ASTRONOMIE ŞI NAVIGAŢIE ASTRONOMICĂ — Florin Iordănoaia | episodul 2: METAGALAXIA | STELELE

0
305

ASTRONOMIE ŞI NAVIGAŢIE ASTRONOMICĂ.

Flo­rin Ior­dă­noa­ia — Seri­al onli­ne dedi­cat navi­ga­to­ri­lor. Epi­so­dul 2.

METAGALAXIA

Meta­ga­la­xia este repre­zen­ta­tã de tota­li­ta­tea gala­xi­i­lor obser­va­te pînã în pre­zent, a mate­ri­ei extra­ga­lac­ti­ce, fãrã a fi con­si­de­ra­tã ca o uni­ta­te dis­tinc­tã sau  limi­ta­tã. În afa­ra mate­ri­ei obser­va­te, tot în Meta­ga­la­xie au fost des­co­pe­ri­te şi radi­o­sur­se­le extra­ga­lac­ti­ce. Limi­ta mate­ri­ei obse­va­bi­le în pre­zent este de cca. 15.109 ani-luminã. Meta­ga­la­xia mai este con­si­de­ra­tã şi ca o par­te acce­si­bi­lã a Uni­ver­su­lui. O carac­te­ris­ti­cã impor­tan­tã a Meta­ga­la­xi­ei este datã de urmã­to­rul feno­men: cu cît o gala­xie este mai depar­te faţã de cen­tru, cu atît vite­za ei este mai mare, aceas­ta fiind denu­mi­tã şi depla­sa­rea spre „roşu“. Meta­ga­la­xia nu este o uni­ta­te izo­la­tã, ea se aflã în tan­genţã cu alte meta­ga­la­xii de mãri­mi dife­ri­te.

STELELE

Cei mai cunos­cu­ţi aştri de pe bol­ta cereas­cã, cei mai fas­ci­nanţi şi mai nume­roşi sînt ste­le­le. Aces­tea au repre­zen­tat în întrea­ga isto­rie a uma­ni­tãţii o per­ma­nen­tã pro­vo­ca­re pen­tru stu­diu şi explo­ra­re.  Defi­ni­ţia ste­lei este urmă­toa­rea: se numş­te stea cor­pul ceresc cu luminã pro­prie, for­mat dintr‑o masã de gaz afla­tã la o tem­pe­ra­tu­rã foar­te ridi­ca­tã, dato­ri­tã rea­cţi­i­lor ter­mo­nu­clea­re care au loc în inte­ri­o­rul sãu. Prin mul­ti­ple obser­va­ţii con­fir­ma­te prin cer­ce­tãri recen­te s‑a con­sta­tat cã ste­le­le se gru­pea­zã în sis­te­me de ste­le sau sis­te­me mul­ti­ple ste­la­re. Aces­te cer­ce­tãri vor duce la gãsi­rea rãs­pun­su­ri­lor mul­tor între­bãri, care au fost puse pînã în pre­zent, în legã­tu­rã cu o serie de enig­me sau aspec­te neclare lega­te de apa­ri­ţia, evo­lu­ţia şi sfîrşi­tul ste­le­lor. În figu­ra 1.3, este pre­zen­ta­tă cea mai stră­lu­ci­toa­re stea de pe cer, Siri­us, din con­ste­la­ţia Canis Major (Cîi­ne­le Mare).

Fig. 1.3. Stea­ua Siri­us, din con­ste­la­ţia Canis Major. (sur­sa: https://www.space.com).

CLASIFICAREA STELELOR

Ste­le­le se cla­si­fi­cã în fun­cţie de mãri­mea apa­ren­tã sau de meto­da de obser­va­ţie folo­si­tã ast­fel:

1).Clasificarea gene­ra­lã în func­ție de mãri­me: ste­le mici (piti­ce albe), ste­le medii (Soa­re­le), ste­le mari (Siri­us) şi ste­le gigan­ti­ce (Anta­res, Betel­ge­u­se).
2).Clasificarea în fun­cţie de meto­da de obser­va­ţie este urmã­toa­rea:
a).Stele sim­ple, mai mult ca o exce­pţie decît ca o regu­lã (Soa­re­le).
b).Stele dub­le, care se împart ast­fel:
-Opti­ce, în care numai dire­cţi­i­le com­po­nen­te­lor lor sînt apro­pi­a­te, între ele nee­xis­tînd nici o legã­tu­rã fizi­cã. În figu­ra 1.4, este pre­zen­ta­tă stea­ua Albi­reo, din con­ste­la­ţia Cyg­nus (Lebă­da), în apro­pi­e­rea căre­ia se află o altă stea.

