Miron Scorobete: O poezie pe care o ştim, dar o recitim, ca să n-o uităm…

0
385

Poeziile frumoase sunt nişte descântece. Şi iată ce-i spunea Socrate, Filosoful-Simbol, magnificului său ucenic Platon:

„Tot așa stau lucrurile, Carmide, și cu acest descântec. Eu l-am învățat, acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se zice că îi fac pe oameni nemuritori […]. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase, care fac să se nască în suflet înțelepciunea. Odată ivită aceasta și dacă stăruie, este ușor să se bucure de sănătate și capul [spiritul] și trupul.”

Noi, aşadar, acum ne tratăm (când Codrul evocă iarna, apoi vara, ne aruncăm câte o privire la ilustraţii, ca să ne reprezentăm mai bine ce se spune):

REVEDERE,
de Mihai Eminescu.

– Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Și de când m-am depărtat,
Multă lume am îmblat.
– Ia, eu fac ce fac demult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Și gonind cântările…

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Și mai fac ce fac demult,
Vara, doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Împlându-și cofeile,
Mi-o cântă femeile.


­

– Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum ești
Tot mereu întinerești.
­ – Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Și de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea,
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ținem,
Cum am fost așa rămânem:
Marea și cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna și cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

(Convorbiri Literare, XIII, 7, 1 octombrie 1879).

„Să vi se bucure de sănătate și capul și trupul!”. (Medicul trac).

Miron Scorobete, 15 noiembrie 2020.


Mangalia News, 16.11.2020.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply