Interviu cu MIHAI IONUȚ GRĂJDEANU | BANDA DESENATĂ ARE VIITOR ÎN ROMÂNIA

0
1096

Interviu cu MIHAI IONUȚ GRĂJDEANU | BANDA DESENATĂ ARE VIITOR ÎN ROMÂNIA

Mihai nu vorbeşte mult, sau mai bine spus nu vorbeşte mult cu adulții pentru că atunci când este încojurat de cei mici, vorbeşte într-una şi pleacă cu ei într-o adevărată călătorie în universul benzilor desenate, acolo unde imaginația nu are limite, aşa cum bine zice chiar el! Am vrut să aflu cum a început această călătorie în lumea celei de a 9-a arte şi cum a reuşit să-şi facă o carieră în domeniul benzilor desenate şi să trăiască practic din această meserie, un lucru mai puțin obişnuit in domeniul artistic. A demarat, în ultimii 10 ani, trei proiecte editoriale: Legendele Dacilor, Comics Didactic, BD Historia, o metodă de predare în şcoli, a inventat un muzeu (Muzeul Cosmic în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti) şi a inițiat şi organizat o serie de Saloane BD în câteva oraşe din țară, pe lângă numeroasele romane grafice, reviste şi albume de bandă desenată publicate. În luna decembrie a acestui an aduce iubitorilor BD şi prima ediţie a Olimpiadei de benzi desenate, organizată sub egida Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în parteneriat cu Academia Olimpică Română filiala Caraş Severin.

De la desenele pe asfalt de la malul Mării Nege, la desenele de pe tabla din clasă, explicând copiilor ce este şi cum se realizează o bandă desenată. Cum ai ajuns aici?!

Începutul îl păstrez viu în tot ceea ce fac în prezent şi în ceea ce voi face, pentru că are la bază mai multe principii frumoase şi importante care m-au ajutat să evoluez, ca stare interioară, dar şi în expresia artistică. Influențele pot apărea din orice loc, dar un rol crucial l-au avut părinții care m-au educat pe mine şi fratele meu. Am avut profesori de desen şi activități artistice desfăşurate atât la şcoală cât şi la clubul de arte plastice dar şi participări la diferite concursuri de desen din Mangalia (oraşul unde m-am născut şi unde am crescut). Practic, traseul meu artistic a început de la desenul cu creta pe asfalt, la malul mării şi a continuat până la desenele pe care le fac acum la tablă, în clasele unde predau banda desenată, aşa cum bine ați spus şi dvs. Scânteia care m-a îndemnat să fac bandă desenată îşi are rădăcinile în filmul artistic, filmul de animație şi desenul pe hârtie. Deşi mă uitam la reviste de benzi desenate şi desene animate, cinematografia mi-a atras atenția cel mai mult, fiind vorba de mişcare dinamică şi sunete puternice, iar realismul acelor secvențe mi-au stârnit un entuziasm al creației încă de la o vârstă fragedă, 8 – 9 ani. Mi-am dorit atunci să fac şi eu filme în benzi desenate. “Zgomotul” filmelor de acțiune americane din anii ‘90 m-au atras către o lume a scenografiei, a storyboard-ului, iar în adolescență am transpus filme celebre de pe casete video sau de la TV în sute de pagini de bandă desenată. Lucram zilnic, ore întregi.

Temeiul sau motivația mea a pornit de la “puterea” pe care am descoperit că o pot avea atunci când desenez momente dintr-o poveste, iar în acele casete pot ghida destinele unor personaje care parcurg, de la un cadru la altul, o istorioară a cărui final îl voi controla tot eu. Este un lucru pe care l-am descoperit atunci, în copilărie. Acum mă bucur că îl pot împărtăşi cu copiii din ziua de azi şi odată ce ei descoperă această magie, devin fascinați de această “putere” şi vor să facă benzi desenate fără să se mai oprească. Acest exercițiu al creativității sau al imaginației nelimitate devine un stil de viață, mai ales atunci când îți inventezi şi propria ta bandă desenată cu tot cu personaje, fapt care dă naştere la posibilități infinite. Acest lucru reprezintă şi o energie care îmi hrăneşte mintea în fiecare zi. Lucrez la o bandă desenată şi la un moment dat uit că trebuie să mănânc, efectiv mintea mea este transpusă în totalitate în acel spațiu BD, fie că este în trecutul îndepărtat sau într-un univers fantastic. Noțiunea de timp dispare!

Când sau cum ți-ai dat seama că ai putea face o carieră din crearea benzilor desenate?

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Este dificil la început şi trebuie să ai o încăpățânare constructivă, pozitivă. Am fost şi sunt în continuare motivat de simțuri şi atitudine, de dorință şi curaj, determinare şi ambiție de afirmare, o ambiție de a duce lucrul pînă la bun sfârşit. Desigur că acestea se declanşează în mine dintr-o stare pozitivă. Multe din benzile mele desenate au un caracter educativ. O parte din primele mele proiecte de bandă desenată le-am realizat sub forma voluntariatului. Astfel pasiunea de a crea bandă desenată a devenit pentru mine principala preocupare şi de 10 ani, cel puțin, îmi dezvolt cariera contribuind la modernizarea departamentelor de educație din alte domenii. Cariera mi-am construit-o treptat, iar obstacolele sau lipsurile le-am depăşit bazându-mă pe motivații adevărate. Perseverența m-a ajutat foarte mult şi cu răbdare mi-am dat seama că profesia mea este şi o vocație. Sau invers. Permanent am avut grijă să nu mă abat de la drum, să fiu sincer cu mine şi să nu existe falsitate sub nici o formă. Cariera reprezintă de fapt o prelungire a personalității mele. De multe ori copilul din mine este co-autor al benzilor desenate publicate. Acel copil apare şi atunci când predau banda desenată în fața altor copii.

Cum te-au ajutat atelierele cu copii la dezvoltarea proiectelor tale (Legendele DacilorComics DidacticBD Historia)?

Am dobândit o experiență unică în România, dar şi pe plan european şi internațional. Sunt foarte puțini autori BD în lume care predau banda desenată ca materie obligatorie în programa şcolară. Atelierele de benzi desenate începute din 2010 mi-au oferit posibilitatea să călătoresc prin țară şi să acumulez experiența pe care o am în prezent şi care se simte când predau în şcoli, la orele de bandă desenată. Prin interemediul atelierelor am interacționat cu foarte mulți copii şi am putut alege direcțiile proiectelor mele de bandă desenată. Am organizat ateliere de benzi desenate în cadrul evenimentelor culturale din mai multe oraşe: Slatina, Galați, Baia Mare, Constanța, Mangalia, Buzău, Braşov, Bacău, Arad, Oradea, Râşnov, Bucureşti, Craiova, Cluj, Amara, Zlatna, Baia de Fier, Sinaia, Sibiu, Văliug-Reşița, Sfântu Gheorghe, Sighişoara dar şi în localităti mici sau comunități izolate unde bucuria acelor copii reprezintă cea mai frumoasă experiență. Atelierele de benzi desenate organizate la care adaug prezentări, conferințe, lansări şi expoziții BD, m-au ajutat să-mi cunosc publicul şi să răspund întrebărilor care au venit şi din partea părinților: de ce să citească copilul meu o bandă desenată şi cu ce-l ajută banda desenată?

În 2011 am conştientizat că este nevoie de subiecte BD cu care publicul românesc să relaționeze mai uşor sau natural şi asa am inițiat două proiecte “Legendele Dacilor” şi “Comics Didactic”. Două mărci sub care s-au publicat în special reviste şi albume de benzi desenate destinate elevilor, cu temele: istoria şi mitologia antică a României şi literatura română clasică. Pentru piața publicistică din România, invadată fiind de traduceri, am considerat că aceste subiecte au potențial şi s-a dovedit acest lucru încă din 2013 odată cu participările mele la evenimente majore precum East European Comic Con, Bookfest şi Gaudeamus unde publicul a fost plăcut surprins de reapariția benzilor desenate cu subiect românesc şi a publicațiilor BD educative. Toate acestea îşi au rădăcinile în experiența atelierelor de bandă desentă pe care le-am susținut în timp. În 2019 am inițiat BD Historia – Benzi Desenate Istorice, reviste care abordează istoria României, cu precăderea perioada contemporană, şi se adresează elevilor de liceu şi studenților.

Ai şi o metodă de predare care în unele şcoli private este deja în programa obligatorie, iar în şcolile de stat se regăseşte în manualele de limba română. Cum şi de ce ai dezvoltat această idee, metodă?

„Banda desenată aplicată” este o metodă BD publicată în revistele „Comics Didactic” încă din primele numere, promovată mai întâi prin atelierele de bandă desenată şi apoi direct în şcoli, o metodă care permite cadrelor didactice să predea lecția într-un stil diferit. Prin această metodă am promovat şi avantajele studierii benzilor desenate la școală, atât pedagogic cât și multidisciplinar. De aici apare capacitatea de a dezvolta abilități complexe de percepție, citire și comunicare multimodală. Elevii pot studia cum să construiască un scenariu, tipologia personajelor, să observe și să analizeze abordările estetice, grafice sau compoziționale ale celei de-a noua arte vizuale (aşa cum este numită banda desenată), să rețină informații cu repere literare şi istorice. În 2012 „Anul Caragiale” la Teatrul Muncipal Baia Mare, am prezentat proiectul Comics Didactic şi metoda predării BD care a fost bine primită de public şi copii. În perioada 2016 – 2020 am dezvoltat metoda în calitate de autor invitat să susțină ore şi ateliere de benzi desenate în şcolile primare şi gimnaziale din Bucureşti, în mod special în cadrul „Săptămânii Altfel” dar şi în mai multe oraşe din țară şi voi sublinia aici proiectul “Săptămânile tematice” derulat timp de 3 ani în şcolile din Râşnov, ani în care, lunar, am mers câte o săptămână în aceste şcoli şi am susținut ore / ateliere de benzi desenate la clasele I – VIII. Am transpus în benzi desenate subiecte ecologice, de salvare a patrimoniului natural, de cercetare pentru îmbunătățirea mediulu înconjurător. Cu alte cuvinte, subiecte care la prima vedere păreau grele, dar odată ce au fost transpuse de elevi în benzi desenate, au devenit mult mai simple şi mai uşor de înțeles. Şi bineînțeles acestor ore li s-au alăturat şi cele de limba şi literatura română sau istorie în benzi desenate.

La alte şcoli m-am bazat şi am lucrat pe marginea revistelor “Comics Didactic” ce conţin opere din literatura română clasică transpuse în bandă desenată, dar şi exerciții de memorie în bandă desenată: O scrisoare pierdută, BubicoCâinele şi CăţelulEnigma OtilieiHagi Tudose, Făt-Frumos din Lacrimă, Sobieski şi românii. Selecția acestor titluri a fost facută astfel încât să abordeze mai multe genuri literare şi să acopere mai multe categorii de vârstă. În aceste benzi desenate, ac­ţiunea este redată foarte clar, respec­tând ideea originală, iar ceea ce a vrut să prezinte scriitorul prin descrieri și portre­te, este reprezentat prin grafică (detalii, mobilier, vestimentaţie, aspectul persona­jelor etc.). Se păstrează textul original iar casetele de bandă desenată prezintă mo­mentele principale ale operei literare în aşa fel încât să fie foarte clar pentru elev ce se întâmplă în operă şi să recunoască personajele şi firul principal al acțiunii. Este o metodă de a-i atrage pe elevi, în primul rând, către literatura română. Să nu li se mai pară o povară să citească un roman cu mult text, fără imagini! Această abordare a unui subiect prezentat în bandă desenată, îl ajută şi pe profesor să poarte un dialog cu elevul care înţelege de la bun început despre ce este vorba în operă, fiind mai departe îndrumat să citească singur cartea, pentru a descoperi şi alte detalii din poveste. Va­rianta textului în bandă desenată trebuie să lucreze în paralel cu varianta originală din carte. Nu mi-am propus niciodată să înlocuiesc una cu alta. În banda desenată personajele prind viaţă şi îl ajută pe elev să înţeleagă acţiunea atunci când citeşte dialogul din carte (varianta originală) pentru că vizualizează personajele din banda desenată. Învățătorul sau profesorul poate analiza banda desenată având în vedere varianta originală a textului şi poate crea pentru elevi diferite exerciţii de asemănare sau deosebire.

Metoda „banda desenată aplicată”, pe care o foloseam de ceva timp, am prezentat-o la conferința profesorilor veniți din mai multe județe ale țării în cadrul „Simpozionului Național de Didactica Limbii și Literaturii Române” din 2017 la Cluj, metodă publicată mai apoi în revista de specialitate “Consilierul de Lectură” din 2018, iar în prezent, metoda a fost preluată de şcoli sub forma sau termenul de “text multimodal” şi apare deja în manualele de literatura română (comunicare) pentru clasele primare şi gimnaziale. Este drept că metoda propusă de mine a suferit mai multe modificări şi interpretări introduse în programa şcolară din fiecare an, datorită neconcordanței manualelor la nivel național. Rezultatele sunt foar­te încurajatoare, atât pentru mine, cât şi pentru învățători şi profesori. „Banda desenată aplicată” este o me­todă prin care îi încurajez pe şcolari să compună poveşti, dar şi să citească benzi desenate. Turneul “Comics Didactic” a promovat această metodă în şcoli şi reprezintă o platformă prin care popularizez cultura benzii desenate la nivel național. În cadrul turneului descopăr elevi talentați la desen şi îi încurajez să participe la expoziții şi concursuri de benzi desenate pe care le organizez. Sunt invitat în multe şcoli şi licee din țară pentru a face expoziții şi ateliere de benzi desenate. În diferite şcoli şi licee am fondat cluburi de benzi desenate, la Colegiul Național Spiru Haret – Bucureşti sau Clubul de benzi desenate Râşnov şi Mangalia, de exemplu. În prezent, alături de cadrele didactice, am introdus ora de benzi desenate în curriculum obligatoriu la Şcoala Primară Montessano din Bucureşti. Este al IV-lea an de când predau banda desenată constant, ca parte integrantă a programei şcolare şi metodologia mea a evoluat cu ajutorul elevilor. Am aprofundat această me­todă la Centrul educațional Schubz din Râşnov şi la Kleine Schule devenit Romanian Gifted School – Şcoala Privată din Bucureşti, precum şi la Opera Comică pentru Copii în cadrul atelierelor “Micul Artist”.

De altfel, prin aceste colaborări continue cu şcolile, am devenit singurul profesor de bandă desenată din România. “Cartea mea de benzi desenate” este o publicație, un manual aş putea spune, unicat în România prin care explic învățătorilor, profesorilor şi copiilor cum se realizează o bandă desenată. A devenit o sursă de inspirație pentru mulți care doresc să descopere pasiunea pentru benzi desenate folosind experiența mea. La rândul lor, descoperă etapele şi metodele utile sau problemele care țin de laboratorul autorului de benzi desenate pe care învățătorul sau profesorul nu le cunoaşte: cum se aleg titlurile, cum se citeşte textul scris în cadrele de bandă desenată, de ce se aleg anumite scene, ce aduce desenul secvențial în plus textului ca să fie interesant pentru elevi, nu doar ca să rețină firul acțiunii etc. Se pot face şi câteva observații asupra efectului asupra copiilor, folosind această metodă. Aşadar, pentru că lumea îmi cunoaşte deja activitatea, sunt invitat în țară pentru a sustine ateliere de bandă desenată şi în licee, universităti sau în diferite instituții: muzee, biblioteci şi teatre. De asemenea colaborez cu masteranzi şi doctoranzi, în special cei de la Litere, pentru a dezvolta această metodologie în învățământul preuniversitar şi unversitar. Dacă mi-ar fi spus cineva când eram în liceu că o să ajung să predau în şcoli, licee şi alte locuri, n-aş fi crezut. Banda desenată a facut acest lucru posibil!

Cum ai început colaborarea cu diferite festivaluri?

După ce am publicat primul meu roman grafic “Ciutanul” în 2010, care este o poveste ce poate fi transpusă şi în film, am fost contactat de organizatorii festivalului de Film “Dream Fest” de la Slatina şi astfel am avut primul meu atelier oficial într-un festival! Copiii care au participat au fost încântați, la fel şi organizatorii festivalului şi astfel şi alți organizatori au prins curaj să aducă în programul lor ateliere de benzi desenate. Astfel, anual, au urmat adevărate programe de ateliere şi expoziții de benzi desenate, de întâlniri cu copii din întreaga țară, fie că era un festival de film, de teatru sau de păpuşi gigantice. Amintesc aici Festivalul de Film de Comedie “Comedy Cluj”, Festivalul Internațional de Film Etnografic Zlatna, Grădina cu artişti Bucureşti, festivalul “Kinodiseea”, Festivalul Vede-teatru Buzău, Festivalul de film şi istorii Râşnov, Festivalul Promenadelor la Braşov, Art Safari, Festivalul Internațional de Film Buzău, Festivalul FilmforFun Sinaia, Festivalul de Reconstituire Istorică RâșnovFestivalul Puppets Occupy Street Craiova, Festivalul Jocmania Râşnov, Animest, Dracula Film Festival Braşov, Bookfest, Târgul de carte Gaudeamus. Sper că nu am uitat niciunul!! Atelierele din cadrul acestor festivaluri i-au încurajat pe copii să se exprime, să descopere pasiunea pentru benzi desenate. La unele dintre aceste festivaluri mă duc de ani de zile şi îi văd pe copii cum cresc, cum devin mai experimentați în arta BD-ului şi cum joaca cu creionul pe hârtie a devenit o pasiune pentru ei. Unii dintre ei sunt deja la liceu şi au devenit tineri artişti. Mulți participă la concursurile pe care le organizez şi bucuria este mare când văd că se numără printre câştigători. Acestor festivaluri li se adaugă bineînțeles atelierele de bandă desenată susţinute în cadrul evenimentelor dedicate, cum sunt saloanele si festivalurile de bandă desenată. Dar la aceste evenimente atelierele fac parte din structura lor. Am participat atât în țară cât şi în străinatate la astfel de manifestări. Lucrul cu copiii este întotdeauna o sursă de inspirație si energie.

La ce proiecte sau metode a dus colaborarea cu muzeele?

Colaborările cu muzeele au început în 2014 la invitația dr. Adrian Majuru, manager al Muzeului Muncipiului Bucureşti (MMB) din dorința de a promova, sub aspectul BD, poveştile din istoria Bucureştiului. Această inițiativă comună a dus la naşterea mai multor programe de educație muzeală care au la bază banda desenată: Salonul de bandă desenată “Poveşti din Bucureşti in benzi desenate”, atelierele BD “Muzeul Animat”, atelierele “7 muzee în benzi desenate”, atelierele BD din cadrul şcolii de vară la muzeu, publicatii de bandă desenată ale editurii MMB sau seria expozițiilor “Maeştri ai benzii desenate româneşti”. Cu ajutorul acestora, echipa MMB a reuşit să atragă mai multi copii şi nu numai, la muzeu, invitându-i astfel să descopere acest loc într-un mod inedit. Realizarea şi includerea benzii desenate ”Legenda lui Bucur” în expoziția permanentă, cu ocazia reamenajării expoziției Muzeului Muncipiului Bucureşti în 2015, intitulată “Timpul Oraşului” constituie o inovație în contextul educației muzeale din România. Astfel, se dovedeşte că banda desenată nu este doar un simplu produs de divertisment popular, este şi un mijloc care ne permite să înregistrăm, să prezentam şi să păstrăm vie istoria. Vizitatorii muzeului pot descoperi astfel o parte din poveştile Bucureştiului inclusiv prin benzi desenate. Şi nu este singura bandă desenată din expoziţia permanentă a muzeului.

Prin atelierele BD “Muzeul Animat” le dezvălui copiilor cea mai simplă metodă de a descoperi, prin intermediul benzii desenate, un obiect sau un personaj din muzeu. Chiar şi pe copiii cu mai puţin talent la desen, în doar câteva minute, îi pot învăța cum să realizeze o poveste, având ca subiect un exponat. Asadar, totul se transformă într-o lecție de istorie în bandă desenată care să-i ajute pe copii şi la proiectele de la şcoală. Generațiile de copii şi tineri trăiesc astăzi într-un univers în care ecranul este pe primul loc (telefonul mobil, tableta, televizorul, jocul video, computerul sau laptop-ul) care modifică modul în care socializează, precum și percepția lor despre educație. Pentru a revitaliza metoda de învățare la şcoală, sunt necesare propuneri inovatoare, iar dacă este folosită corect, banda desenată poate ghida acest proces vital. Aceste ateliere stau dovadă ca cele spuse mai sus sunt realizabile.

Organizarea Salonului BD ,,Poveşti din Bucureşti în benzi desenate” şi a concursului dedicat elevilor, care se desfăşoară anual încă din 2014, promovează în fața publicului atât copiii talentați cât şi, sau mai ales, lucrările autorilor consacrați din BD-ul românesc. Este un aport la cultivarea culturii BD din România. Prezentările, atelierele, lansările din cadrul programului de vară “7 Muzee în benzi desenate” atrag, an de an, un public care este din ce în ce mai interesat să descopere într-un alt mod poveştile din istoria oraşului în care trăiesc şi implicit din România. Expozițiile şi conferințele organizate la Palatul Suțu au prezentat metode noi de atragere a publicului larg către muzeu. De exemplu “Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România” şi „Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă?” au fost expoziții bine documentate prin care am consemnat fapte din trecut sub forma planşelor de bandă desenată. Aceste planşe BD pot deveni, pentru generațiile viitoare, un adevărat document cu referire la anumite momente istorice.

Printr-o colaborare cu colecționarul Szasz Andrei am creat programe de arhivare şi digitizare a evoluției benzii desenate româneşti prezentate prin organizarea şi vernisarea expozitiilor BD tematice la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti: seria “Maeştri ai Benzii Desenate românesti” (2018 – prezent), Benzi Desenate din Epoca de Aur şi Banda Desenată interbelică partea I. Expoziția Virtuală de Bandă Desenată SF Româneasc, realizată în perioada pandemiei, a condus la creeare unui nou muzeu intitulat “Muzeul Cosmic”, un demers care să sublinieze importanța conservării patrimoniului cultural material şi imaterial prin noile metode digitale. Foarte importante în această desfăşurare a evenimentelor BD pe care le-am organizez la acest muzeu sunt publicațiile de benzi desenate apărute la editura MMB care au punctat foarte clar, sub forma romanelor grafice de exemplu, cum poate fi predată istoria altfel. Tata Moşu – tradus şi in limba engleză, Ultimul Duel, revistele BD Historia şi cataloagele salonelor BD sunt sugestive prin forța lor narativă și grafică, iar romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu şi facultate.

Externalizarea metodei benzii desenate aplicate în muzeu a dus la alte colaborări şi experiențe diferite cu instituții prestigioase: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Hărților, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov şi Muzeul Județean de Istorie Braşov, Muzeul Casa Marghiloman din Buzău, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul Comunismului din Sighişoara şi Muzeul Oraşului Oradea. Un exemplu în acest sens sunt atelierele de bandă desenată pentru copiii din Braşov, organizate în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie prin care am transpus în BD poveştile şi viața personalităților istorice locale în cadrul Festivalului Promenadelor în 2017, iar apoi prin publicarea benzii desenate istorice “Braşov 1987 – Doi ani prea devreme”. Lansarea acestui volum a dus şi la organizarea atelierelor şi prezentărilor în şcolile şi liceele din Braşov. Toate acestea au rezultat în inițierea Salonului BD Braşov 2018 “România 100 în benzi desenate”, eveniment cultural organizat cu susținerea asociației Forums, un proiect AFCN, care a consituit o bază solidă pentru Muzeul Județean de Istorie Braşov în vederea continuării activității de promovare a benzii desenate istorice. Însă cea mai îndelungată şi aprofundată activitate şi colaboare o am cu Muzeul Municipiului Bucureşti, unde am demarat şi dezvoltat această metodă a benzii desenate aplicate într-un muzeu. Este o colaborare de câțiva ani buni care se va sintetiza într-o lucrare de specialitate ce va fi publicată împreună cu directorul muzeului, dr. Adrian Majuru. Aş putea spune că pentru Bucureşti, Palatul Suțu a devenit un reper pentru banda desenată românească. Publicul este obişnuit să vină aici pentru a descoperi noi expoziții BD, la întâlniri cu artiştii consacrați din domeniu, la ateliere pentru copii. Iar cel mai important lucru este că aceste expoziții şi întâlniri sunt oferite publicului în regim gratuit.

Ai stiluri diferite în benzile desenate realizate de tine. Cum explici acest lucru?

Eu le spun copiilor că nu există desen greşit, doar stiluri diferite, pentru că doresc să-i încurajez să aibă încredere în ei, că pot desena aşa cum doresc, însă cel mai important este să se înțeleagă povestea pe care vor să o transmit. Pentru mine povestea devine un scenariu şi mă îndeamnă să schimb stilul de desen pentru a surprinde cât mai bine atmosfera respectivă. Povestea trebuie să conțină şi un mesaj sau mai multe, iar desenul poate sugera şi el acest lucru. Stilurile diferite mă ajută să nu mă plictisesc, să fiu dinamic şi să explorez subiecte, teme şi genuri diferite. Trebuie să mă adaptez în funcție de scenariu, îmi place şi mai ales mă ajută să-mi dezvolt capacitățile artistice. Înainte să aleg stilul de desen, trebuie să simt povestea şi mă gândesc care ar fi stilul potrivit în care s-ar vedea cel mai bine personajele şi mişcările lor. Deasemenea este important să respecți povestea astfel ca publicul care va cumpăra banda desenată să înteleagă mesajul, subiectul. Contează cum desenezi şi ce stil alegi pentru un subiect, pentru că se poate întoarce împotriva ta dacă alegi greşit. Subiectele tragice pot fi abordate cel mai bine în stil realist, iar cele umoristice printr-un stil caricaturist. Pentru benzile desenate de aventură sau fantastice, stilul desenului poate fi redat aproape în orice variantă. Romanul grafic îți oferă cea mai mare liberate de exprimare artistică, aici poți desena şi oameni din bețe iar dacă povestea este puternică şi transmite un mesaj interesant, poate să devină o publicație apreciată.

Ce mesaj îți propui să transmiți prin munca ta?

Educația este esențială şi întotdeauna trebuie modernizate metodele de predare şi implicarea oamenilor care pot aduce un beneficiu culturii şi educației. Artistul poate fi mai mult decât un angajat, nu doar o unealtă plătită pentru realizarea unui proiect. Arta şi ştiințele exacte pot lucra împreună în noile metode de predare cum am mai spus, chiar dacă la început nu par compatibile. Totul se poate realiza bine şi de calitate doar în spirit de colaborare şi profesionalism. De la festivalurile de bandă desenată la care am participat în alte țări, în special în Belgia, unde am reprezentat România la festivalul de bandă desenată din Bruxelles în 2016, am învățat că se poate! Am învățat că banda desenată poate deveni nu doar o metodă de relaxare ci şi o adevărată unealtă în procesul educațional. Acest lucru sper să fie realizabil şi în şcolile din România.

Ce-ți doreşti pentru banda desenată românească?

Să existe finanțări strict legate pe proiectele de bandă desenată românească. Schimbarea atitudinii editurilor din România față de artiştii de bandă desenată românească. Latura umană îmbunătățită, să nu mai existe invidii şi fapte malițioase care au destrămat şi dezbinat multe din proiectele frumoase de bandă desenată românească ce aduceau un beneficiu mare acestui act de cultură. Să dispară aceste invidii care distrug prietenii. Comunitatea autorilor de benzi desenate este mică în România şi este păcat să nu existe unitate.

Ce este important, definitoriu pentru un artist de bandă desenată, pentru un autor de bandă desenată?

Să se regăsească în munca pe care o face.

Ce-ți propui pentru viitor?

Scopul meu este de a desena, de a produce în continuare şi de a oferi exemple cu privire la cum se integrează și aplică banda desenată în diferite domenii, mai ales în educație, iar pe viitor (mă repet) este într-adevăr necesar să existe o posibilitate de finanțare pentru a mării rezultatele legate de utilizarea acestui intermediar, pentru a dezvolta metoda „benzii desenate aplicate” în beneficiul culturii si educației. Voi continua să public revistele Comics Didactic şi BD Historia unde promovez şi alți autori BD din România şi bineînțeles că voi continua şi cu lucrările mele de autor. Şi nu în ultimul rând, să continui Olimpiada de benzi desenate, un concurs unic la nivel mondial şi de ce nu, să colaborez şi cu alte țări care şi-ar dori să inițieze acest demers în spiritul olimpic.

Interviu realizat de MĂDĂLINA CORINA DIACONU, zilesinopti.ro


Mangalia News, 08.12.2020.



piese-auto-mangalia.ro

lensa.ro


Leave a Reply