ASTRONOMIE. MITOLOGIE. RELIGIE | „Marea Conjuncție” ar putea fi o explicație pentru „Steaua Magilor”.
Solstiţiul de iarnă 2020, ce marchează începutul iernii astronomice, are loc la 21 decembrie. Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție”, o întâlnire destul de rară a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Dacă ar fi să puteți observa cerul doar o noapte în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București. Asta pentru că această cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu. S-a spus că aceasta ar fi, de fapt, explicația pentru „Steaua Magilor”.
Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele de 12 și respectiv 29 de ani ale celor două planete se aliniază.
***
Dacă „întâlnirea” din noaptea aceasta dintre Jupiter şi Saturn interesează lumea ştiinţifică de pe întreg globul, pentru noi ea are o conotaţie cu totul specială. La început, omenirea îl venera pe Saturn (Cronos), fiul lui Caelus și al Terrei, al Cerului şi al Pământului. Soţia sa era Rhea, al cărei nume îl poartă un sat de lângă Haţeg. În timpul său a existat mult evocata şi regretata Vârstă de Aur. El a fost tatăl zeilor, printre care Jupiter, cel mai vestit dintre ei. Acesta, cum se întâmplă de regulă între generaţii, a dorit să fie el stăpânul lumii, a făcut o „revoluţie”, prin nişte sfori trase ca în toate revoluţiile l-a învins pe Saturn şi s-a instalat el în tron.
Iar acum ceva cu totul interesant şi care nu s-a mai spus de către nimeni, e observaţia noastră.
Grecii şi romanii s-au orientat imediat, au văzut dincotro bate vântul – erau navigatori experimentaţi – şi, pe loc, au trecut de partea lui Jupiter, declarându-l zeul lor suprem. Dacii însă nu. Ei au rămas fideli bătrânului Cronos. Şi cum l-ar fi putut trăda, când pentru ei Cronos nu era altul decât Zamolxe al lor. Iată:
– Μνασέας δέ παρά Γέταις τòν Κρỏνον τιμασται καί καλεισται Ζαμολξιν („Mnases [ne spune] că geţii îl adoră pe Cronos, pe care-l numesc Zamolxis” – Patriarhul Photios, sec. IX, Lexic grec);
– Ζαμολξις, ώ Γέται θύουσι, Κρόνον νομίζοντες („Zamolxis, care este adorat de geţi, fiind socotit drept Cronos” – Diogene Laerţiu);
– Σάλμοξις ό Κρόνος („Zalmoxis Cronos” – Hesychius).
– Autorii vechi îl numeau pe Cronos Διός Δακίη – Deus Daciae – „Zeul Daciei”.
Iar dacii nu doar că i-au rămas credincioşi lui Cronos, ci i-au perpetuat şi mirifica Vârstă de Aur într-un chip original: au transformat timpul în spaţiu, au transpus Vârsta de Aur în cuprinsul tărâmului lor care a devenit Ţara Aurului.
Vedeţi deci ce perspective colosale deschide întâlnirea din noaptea aceasta dintre Jupiter şi Saturn. Va fi o întrevedere de taină, care nu va fi accesibilă nici observatoarelor celor mai bine dotate, nici sondelor spaţiale. Poate doar poeţii să dibuiască ceva. Dacă vom primi un semn din partea lor, vi-l vom face cadou de sărbători.
Miron Scorobete, 21 decembrie 2020.
Mangalia News, 21.12.2020.
