Miron Scorobete: ”Oricât ne-ar şoca, oricât ne-ar contraria, oricât ne-ar revolta această ştire, nu vom avea încotro şi vom fi obligaţi să o acceptăm: Ne găsim într-un moment de erupţie a vulcanului Vezuviu, iar noi ne aflăm în înfloritoarea, superba cetate Pompei. Nu e o erupţie vulcanică fizică, ci una temporală. Lumea noastră, cea pe care o ştim din Antichitate, şi mai de demult, din preistorie, se scufundă, acoperită de lava altei lumi, a celei ce se va instaura imediat după noi.
Cercetătorii viitorului vor scormoni lava aceea, ca un linţoliu mortuar sub care doarme o lume care a fost. Şi vor descoperi, spre stupefacţia lor, că în acea lume au existat sentimente, câte un băiat se îndrăgostea de câte o fată faţă de care nu exista alta mai frumoasă pe lume, câte o mamă îşi iubea copilul că-şi dăruia toate zilele şi toate nopţile vieţii ei numai să-l vadă fericit, erau locuri de care oamenii se legau atât de mult că nu puteau să nu vină să le vadă din când în când, ca pe nişte fiinţe dragi din familie, erau cărţi atât de îndrăgite că, după ce ochii se închideau obosiţi, ele se lăsau deschise pe inimă, existau amintiri, cântece obsedante, care nu se mai ştergeau din auz, oamenii erau atât de naivi încât erau în stare să se lase pradă mirosului unei flori, sau unui fastuos şi melancolic apus de soare.
O lume în care oamenii se uitau la cerul înstelat.
O lume în care ningea.
O lume în care copiii se dădeau cu sania.
Miron Scorobete, 1 ianuarie 2021.
Mangalia News, 03.01.2020.