Fig. 1.4. Ste­le dub­le opti­ce. (sur­sa: https://skyandtelescope.org).

-Fizi­ce, care se pot gru­pa ast­fel:
-vizu­a­le,
-spec­tro­sco­pi­ce,
-foto­me­tri­ce, aces­tea sînt împãr­ți­te în douã cate­go­rii:
-vari­a­bi­le cu eclip­sã, de trei tipuri: tip 1 (Algol), tip 2 (Lyrae) şi tip 3 (w Ursae Majo­ris).
-vari­a­bi­le fãrã eclip­sã (elip­so­ida­le).

c).Stele vari­a­bi­le, a cãror strã­lu­ci­re apa­ren­tã vari­a­zã cu tim­pul, care se cla­si­fi­cã ast­fel:
-Ste­le vari­a­bi­le fizi­ce (intrin­seci), cu strã­lu­ci­rea vari­a­bi­lã dato­ra­tã pro­ce­se­lor fizi­ce, aces­tea fiind de douã tipuri:
-Vari­a­bi­le pul­san­te, de tipul: Cefei­de, RR Lyrae, Mira Ceti.
-Vari­a­bi­le erup­ti­ve (ste­le­le  nove, super­no­ve, pul­sa­rii), care la rîn­dul lor se gru­pea­zã ast­fel:
-sur­se­le de raze X (stea Ron­tgen), sau gau­rã nea­grã,
-nuclee ste­la­re cu nebu­loa­se pla­ne­ta­re,
-ste­le pse­u­do­va­ri­a­bi­le (vari­a­bi­le  cu  eclip­sã) unde vari­a­ţia de luminã este apa­ren­tã  dato­ri­tã unui feno­men geo­me­tric, nu fizic (eclip­sa­rea reci­pro­cã a com­po­nen­te­lor lor).

3). Cla­si­fi­ca­rea în fun­cţie de rela­ţia din­tre spec­trul şi lumi­no­zi­ta­tea ste­le­lor, dia­gra­ma H‑R (Hert­zs­prung-Rus­se­ll), în care se folo­sesc 7 cla­se spec­tra­le de lumi­no­zi­ta­te, ast­fel:
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te I (cu sub­cla­se­le I.a, I.b), for­ma­tã din ste­le super­gi­gan­te.
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te II, for­ma­tã din ste­le gigan­te strã­lu­ci­toa­re.
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te III, for­ma­tã din ste­le gigan­te (nor­ma­le).
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te IV, for­ma­tã din ste­le sub­gi­gan­te.
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te V, for­ma­tã din ste­le afla­te în sec­ven­ța prin­ci­pa­lã (ste­le­le piti­ce).
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te VI, for­ma­tã din ste­le sub­pi­ti­ce.
-Cla­sa de lumi­no­zi­ta­te VII, for­ma­tã din ste­le piti­ce albe.
În ulti­ma peri­oa­dã au mai fost fãcu­te şi alte cla­si­fi­cãri ale ste­le­lor cu aju­to­rul unor noi meto­de de obser­va­ţie. Aces­te noi meto­de sînt într‑o per­fe­cţio­na­re per­ma­nen­tã, în fun­cţie de evo­lu­ţia instru­men­te­lor de obser­va­re.

MN: Pri­mul epi­sod al cur­su­lui de ASTRONOMIE ŞI NAVIGAŢIE ASTRONOMICĂ, dedi­cat navi­ga­to­ri­lor, pre­zen­tat în seri­al de zia­rul oni­ne Man­ga­lia News, poa­te fi vizu­a­li­zat AICI.


Man­ga­lia News, 06.11.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply