Oră de gramatică pe Facebook | Mesajul doamnei profesoare către elevii săi

0
198

Oră de gramatică pe Facebook. Mesajul doamnei profesoare către elevii săi.

Dragi elevi,

Deși vă bat cam 9 ore pe săp­tămâ­nă la cap, știu că nimic nu are un mai mare impact asu­pra voas­tră ca Face­bo­ok-ul și ale lui pos­tări. Prin urma­re:
Corect este „fru­moa­so!”, nu „frumoas‑o!” și deja știți din melo­dia lui Krem cine are cra­ti­mă.

Doar” se folo­seş­te cu for­ma pozi­ti­vă a ver­bu­lui, iar „decât” cu cea nega­ti­vă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzu­nar.) Adver­bul „decât” se mai folo­seș­te și atunci când con­struim pro­po­zi­ții com­pa­ra­ti­ve de ine­ga­li­ta­te. (Anto­nia este mai deș­teap­tă decât Inna.)

Atunci când vreți să fiți ama­bili cu doam­ne­le și/sau domni­șoa­re­le, nu vă adre­sați cu „dra­ge­le mele”. Toc­mai le-ați făcut maşini care adu­na obiec­te de pe fun­dul unui râu. Corect este „dra­gi­le”.

Atunci când pla­ni­fi­cați o ieși­re la o cafe­nea sau la o cofe­tă­rie este impro­priu să spu­neți „cău­tăm loca­ţie”. Pen­tru că nu închi­ri­ați clă­di­rea ca să vă petre­ceți res­tul zile­lor aco­lo, ci beți doar un suc (nu alt­ce­va, sper). „Loca­ţie” înseam­nă spa­ţiu pen­tru închi­ri­at.

Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este ţără­nesc, aşa cum v‑ați fi aştep­tat. Sfa­tul meu este să găsiți un ape­la­tiv ceva mai ori­gi­nal (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răs­pun­dă cu „Bine, păpușel”, plus un ghi­o­z­dan sau o gean­tă în cap.

Ser­vi­ciu” şi nu „ser­vici” – fie că e vor­ba des­pre locul unde vă veți câş­ti­ga pâi­nea (dacă pro­mo­vați exa­me­nul de eva­lu­a­re națio­na­lă) sau ser­vi­ci­ul de cafea pe care mama îl va arun­ca în capul vos­tru, pe lân­gă alte obiec­te avu­te la îndemâ­nă (dacă nu îl pro­mo­vați).

Struc­tu­ra „Vizavi de pro­ble­ma dis­cu­ta­tă ante­ri­or…” poa­te fi tra­du­să doar aşa: „pes­te stra­dă de pro­ble­ma dis­cu­ta­tă ante­ri­or…”. Pen­tru că „vizavi” nu înseam­nă decât „pes­te stra­dă”, con­trar păre­rii că un cuvânt de ori­gi­ne fran­ce­ză poa­te fi abu­zat cum avem noi chef. Dacă nu aveți pro­ble­me pes­te stra­dă, nu‑l folo­siți.

Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vor­bim de şi mai urâ­cio­sul „să aive”. De ase­me­nea, „Vro­iam să vă rog să mă învo­iți…” este greşit. „Voiai” să spui ceva, iar eu voiam să te expri­mi corect și să fii pre­zent la oră.

Ştiți momen­te­le alea în care cuvân­tul pe care îl scri­eți are ca ulti­mă lite­ră un „i” şi voi nu știți dacă tre­bu­ie să stea sin­gur sau să îşi mai adu­că vreo 2–3 pri­e­te­ni? Ei bine, totul este şti­inţă.
Pen­tru a nu fi incult, tre­bu­ie să citeşti!
Nu fi nerăb­dă­tor, fii pre­ca­ut.
Nu e impor­tant a şti câte pos­tări sunt pe face­bo­ok într‑o zi, ci este impor­tant să ştii lec­ți­i­le la lim­ba româ­nă.
Ver­bul „a fi”, de obi­cei, dă cea mai mare băta­ie de cap — „A fi sau a nu fi cori­gent, aceasta‑i între­ba­rea”.
Se scrie „fii”, cu doi i, numai la:
- impe­ra­tiv afir­ma­tiv: Fii cumin­te!
- con­junc­tiv pre­zent, for­ma afir­ma­ti­vă şi for­ma nega­ti­vă: Vreau să fii cumin­te. Vreau să nu fii obraz­nic.
- vii­to­rul for­mat de la con­junc­tiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e „fi”, cu un sin­gur i:
- infi­ni­tiv: a fi;
- impe­ra­tiv nega­tiv: Nu fi obraz­nic!;
- con­di­ţio­nal pre­zent: aş fi, ai fi;
- con­di­ţio­nal per­fect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- con­junc­tiv per­fect: să fi şti­ut, să fi fost, să fi avut;
- vii­tor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poa­tă fi, să poţi fi, vei putea fi.

De ase­me­nea, sub­stan­ti­ve­le mas­culi­ne cu rădă­ci­na ter­mi­na­tă în ‑i au la plu­ral near­ti­cu­lat ‑ii (i din rădă­ci­nă + i desi­nenţa de plu­ral) şi la plu­ral arti­cu­lat ‑iii: copil – copii – copi­ii.

Copi­ii înva­ță cu drag la lim­ba româ­nă (pri­mul i face par­te din rădă­ci­nă, al doi­lea i este desi­nen­ță de plu­ral, iar al tre­i­lea i este arti­col hotă­rât).

Struc­tu­ra „Aveţi deta­lii în ata­şa­ment” se regă­seș­te în aproa­pe toa­te mail-uri­le. Exis­tă o pro­ble­mă totu­şi: ata­şa­ment înseam­nă „afe­cţiu­ne (puter­ni­că şi dura­bi­lă) faţă de cine­va sau ceva. – Din fr. atta­che­ment”. Aşa că dacă nu vreți să inclu­deți sen­ti­men­te­le în afa­ceri, poa­te schim­bați struc­tu­ra în “Aveți deta­lii în fiși­e­rul ata­șat”, atunci când vă veți depu­ne CV-uri­le”. (via Pe Româ­neş­te).

Poa­te așa înțe­le­geți!”


Man­ga­lia News, 14.01.2021.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply