DRAGOBETELE — „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”

0
117

Ion Ghi­no­iu, în „Obi­ce­iuri popu­la­re de pes­te an – Dic­țio­nar” (1997), aso­ci­a­ză nume­le de Dra­go­be­te cu un per­so­naj din mito­lo­gia popu­la­ră româ­neas­că: „zeu tânăr al Pan­te­o­nu­lui autoh­ton, cu dată fixă de cele­bra­re în ace­lași sat, dar vari­a­bi­lă de la zonă la zonă (…), patron al dra­gos­tei și bunei dis­po­zi­ții pe pla­iu­ri­le româ­nești”, fiind iden­ti­fi­cat cu „Cupi­don, zeul dra­gos­tei în mito­lo­gia roma­nă și cu Eros, zeul iubi­rii în mito­lo­gia grea­că”. Auto­rul ofe­ră deta­lii des­pre fami­lia aces­tu­ia, numindu‑l „fiu al Babei Dochia și cum­nat cu ero­ul vege­ta­țio­nal Lăzărică”. 

Dic­țio­na­rul men­țio­nea­ză (în plan secund) că Dra­go­be­te este și o „săr­bă­toa­re dedi­ca­tă zeu­lui dra­gos­tei cu ace­lași nume”. Romu­lus Vul­că­ne­scu în „Mito­lo­gia româ­nă” (din 1985) îl des­crie ca o „făp­tu­ră miti­că”, fiind „tânăr, voi­nic, fru­mos și bun”. Sime­on Flo­rea Mari­an, în „Săr­bă­to­ri­le la români” (1898–1901, ree­di­ta­re din 1994), a scris că „în mai mul­te comu­ne din Mun­te­nia” și mai ales în Olte­nia, săr­bă­toa­rea creș­ti­nă „Afla­rea capu­lui Sf. Ioan Bote­ză­to­rul” (din 23 febru­a­rie) „se numeș­te Dra­go­be­te”. El a afir­mat că după cre­din­ța popo­ru­lui, aceas­ta este ziua în care toa­te păsă­ri­le și ani­ma­le­le se împe­re­chea­ză. „Dra­go­be­te­le în aces­te păr­ți este o zi fru­moa­să de săr­bă­toa­re”; „băie­ții și fete­le au deci cre­din­ță nestră­mu­ta­tă că în aceas­tă zi tre­bu­ie ca și ei să glu­meas­că, să facă Dra­go­be­te­le, după cum zic ei, ca să fie îndră­gos­tiți în tot tim­pul anu­lui”. Este men­țio­na­tă o legen­dă din comu­na Albeni, potri­vit căre­ia „Dra­go­be­te Iovan era fiul Babei Dochia”. 

Auto­rul l‑a des­cris ca fiind „o fiin­ță, par­te ome­neas­că și par­te înge­reas­că, un june fru­mos și nemu­ri­tor, care umblă în lume ca și Sân­toa­de­rii și Rusa­le­le, dar pe care oame­nii nu‑l pot vedea, din cau­ză că lumea s‑a spur­cat cu sudal­me și fără­de­legi”. [A fost pre­zen­tat în ace­eași lucra­re și ca zeul dra­gos­tei și al bunei dis­po­zi­ții, de ziua lui se orga­ni­zau petre­ceri, dese­ori urma­te de căsă­to­rii. El este pro­tec­to­rul și adu­că­to­rul iubi­rii în casă și în suflet”].

Dra­go­be­te­le mai poa­te fi întâl­nit și sub denu­mi­rea de „Dra­go­mir”, cunos­cut ca un cio­ban care o înso­țeș­te pe Baba Dochia în călă­to­ri­i­le prin munți, dar repre­zin­tă de ase­me­nea și o figu­ră pozi­ti­vă, sim­bol al pri­mă­ve­rii, iar de ziua lui se săr­bă­to­rea înno­irea firii și se pre­gă­tea de pri­mă­va­ră. O altă repre­zen­ta­re a aces­tu­ia este cea a unei plan­te, numi­te Năval­nic, în fol­clor fiind răs­pân­di­tă ide­ea ca Mai­ca Dom­nu­lui l‑a trans­for­mat în aceas­ta pe Dra­go­be­te deo­a­re­ce el a încer­cat din nesă­bu­in­ță să‑i încur­ce cărările. 

Ovi­diu Foc­șa, etno­graf în cadrul Muze­u­lui de Etno­gra­fie al Mol­do­vei, a pre­ci­zat că „des­pre Dra­go­be­te se cre­de că este un pro­tec­tor al păsă­ri­lor, fiind o săr­bă­toa­re strâns lega­tă de fer­ti­li­ta­te, fecun­di­ta­te și de renaș­te­rea natu­rii.(…) Aceas­tă săr­bă­toa­re mar­ca revi­go­ra­rea natu­rii și nu numai, ci și a omu­lui care, cu aceas­tă oca­zie, se pri­me­nea. Era o săr­bă­toa­re a revi­go­ră­rii vege­ta­ți­ei, a vie­ții în creș­te­re, o dată cu tre­ce­rea la ano­tim­pul de pri­mă­va­ră dura­ta zilei creș­tea, în con­tra­pon­de­re cu noap­tea care des­creș­te, ca dova­dă și zile­le sunt mai înso­ri­te. Se pare că, în aceas­tă peri­oa­dă, păsă­ri­le, vege­ta­ția dar și oame­nii se puneau în acord cu natu­ra, era o nun­tă a natu­rii, însem­nând renaș­te­rea aces­te­ia, retre­zi­rea la via­ță, ceea ce este și sem­ni­fi­ca­ția cen­tra­lă a sărbătorii”. 

Mar­cel Lutic a afir­mat că în tre­cut, Dra­go­be­te­le era „o zi fru­moa­să pen­tru băie­ții și fete­le mari, ba chiar și pen­tru băr­ba­ții și feme­i­le tine­re”. Dra­go­be­te­le mai are și alte nume: „Cap de pri­mă­va­ră”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de pri­mă­va­ră”, „logod­ni­cul pasă­ri­lor”, „Dra­go­mi­ru-Flo­rea” sau „Gran­gu­ru”.

Autor: Mădă­li­na Cori­na Dia­co­nu.


Man­ga­lia News, Mier­curi, 24.02.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply