Sudul litoralului românesc, cu stațiunile lui ce poartă nume de planete ale sistemului solar, a fost creat în anii 70. Neptun, Jupiter, Venus și Saturn, toate ”gravitează” pe țărmul Mării Negre și au atras, de-a lungul anilor, milioane de turiști români și străini. Aceste ”planete”, cărora li se adaugă stațiunile Olimp și Cap Aurora s-au aliniat pe malul mării într-un proiect ambițios, care a pus litoralul românesc pe harta turismului din Europa.
Sudul litoralului a devenit, dintr-o zonă aridă, o oază de verdeață
Grădini enorme cu nenumărate flori multicolore, parcuri atractive, alei cu mulți copaci și zeci de hoteluri cu arhitecturi deosebite, toate au apărut în sudul litoralului românesc, între anii 1968-1972. Dintr-o zonă aridă, litoralul a devenit un paradis al culorilor, cu stațiuni vesele, pline de flori și spații verzi bine întreținute.
”A fost un program complex de construire a stațiunilor pe malul Mării Negre, care a așezat România pe harta turismului european. Între 1968 și 1972 au apărut stațiunile Neptun, Olimp, Jupiter, Saturn și Venus. Dezvoltări similare au fost însă și în Mamaia și în Eforii. Practic, toată infrastructura care este și acum semnificativă în turismul de pe litoral s-a realizat în acea perioadă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip.
Sute de arhitecți au proiectat stațiunile din sudul litoralului
Efortul construirii unor stațiuni de la zero, într-un interval foarte scurt de timp, a fost uriaș în acea perioadă. Un efort de concept, de energie, de resursă umană, de mijloace materiale. Totuși, România a devenit atunci, una din primele țări din Europa care a pus în piață o asemenea structură de turism.
”La acea vreme, dacă statul avea nevoie de o echipă de arhitecți pentru un proiect important, găsea o echipă de 300 de arhitecți la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Atunci când aveau un o temă precum construirea unor stațiuni, toți lucrau la proiectul respectiv. Acesta era sistemul, așa funcționa și beneficia de oameni foarte bine pregătiți, ca urmare a restricțiilor românilor de a pleca din țară.
Astfel, statul avea la dispoziție specialiști în diverse domenii, care erau în țară și și-au adus aportul la aceste proiecte. S-a făcut un plan inteligent, iar România a devenit prima destinație de turism la mare.
Există construcții făcute atunci, care au rămas și acum repere din punct de vedere arhitectural. Desigur, vorbim despre clădiri din 68-72, nu despre ceea ce se construiește acum în Emirate”, spune fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip.
Pe Aeroportul Kogălniceanu aterizau vara, aproximativ 100 de avioane pe săptămână
Paradoxal, deși numărul unităților de cazare a crescut pe în sudul litoralului românesc după anul 1990, cel al turiștilor a scăzut foarte mult.
”Neptun-Olimp avea 18.000 de locuri de cazare în 31 de hoteluri. Noi aveam, în medie, în perioada de sezon, în jur de până la 100 de avioane care aduceau săptămânal turiștii străini pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. În funcție de lună, aterizau zilnic, între 7 și 15 avioane.
Primeam în Neptun-Olimp, în jur de 1 milion 200 de mii de turiști pe sezon. Mai mulți decât acum, pentru că începeam sezonul la 1 Mai. Aveam trenuri speciale de vacanță din țară, trenuri întregi numai cu turiști, care veneau din diverse zone ale României.
Sezonul se termina la sfârșitul lunii septembrie, iar pe 15 septembrie stațiunea era încă plină. În plus, multe hoteluri aveau pentru aproximativ 20% din capacitate camerele încălzite și funcționau inclusiv iarna, când aveau și turiști străini”, am aflat de la Dumitru Filip, investitor în industria ospitalității în stațiunea Olimp.
Litoralul era o adevărată industrie și peste 60% dintre turiști erau străini
În vârful sezonului, litoralul avea prioritate și toate activitățile conexe, inclusiv cele de aprovizionare cu marfă se subordonau activității din stațiunile de la mare.
Am găsit o statistică foarte interesantă din sezonul estival 1975. Potrivit acesteia, pe litoral s-au consumat: aproape 3000 de tone fructe, în special piersici, peste 4000 de tone de legume, 2000 de tone de carne, peste 200 de tone de pește, aproximativ 50.000 de hectolitri de bere și 5 milioane de sticle de Pepsi.
Citiți neapărat continuarea pe discoverdobrogea.ro
