În urmă cu 162 de ani, pe 24 ianuarie, se realiza Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Munteniei. Unirea din 1859 a adus împreună, sub titulatura de Principalele Române Unite, Țara Românească şi Moldova. Acestea aveau să fie cunoscute, mai apoi, drept România Mică sau Vechiul Regat. După ce Mihai Viteazul făcuse Prima Unire a românilor, marile puteri au zădărnicit Reunirea Moldovei cu Țara Românească, fie pe față, cu armele, cum s-a întâmplat la 1848, fie pe căi ocolite, cum s-a întâmplat de la 1856 până la 24 ianuarie 1859.
Unirea Principatelor s-a putut înfăptui, într-un context internațional favorabil, care a dus, apoi, la transformarea României de atunci într-un stat modern, aducând, pentru prima dată, câteva elemente occidentale în viața românilor. Vremurile mai favorabile, pe planul politicii europene nu trebuie să ne facă, însă, a uita truda în folosul idealului național unor mari români, oameni politici, militari dar și cărturari, care au făcut parte din Partida Unionistă, atât în Moldova cât și în Valahia, truda fără de care Mica Unire, cum a fost ea numită, pentru a o deosebi de Unirea cea Mare de la 1918, nu ar fi fost înfăptuită.
Și trebuie să ne înclinăm aici memoriei marilor cărturari Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, a colonelului Alexandru Ioan Cuza, a poetului Vasile Alecsandri, în fața memoriei lui Anastase Panu și Vasile Mălinescu, cei care au însuflețit Mișcarea Unionistă din Moldova. Desigur, nu putem da uitării lupta politică și, deseori chiar cu armele, a unioniștilor munteni, precum marele cărturar și om politic C. A. Rosetti, frații Stefan și Nicolae Golescu, frații Ion și Dumitru Brătianu, A. G. Golescu sau Christian Tell.
Mangalia News, 24.01.2021. (sursa: Biblioteca Municipală Mangalia).
