Dovezi clare, fără echivoc, despre istoria strămoșilor noștri geto-daci

0
275

Dovezi cla­re, fără echi­voc, des­pre isto­ria stră­mo­și­lor noș­tri geto-daci (pre­lu­a­re de pe Fb).

1. Sume­ro­lo­gul rus A. Kifi­sim: „Stră­moşii rumâ­ni­lor au exer­ci­tat o influ­enţă puter­ni­că asu­pra între­gii lumi anti­ce, res­pec­tiv a vechii Ela­de, a vechiu­lui Egipt, a Sume­ru­lui şi chiar a Chi­nei”.

2. Pita­go­ra (580 î.H – 495 î.H), face zece refe­riri la valo­ri­le supe­ri­oa­re ale geţi­lor. În „Legea 1143” el spu­ne: „Călă­to­reş­te la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învă­ţă­min­te de la ei. La geţi toa­te pamân­tu­ri­le sunt fără mar­gini, toa­te pamân­tu­ri­le sunt comu­ne.

3. Homer: „Din­tre toa­te popoa­re­le, geţii sunt cei mai înţe­le­pţi.”

4. Pla­ton (427 – 347 î.H.), elev a lui Socra­te şi pro­fe­sor al lui Aris­to­tel, sur­prin­de în dia­lo­gul „CARMIDES” o dis­cu­ţie între Socra­te şi Car­mi­des, în care pro­fe­so­rul îi spu­ne lui Car­mi­des ce l‑a învă­ţat un medic trac când a fost la oas­te: „Zamo­l­xe, rege­le nos­tru, care este un zeu, ne spu­ne că după cum nu tre­bu­ie a încer­ca să îngri­jim ochii fără să ţinem sea­ma de cap, nici capul nu poa­te fi îngri­jit, neţinân­du-se sea­ma de corp. Tot ast­fel tre­bu­ie să‑i dăm îngri­ji­re tru­pu­lui dim­pre­u­nă cu sufle­tul, şi iată pen­tru ce medi­cii greci nu se pri­cep la cele mai mul­te boli. Pen­tru că ei nu cunosc între­gul pe care îl au de îngri­jit. Dacă acest întreg este bol­nav, par­tea nu poa­te fi sănă­toa­să căci, toa­te lucru­ri­le bune şi rele pen­tru corp şi pen­tru om în între­gul său, vin de la suflet şi de aco­lo curg ca din­tr-un izvor, ca de la cap la ochi. Tre­bu­ie deci, mai ales şi în pri­mul rând, să tămă­duim izvo­rul rău­lui pen­tru ca să se poa­tă bucu­ra de sănă­ta­te capul şi tot res­tul tru­pu­lui. Pri­e­te­ne, sufle­tul se vin­de­că prin des­cân­te­ce. Aces­te des­cân­te­ce sunt vor­be­le fru­moa­se care fac să se nas­că în sufle­te ÎNŢELEPCIUNEA”. Uimi­toa­re aceas­ta viziu­ne asu­pra medi­ci­nei lui Zamo­l­xe, acum mai bine de 2400 de ani!

5. Dio­ni­sie Peri­e­ge­tul (138 d.H.): „În ceea ce urmea­ză voi scrie des­pre cea mai mare ţară, care se întin­de din Asia Mică până în Ibe­ria şi din nor­dul Afri­cii până în SCANDIA, ţara imen­să a daci­lor.”

6. Mar­co Mer­lini, arhe­o­log ita­li­an (n. 1953), spu­nea refe­ri­tor la plă­cu­ţe­le de la Tăr­tă­ria: „Oase­le ca şi plă­cu­ţe­le sunt foar­te vechi. Acum este o cer­ti­tu­di­ne. Este rân­dul nos­tru să gân­dim că scri­e­rea a înce­put în Euro­pa cu 2.000 de ani îna­in­tea scri­e­rii sume­rie­ne. În Româ­nia avem o comoa­ră imen­să, dar ea nu apa­rţi­ne numai Româ­ni­ei, ci între­gii Euro­pe.”

7. Frie­dri­ch Hayer 1899 – filo­zof aus­tr­i­ac: „Rumu­nii sunt popo­rul din Euro­pa care s‑a năs­cut cre­ş­tin” (amba­sa­do­rul Vati­ca­nu­lui la Bucu­reşti spu­nea în aula Aca­de­mi­ei ace­la­şi lucru, şi asta acum câţi­va ani).

8. Alfred Hofmann 1820 – în „Isto­ria Pămân­tu­lui”: „Într-ade­văr nică­ieri nu vei putea găsi o pute­re de înţe­le­ge­re mai rapi­dă, o min­te mai des­chi­să, un spi­rit mai ager, însoţit de mlă­di­e­ri­le pur­tă­rii, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridi­cat prin instru­cţie ar fi apt să se găseas­că în frun­tea cul­tu­rii spi­ri­tu­a­le a Uma­ni­tă­ţii. Şi ca o com­ple­ta­re, lim­ba sa este atât de boga­tă şi armo­ni­oa­să, că s‑ar potri­vi celui mai cult popor de pe Pamânt. Ruma­nia nu este buri­cul Pămân­tu­lui, ci Axa Uni­ver­su­lui.

9. Mari­ja Gim­bu­tas – Pro­fe­sor la Uni­ver­si­ta­tea Cali­for­nia din L.A. — Civi­li­za­ţie şi Cul­tu­ră: „Româ­nia este vatra a ceea ce am numit Vechea Euro­pă, o enti­ta­te cul­tu­ra­lă cuprin­să între 6.500 – 3.500 î.H., axa­tă pe o soci­e­ta­te matri­ar­ha­lă, teo­cra­tă, paş­ni­că, iubi­toa­re şi cre­a­toa­re de artă, care a pre­ce­dat soci­e­tă­ţi­le indo-euro­pe­ni­za­te, patri­ar­ha­le, de lup­tă­tori din epo­ca bron­zu­lui şi epo­ca fie­ru­lui.
A deve­nit de ase­me­nea evi­dent că aceas­tă stră­ve­che civi­li­za­ţie euro­pea­nă pre­ce­de cu câte­va mile­nii pe cea sume­ri­a­nă. A fost o peri­oa­dă de rea­lă armo­nie în deplin acord cu ener­gi­i­le cre­a­toa­re ale natu­rii.”

10. Lou­is de la Val­le Pou­sin: „Locu­i­to­rii de la nor­dul Dună­rii de Jos pot fi con­si­de­ra­ţi stră­moşii Ome­ni­rii.”

11. Gor­don W. Chil­de: „Locu­ri­le pri­ma­re ale daci­lor tre­bu­ie cău­ta­te pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei. Într-ade­văr, loca­li­za­rea cen­tru­lui prin­ci­pal de for­ma­re şi exten­siu­ne a indo-euro­pe­ni­lor tre­bu­ie să fie pla­sa­tă la nor­dul şi la sudul Dună­rii de Jos.”

12. Euge­ne Pit­tard: „Stră­moşii etnici ai Rumu­ni­lor urcă neîn­do­iel­nic până în pri­me­le vâr­ste ale Uma­ni­tă­ţii, civi­li­za­ţia neo­li­ti­că repre­zin­tă doar un capi­tol recent din isto­ria ţării”.

13. Daniel Ruz­zo – arhe­o­log sud-ame­ri­can: „Car­pa­ţii sunt într‑o regiu­ne a lumii în care se situa cen­trul euro­pean al celei mai vechi cul­turi cunos­cu­te până în ziua de astăzi”

14. Wil­li­am Schi­l­ler – arhe­o­log ame­ri­can: „Civi­li­za­ţia s‑a năs­cut aco­lo unde tră­ieş­te astăzi popo­rul rumun, răs­pân­din­du-se apoi spre răsă­rit şi apus”.

15. John Man­dis: „Cele mai vechi des­co­pe­riri ale unor sem­ne de scri­e­re au fost făcu­te la Tur­daş şi Tăr­tă­ria”.

16. Olof Eks­trom: „Lim­ba rumu­nă este o lim­bă-che­ie care a influ­enţat în mare par­te lim­bi­le Euro­pei”.

17. Uni­ver­si­ta­tea din Cam­bri­d­ge:– În mile­ni­ul V î.H. spa­ţi­ul car­pa­tic getic era sin­gu­rul locu­it în Euro­pa;
– Spa­ţi­ul car­pa­tic, getic, valah a repre­zen­tat în anti­chi­ta­te OFFICINA GENTIUM, a ali­men­tat cu popu­la­ţie şi civi­li­za­ţie India, Per­sia, Gre­cia, Ita­lia, Ger­ma­nia, Fran­ța şi aşa-zisul spa­ţiu slav;
VEDELE (RIG VEDA), cele mai vechi monu­men­te lite­ra­re ale uma­ni­tă­ţii au fost cre­a­te în cen­trul Euro­pei. Fos­tul Prim-Minis­tru al Indi­ei, Jawa­har­lal Nehru a scris că: „Vede­le sunt ope­ra arie­ni­lor care au inva­dat boga­tul pământ al Indi­ei”.

18. Bon­fini: „Lim­ba rumu­ni­lor n‑a putut fi extir­pa­tă deşi sunt ase­za­ţi în mij­lo­cul atâ­tor nea­muri de bar­bari şi aşa se lup­tă să nu o pără­seas­că în rup­tul capu­lui, încât nu s‑ar lup­ta pen­tru o via­ţă cât pen­tru o lim­bă”.

19. Ludwig Sch­lo­zer (Rus­sis­che Anna­len-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bul­gari, nici wols­che, ci VLAHI (RUMUNI), urma­şi ai marii şi stră­ve­chii seminţii de popoa­re a tra­ci­lor, daci­lor şi geţi­lor, care şi acum îşi au lim­ba lor pro­prie şi cu toa­te asu­pri­ri­le, locu­iesc în Vala­chia, Mol­do­va, Transil­va­nia şi Unga­ria în număr de mili­oa­ne”.

20. Miche­let, Paris 1859, către tri­mi­sul lui Cuza: „Nu invi­di­a­ţi vechi­le popoa­re, ci pri­vi­ţi pe al vos­tru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâş­nind via­ţa”.

21. Andre Armad: „Într-ade­văr aces­ta este unul din cele mai vechi popoa­re din Euro­pa…, fie că este vor­ba de traci, de geţi sau de daci. Locu­i­to­rii au rămas ace­ia­şi din epo­ca neo­li­ti­că – era pie­trei şle­fu­i­te – până în zile­le noas­tre, susţinând ast­fel prin­tr-un exem­plu, poa­te unic în isto­ria lumii con­ti­nu­i­ta­tea unui neam”.

22. D’Hauterive (Memo­riu asu­pra vechii şi actu­a­lei stări a Mol­do­vei, 1902): „Lim­ba lati­neas­că în ade­văr se tra­ge din acest grai (pri­mo­dial), iar cele­lal­te lim­bi, mai ales rumu­na sunt acest grai. LATINEASCA este depar­te de a fi trun­chiul lim­bi­lor care se vor­besc astăzi (aşa zise­le lim­bi lati­ne), aş zice că ea lati­na, este cea mai nouă din­tre toa­te”.

23. Hus­zti Andras: „Urma­şii geto-daci­lor tră­iesc şi astăzi şi locu­iesc aco­lo unde au locu­it părinţii lor, vor­besc în lim­ba în care glă­su­iau mai demult părinţii lor”.

24. Bocig­no­lli (1524): „Rumu­nii des­pre care am spus că sunt daci”.

25. L.A. Gebhar­di: „Geţii vor­beau ace­ea­şi lim­bă ca dacii şi aveau ace­lea­şi obi­ce­iuri.
Gre­cii dădeau atât geţi­lor din Bul­ga­ria, cât şi daci­lor din Mol­do­va, Vala­hia, Transil­va­nia şi Unga­ria ace­la­şi nume şi cre­deau că şi geţii şi dacii pro­vin de la traci”.

26. Mar­tin Hoch­me­i­ster (Sie­ben­bu­r­gis­che Pro­vin­zi­a­al Blat­ter, 1808): „În cele mai vechi tim­puri cunos­cu­te, în Transil­va­nia şi în ţări­le înve­ci­na­te locu­iau dacii, care mai erau numi­ţi şi geţi şi de la ei a pri­mit actu­a­la Transil­va­nie împre­u­nă cu Mol­do­va, Mun­te­nia şi regiu­ni­le înve­ci­na­te din Unga­ria nume­le de Dacia”.

27. Abdo­lony­me Ubi­cini (Les ori­gi­nes de l’histoire rou­mai­ne, Paris, 1866): „Dacii sunt pri­mii stră­moşi ai rumu­ni­lor de azi. Din punct de vede­re etno­gra­fic dacii par să se con­fun­de cu geţii, ace­ea­şi ori­gi­ne, ace­ea­şi lim­bă. Asu­pra aces­tui punct de vede­re toa­te măr­tu­ri­i­le din vechi­me con­cor­dă”.

28. Uni­ver­si­ta­tea din Cam­bri­d­ge (1922, The Cam­bri­d­ge His­to­ry of India): „Faza pri­ma­ră a Cul­tu­rii Vedi­ce s‑a desfă­şu­rat în Car­pa­ţi, cel mai pro­ba­bil, ini­ţi­al în Haar-Deal”.

29. Jakob Gri­mm (Isto­ria lim­bii ger­ma­ne, 1785–1863): „Denu­mi­ri­le daci­ce de plan­te, păs­tra­te la Dio­sco­ri­de (medic grec din peri­oa­da împă­ra­ţi­lor Cla­u­di­us şi Nero) pot fi găsi­te şi în fon­dul lim­bii ger­ma­ne”.

30. Cro­ni­ci­le spa­ni­o­li­lor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt con­si­de­ra­ţi fon­da­to­rii spa­ni­o­li­lor”.

31. Carol Lun­di­us (Cro­ni­ca duci­lor de Nor­man­dia): „Daco-Geţii sunt con­si­de­ra­ţi fon­da­to­rii popoa­re­lor nor­di­ce”. Caro­lus Lun­di­us a fost rec­tor al Uni­ver­si­tă­ții din Upp­sa­la. Scrie Zamo­l­xis, Pri­mus Geta­rum Legi­sla­tur (1687) – Zamo­l­xis , pri­mul legiu­i­tor al geţi­lor, lucra­re dedi­ca­tă rege­lui Carol XI (1655–1697) şi în care găseş­te rădă­ci­ni­le sis­te­mu­lui legi­sla­tiv sue­dez în scri­eri anti­ce şi în lucra­rea lui Ior­da­nes, unde era menţio­nat Zamo­l­xis şi rolul său în civi­li­za­rea daco-geţi­lor.

32. Lei­b­nitz (Col­lec­ta­nea Ety­mo­lo­gi­ca): „Daco-Geţii sunt con­si­de­ra­ţi fon­da­to­rii teuto­ni­lor prin saxoni şi fri­zieni, ai olan­de­zi­lor (daci) şi ai angli­lor”.

33. Miceal Ledwi­th (Con­si­li­er al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că lati­neas­ca e lim­ba ofi­ci­a­lă a Bise­ri­cii Cato­li­ce, pre­cum şi lim­ba Impe­ri­u­lui Roman, iar lim­ba rumu­nă este o lim­bă lati­nă, mai puţi­nă lume cunoa­ş­te că lim­ba rumu­nă sau pre­cur­soa­rea sa, vine din locul din care se tra­ge lim­ba lati­nă, şi nu invers! Cu alte cuvin­te, nu lim­ba rumu­nă este o lim­bă lati­nă, ci mai degra­bă lim­ba lati­nă este o lim­bă rumu­nă. Aşa­dar, vreau sa‑i salut pe oame­nii din Munţii Bucegi, din Bra­şov, din Bucu­reşti. Voi sun­teţi cei care aţi ofe­rit un vehi­cul minu­nat lumii occi­den­ta­le”.

34. Daniel Ruzo (1968): „Am cer­ce­tat munţi din cinci con­ti­nen­te, dar în Car­pa­ţi am găsit monu­men­te uni­ce dove­dind că în aces­te locuri a exis­tat o civi­li­za­ţie mărea­ţă, con­sti­tu­ind cen­trul celei mai vechi civi­li­za­ţii cunos­cu­te astăzi”.

35. Car­lo Troya (1784–1858, isto­ric ita­li­an): „Nici un popor din cele pe care gre­cii le numeau bar­ba­re nu au o isto­rie mai veche şi mai cer­tă ca a geţi­lor sau goţi­lor. Sco­pul lucră­rii mele, Isto­rie Geti­că sau Goti­că se împar­te în două părţi şi una din ele ara­tă că geţii lui Zamo­l­xe şi ai lui Dece­bal au fost stră­moşii goţi­lor lui Teo­doric din nea­mul Ama­li­lor.”

36. Harald Haar­man (spe­cia­list în Isto­ria Cul­tu­rii): „Cea mai veche scri­e­re din lume este cea de la Tăr­tă­ria (cu mult îna­in­te de scri­e­rea sume­ri­a­nă;), iar civi­li­za­ţia danubi­a­nă este pri­ma mare civi­li­za­ţie din isto­rie”.

37. Paul Mac Ken­dri­ck: „Burebis­ta şi Dece­bal au cre­at în Dacia o cul­tu­ră pe care numai cei cu vederi îngus­te ar putea‑o cali­fi­ca drept bar­ba­ră”.
„Rumu­nii sunt mem­bri ai unu­ia din cele mai remar­ca­bi­le sta­te cre­a­toa­re ale anti­chi­tă­ţii.” „Sus în Mara­mu­reş exis­tă un loc mar­cat drept cen­trul bătrâ­nu­lui con­ti­nent” (Euro­pa de la Atlan­tic la Urali).

38. Wil­li­am Ryan şi Wal­ter Pit­man (geo­logi, 1995): „Locul des­cris de Vechiul Tes­ta­ment ca fiind inun­dat de potop este cel al Mării Negre”.

39. Robert Bal­lard (explo­ra­tor, 1999), con­fir­mă cele spu­se de Ryan şi Pit­man.

40. Cava­si­us (De la Admi­nis­tra­tio­ne Regni Transil­va­ni­ae): „În Ita­lia, Spa­nia şi Galia, popo­rul se slu­jea de un idi­om de for­ma­ţie mai veche sub nume­le de lin­gua rumu­neas­că, ca pe tim­pul lui Cice­ro”.

41. G. Devo­to, G. Wil­kie, W. Schi­l­ler: „Bar­ba­rii n‑au fost numai des­co­pe­ri­to­rii filo­so­fi­ei, ci şi des­co­pe­ri­to­rii teh­ni­cii, şti­inţei şi artei… Tre­bu­ie să merg mai depar­te şi să arăt lămu­rit că filo­zo­fia grea­că a furat din filo­zo­fia bar­ba­ră. Cei mai mulţi şi-au făcut uce­ni­cia prin­tre bar­bari. Pe Pla­ton îl găsim că lau­dă pe bar­bari şi amin­teş­te că atât el cât şi Pita­go­ra au învă­ţat cele mai mul­te şi mai fru­moa­se învă­ţă­turi tră­ind prin­tre bar­bari”.

42. Cle­ment Ale­xan­dri­nul (Stro­ma­te­le): „În sfârşit o altă gre­u­ta­te de inter­pre­ta­re cu aceas­tă meto­dă a unor învă­ţă­turi din Scrip­tu­ră con­stă în ace­ea că nu le avem şi în lim­ba în care au fost scri­se întâia oară… Apoi lim­ba e păs­tra­tă şi de popor, nu numai de învă­ţa­ţi, pe când înţe­le­sul şi tex­te­le le păs­trea­ză numai învă­ţa­ţii şi toc­mai de ace­ea putem să con­ce­pem uşor că aceş­tia au putut să fal­si­fi­ce înţe­le­sul tex­te­lor vre­u­nei cărţi foar­te rare pe care o aveau în stă­pâ­ni­re”.

43. Emma­nu­el de Mar­to­ne (pro­fe­sor la Sor­bo­na, 1928, în inter­vi­ul dat lui Vir­gil Oghi­nă): „Nu pot să înţe­leg la rumuni mania lor de a se lău­da că sunt urma­şi ai colo­ni­ş­ti­lor romani, şti­ind foar­te bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar ita­lici, ci legiuni de mer­ce­nari recru­ta­ţi din toa­te pro­vin­ci­i­le esti­ce ale impe­ri­u­lui, chiar şi admi­nis­tra­ţia intro­du­să de cuce­ri­tori avea ace­ea­şi obârşie. Voi rumu­nii sun­teţi daci şi pe aceş­tia ar tre­bui să‑i cunoas­că rumu­nii mai bine şi să se lau­de cu ei, pen­tru că acest popor a avut o cul­tu­ră spi­ri­tu­a­lă şi mora­lă îna­l­tă”.

44. Marc Pagel (pro­fe­sor, şef al labo­ra­to­ru­lui de bio infor­ma­ti­că la Uni­ver­si­ta­tea Rea­ding, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spa­ţi­ul car­pa­tic a exis­tat o cul­tu­ră, un popor care vor­bea o lim­bă uni­că şi pre­cur­soa­re a sanscri­tei şi lati­nei”.

45. Cle­man­ce Royer (în Bule­tin de la Soci­e­te d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, ger­ma­nii şi lati­nii vin din estul Euro­pei… iar tra­di­ţi­i­le arie­ni­lor isto­rici din Asia îi ara­tă venind din Occi­dent… noi tre­bu­ie să le cău­tam lea­gă­nul comun la Dună­rea de Jos, în aceas­tă Tra­cie pela­s­gi­că a cărei lim­bă o igno­răm”.

46. Jean Lau­mo­ni­er (în car­tea „La natio­na­li­te fran­cai­se”, Paris, 1892): „Româ­nul sau dacul modern este ade­vă­ra­tul celt al Euro­pei Răsă­ri­te­ne”.

47. Andre le Fevre (în lucra­rea „Les races et les lan­gu­es”, Paris 1893): „Celţii bruni căro­ra etno­gra­fia le rele­vă urma din Dacia pâna în Armric (Bre­ta­nia) şi Irlan­da, galii blonzi… popu­la­ţii care vor­beau dia­lec­te indo-euro­pe­ne”.

48. Împă­ra­tul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supu­şi rumuni, care sunt fără îndo­ia­lă cei mai vechi şi mai nume­roşi în Transil­va­nia, sunt atât de de chi­nui­ţi şi încer­ca­ţi de nedrep­tă­ţi de ori­ci­ne, că soar­ta lor, dacă o cer­ce­tezi este într-ade­văr de plâns…”.

Dacii de pe Colum­na lui Tra­ian, de la Roma.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply