Ziua Dobrogei. Cum s‑a transformat Dobrogea, dintr‑o regiune săracă, în ”California României”

0
347

Ziua Dobro­gei este săr­bă­to­ri­tă în fie­ca­re an, pe 14 noiem­brie. Se împli­nesc 142 de ani de când Dobro­gea a intrat în com­po­nen­ța Româ­ni­ei, dar pen­tru pri­ma oară, eve­ni­men­te­le vor avea loc doar onli­ne. Regiu­nea situ­a­tă între Dună­re și Marea Nea­gră, des­pre care se spu­nea că ”este foar­te săra­că, are un teren nepro­duc­tiv și popu­la­ții săl­ba­ti­ce”, a deve­nit, după nume­roa­se inves­ti­ții, ”Cali­for­nia Româ­ni­ei”, cum i se spu­nea în acea epo­că.

Ziua Dobrogei marchează revenirea regiunii la teritoriul național

Data de 14 noiem­brie 1878 este rezul­ta­tul unui pro­ces de dura­tă în isto­ria româ­ni­lor. El a înce­put oda­tă cu Uni­rea Prin­ci­pa­te­lor Româ­ne, în 1859 și a con­ti­nu­at, în 1866, cu insta­la­rea pe tro­nul Prin­ci­pa­tu­lui deve­nit Româ­nia, a prin­țu­lui ger­man Carol de Hohen­zo­l­lern.

regele-carol-I-al-romaniei-proiect-dezvoltare-dobrogea”Spre sfâr­și­tul seco­lu­lui XIX a reve­nit ”Pro­ble­ma Orien­ta­lă” în Bal­cani.  Pe fon­dul revol­te­lor din Bos­nia, Her­țe­go­vi­na, Ser­bia și Bul­ga­ria, a înce­put răz­bo­i­ul ruso-turc, în 1877. În timp ce Rusia a cerut acor­dul Româ­ni­ei pen­tru a‑i tra­ver­sa teri­to­ri­ul, deși nu era stat inde­pen­dent, Tur­cia a pus pre­siu­ne să nu cedăm și ne‑a pro­mis aju­toa­re puter­ni­ce.

Prin­țul Carol și cla­sa poli­ti­că româ­neas­că își doreau un stat inde­pen­dent, ast­fel că arma­te­le româ­ne au aju­tat tru­pe­le rusești, care au ieșit vic­to­ri­oa­se. La fina­lul răz­bo­i­u­lui însă, Rusia a soli­ci­tat și a pri­mit la Con­gre­sul de la San Ste­fa­no, 3 jude­țe din Sudul Basa­ra­biei, Cahul, Isma­il și Bol­grad, pe care le pier­du­se la Con­gre­sul de la Paris, din 1856.

Oame­nii poli­tici din Româ­nia au fost foar­te indig­nați de aceas­tă pier­de­re, dar au pri­mit, în schimb, Dobro­gea” a decla­rat pen­tru Disco­ver Dobro­gea, pro­de­ca­nul Facul­tă­ții de Isto­rie și Ști­in­țe Poli­ti­ce din cadrul Uni­ver­si­tă­ții Ovi­di­us Con­stan­ța, Daniel Citi­ri­gă.

Tensiuni politice pe tema obținerii Dobrogei în schimbul sudului Basarabiei

Mulți din­tre poli­ti­cie­nii români de atunci, spu­neau îna­in­te de Con­gre­sul de la San Ste­fa­no, din febru­a­rie 1878, că Dobro­gea este pământ româ­nesc. Regiu­nea a fost par­te a Țării Româ­nești con­du­să de Mir­cea cel Bătrân și intra­se în com­po­nen­ța Impe­ri­u­lui Oto­man în 1417.

Totuși, ei nu au fost de acord cu un schimb între Dobro­gea și Basa­ra­bia de Sud. Oame­nii poli­tici români își doreau mai mult teri­to­ri­ul for­mat din loca­li­tă­ți­le Cahul, Isma­il și Bol­grad.

”La acea vre­me, a fost o dez­ba­te­re inten­să în lumea poli­ti­că româ­neas­că pe acest subiect. Mai mult decât atât, au exis­tat dis­pu­te chiar în zia­re­le con­ser­va­to­ri­lor și libe­ra­li­lor. Repre­zen­tan­ții con­ser­va­to­ri­lor cri­ti­cau intens în ”Zia­rul Tim­pul”, obți­ne­rea Dobro­gei la schimb cu Sudul Basa­ra­biei și îi acu­zau pe Prin­țul Carol și Guver­nul libe­ral de tră­da­re, în timp ce libe­ra­lii dezmin­țeau acu­ze­le, în ”Zia­rul Româ­nul”, care era al lor.

Una din­tre cele mai cunos­cu­te voci, care se opu­nea unui ast­fel de schimb, era chiar poe­tul și jur­na­lis­tul Mihai Emi­ne­scu. Deși Emi­ne­scu spu­nea că Dobro­gea este pământ româ­nesc, era totuși indig­nat de o ase­me­nea solu­ție”, a pre­ci­zat pro­fe­so­rul Daniel Citi­ri­gă.

Dobrogea, recunoscută ca parte a României

Deo­a­re­ce Rusia era foar­te hotă­râ­tă să nu renun­țe la cele 3 jude­țe din sudul Basa­ra­biei, unul din­tre cei mai vizio­nari oameni din acea peri­oa­dă, Prin­țul Carol I, împre­u­nă cu oame­nii poli­tici români, au accep­tat să pre­ia Dobro­gea.

Carol a pri­mit și o scri­soa­re de la tatăl său, în care prin­țul Karol Anton îi atră­gea aten­ția că Dobro­gea este un teri­to­riu cu un poten­ți­al eco­no­mic și geo­po­li­tic foar­te însem­nat.

Scri­soa­rea prin­țu­lui Karol Anton, tatăl Domni­to­ru­lui Carol I, din 7 febru­a­rie 1978: ”Teri­to­ri­ul nepro­duc­tiv al Dobro­gei, nu răs­plă­teş­te, desi­gur, pier­de­rea Basa­ra­biei. Totu­şi, Dobro­gea, cu Con­stanţa dim­pre­u­nă, se poa­te pri­mi, deo­a­re­ce dobân­di­rea aces­tui port la Marea Nea­gră va fi, poa­te, de cea mai mare însem­nă­ta­te pen­tru vii­to­rul come­rţu­lui Româ­ni­ei”.

În timp ce unii poli­ti­cieni români au per­ce­put aceas­tă deci­zie ca pe un schimb ruși­nos, alții au spus că este răul cel mai mic. De ase­me­nea, au exis­tat oameni poli­tici care au zis că ”Rusia ne‑a luat ceva care era al nos­tru și ne‑a dat ceva ce era al nos­tru”.

14 noiembrie 1878, ziua când Prințul Carol I a ajuns prima dată în Dobrogea

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral, sem­nat de Auris LUCA, pe discoverdobrogea.ro


Man­ga­lia News, 14.11.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply