Sesiunea Științifică Internațională Pontica 2020, la final… [galerie FOTO]

0
270

Comu­ni­cat de pre­să:

În peri­oa­da 14 – 16 octom­brie 2020, la Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța s‑a des­fă­șu­rat, în for­mat onli­ne, A 53‑a Sesiu­ne Ști­in­ți­fi­că Inter­națio­na­lă Pon­ti­ca.

Des­chi­de­rea ofi­ci­a­lă a avut loc Mier­curi, 14 octom­brie, iar comu­ni­că­ri­le ști­in­ți­fi­ce au fost sus­ți­nu­te în zile­le de 15 și 16 octom­brie. Des­pre modul cum s‑au des­fă­șu­rat, des­chi­de­rea ofi­ci­a­lă a sesiu­nii și sus­ți­ne­rea comu­ni­că­ri­lor ști­in­ți­fi­ce, au făcut scur­te men­țiuni direc­to­rul insti­tu­ți­ei și mode­ra­to­rii sec­țiu­ni­lor:

Dr. Sorin Mar­cel Coles­niuc, Direc­tor gene­ral al Muze­u­lui de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța: ”Sesiu­nea Ști­in­ți­fi­că Inter­națio­na­lă Pon­ti­ca este o mani­fes­ta­re ști­in­ți­fi­că renu­mi­tă atât pe plan națio­nal, cât și pe plan inter­națio­nal. Aceas­tă sesiu­ne s‑a des­fă­șu­rat, fără între­ru­pe­re, din anul 1967 până în pre­zent, fiind una din­tre cele mai lon­ge­vi­ve sesiuni ști­in­ți­fi­ce din Româ­nia. La acest eve­ni­ment ști­in­ți­fic, la care par­ti­ci­pă oameni de ști­in­ță din țară și de pes­te hota­re, sunt pre­zen­ta­te cele mai impor­tan­te des­co­pe­riri arhe­o­lo­gi­ce din Dobro­gea, iar marea majo­ri­ta­te a comu­ni­că­ri­lor au ca temă subiec­te refe­ri­toa­re la isto­ria Dobro­gei, din cele mai vechi tim­puri până în zile­le noas­tre. Marea majo­ri­ta­te a comu­ni­că­ri­lor sus­ți­nu­te la sesiu­ne se regă­sesc, în anul urmă­tor, în pagi­ni­le celor două revis­te ști­in­ți­fi­ce ale muze­u­lui: Pon­ti­ca și Ana­le­le Dobro­gei. În acest an pan­de­mic, am decis să orga­ni­zăm sesiu­nea ști­in­ți­fi­că onli­ne. Dacă ini­țial ne-am gân­dit că numă­rul par­ti­ci­pan­ți­lor va fi mai mic, com­pa­ra­tiv cu anii tre­cuți, ulte­ri­or am fost plă­cut sur­prinși de numă­rul foar­te mare al celor înscriși la sesiu­ne: pes­te 120 de par­ti­ci­panți din: Româ­nia, Aus­tria, Fran­ța, Bul­ga­ria, Polo­nia și Repu­bli­ca Mol­do­va, cu pes­te 100 de comu­ni­cări ști­in­ți­fi­ce. După des­chi­de­rea ofi­ci­a­lă a mani­fes­tă­rii, eu am pre­zen­tat Acti­vi­tă­ți­le Muze­u­lui de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța în anul 2020, iar Con­stan­tin Băje­na­ru a vor­bit des­pre cer­ce­tă­ri­le arhe­o­lo­gi­ce pre­ven­ti­ve în jude­țul Con­stan­ța. Dna Livia Buzo­ia­nu a pre­zen­tat volu­mul publi­cat de MINAC în memo­ria Mari­ei Băr­bu­les­cu: VARIA EPIGRAPHICA ET ARCHAEOLOGICA, Pon­ti­ca 52, Suple­men­tum 6, iar Cris­ti­na Tal­ma­țchi a pre­zen­tat cata­lo­gul bilingv al expo­zi­ți­ei tem­po­ra­re rea­li­za­tă în cola­bo­ra­re cu Muze­ul Națio­nal de Isto­rie a Româ­ni­ei din Bucu­rești și cu Insti­tu­tul de Cer­ce­tări Eco-Muze­a­le Gavri­lă Simion Tul­cea, expo­zi­ție inti­tu­la­tă: Mixo­bar­ba­rii din Dobro­gea în con­tex­tul lumii bizan­ti­ne (seco­le­le VIXIII). După ver­ni­sa­rea aces­tei expo­zi­ții, am ver­ni­sat o altă expo­zi­ție tem­po­ra­ră dedi­ca­tă sculp­to­ru­lui Geor­ge Culea, fost anga­jat al muze­u­lui nos­tru pe func­ția de res­ta­u­ra­tor în pia­tră. Mul­țu­mi­ri par­ti­ci­pan­ți­lor la sesiu­nea ști­in­ți­fi­că și mul­țu­mi­ri tutu­ror cole­gi­lor care s‑a impli­cat în orga­ni­za­rea aces­tei mani­fes­tări ști­in­ți­fi­ce ine­di­te, pen­tru noi.”

Dr. Valen­ti­na Voi­nea, mode­ra­tor sec­ția Pre­i­s­to­rie: ”La sec­ția Pre­i­s­to­rie au par­ti­ci­pat arhe­o­logi și cer­ce­tă­tori din dome­ni­ul inter­dis­ci­pli­nar de la uni­ver­si­tă­ți­le: Bucu­rești, Iași, Târ­go­viș­te, Con­stan­ța, MNIR, IAB, ICEM, Muze­ul Bră­i­lei, Com­ple­xul Muze­ul Pia­tra Neamț. Insti­tu­tul de Arhe­o­lo­gie și Etno­lo­gie al Aca­de­mi­ei Polo­ne Cra­co­via). Joi, 15 octom­brie, au fost pre­zen­ta­te, în medi­ul onli­ne, comu­ni­cări cu o tema­ti­că arhe­o­lo­gi­că vari­a­tă, de la cer­ce­tări recen­te de teren (Siliș­tea Pe Cetă­țu­ie, jud Neamț) și pre­ven­ti­ve (Techir­ghi­ol) la stu­dii pri­vind arte­fac­te pre­i­s­to­ri­ce din colec­ții arhe­o­lo­gi­ce vechi (șan­ti­e­re­le Cer­na­vo­dă și Satu Nou – Valea lui Voicu), aco­pe­rind mai mul­te peri­oa­de pre­i­s­to­ri­ce – cul­tu­ri­le Haman­gia, Boian, Pre­cu­cu­te­ni – Cucu­te­ni, Cos­ti­șa, Monte­o­ru, Baba­dag. Ana­li­ze­le inter­dis­ci­pli­na­re arhe­o­zo­o­lo­gi­ce, petro­gra­fice, cera­mo­lo­gi­ce, stu­di­i­le de arhe­ol­gie expe­ri­men­ta­lă cu subiec­te vari­a­te pre­cum refa­ce­rea pro­ce­su­lui teh­no­lo­gic pen­tru pro­du­ce­rea cera­mi­cii sau a ine­le­lor de os, date­le de arhe­o­lo­gie aeri­a­nă — toa­te aces­te pre­zen­tări com­ple­xe au com­ple­tat infor­ma­țio­nal, sesiu­nea atin­gân­du-și obiec­ti­ve­le ști­in­ți­fi­ce chiar și în acest for­mat ine­dit – onli­ne.”

Dr. Gabriel Tal­ma­țchi, mode­ra­tor sec­ția Numis­ma­ti­că: ”La sec­țiu­nea Numis­ma­ti­că au fost dez­bă­tu­te nume­roa­se teme spe­ci­fi­ce mone­dei anti­ce, medi­e­va­le și moder­ne, res­pec­tiv de meda­lis­ti­că. Au fost avu­te în vede­re des­co­pe­riri mone­ta­re ele­nis­ti­ce, geto-daci­ce, roma­ne, roma­no-bizan­ti­ne și medi­e­va­le rea­li­za­te din aur, argint și broz. Reți­nem, de ase­me­nea, comu­ni­că­ri­le pri­vind pro­ble­ma­ti­ca pon­du­ri­lor și a sigi­li­i­lor anti­ce, res­pec­tiv une­le con­clu­zii rezul­ta­te în urma ana­li­ze­lor inter­dis­ci­pli­na­re efec­tu­a­te pe mone­de. De ase­me­nea, au fost pre­zen­ta­te în con­text euro­pean, o serie de rea­li­zări de excep­ție din meda­lis­ti­ca epo­cii pos­tbe­li­ce și con­tem­po­ra­ne. Aces­te teme au fost repre­zen­ta­te prin 11 lucrări de o deo­se­bi­tă valoa­re ști­in­ți­fi­că, sus­ți­nu­te de nume­roși spe­cia­liști de la insti­tu­ții de pres­ti­giu, după cum urmea­ză: Ema­nu­el Petac (Bibi­o­te­ca Aca­de­mi­ei Româ­ne Bucu­rești), Gabriel Mir­cea Tal­ma­țchi (Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța), Cla­u­diu Mun­tea­nu (Muze­ul Bru­ken­thal Sibiu), Sil­viu Pure­ce (Uni­ver­si­ta­tea “Lucian Bla­ga” din Sibiu, Facul­ta­tea de Ști­in­țe Socio-Uma­ne), Gabriel Cus­tu­rea (Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța), Ste­lu­ța Marin (Muze­ul Muni­ci­pi­u­lui Bucu­rești), Iri­na Achim și Theo­dor Isvo­ra­nu (Insti­tu­tul de Arhe­o­lo­gie ”Vasi­le Pâr­van” Bucu­rești), Eugen Paras­chiv-Gri­go­re (Muze­ul Națio­nal de Isto­rie a Româ­ni­ei), Radu Dumi­tres­cu (Muze­ul de Isto­rie și Arhe­o­lo­gie Crai­o­va), Lilia Der­ga­cio­va (Bibi­o­te­ca Aca­de­mi­ei Româ­ne Bucu­rești), A. Boj­ko-Gaga­rin (Muze­ul Națio­nal de Isto­rie a Ukrai­nei Kiev) și Bogdan Bel­dia­nu (ING Roma­nia Bucu­rești).

Dr. Iri­na Sodo­lea­nu, mode­ra­tor sec­ția Gre­co-Roma­nă: ”Comu­ni­că­ri­le sus­ți­nu­te au fost gru­pa­te tema­tic și cro­no­lo­gic. Sesiu­nea a debu­tat cu un grup de pre­zen­tări dedi­ca­te His­tri­ei și evo­lu­ți­ei sale în peri­oa­de­le isto­ri­ce pe care le‑a cunos­cut. Spe­cia­liști de la Uni­ver­si­ta­tea Bucu­rești, Insti­tu­tul de Arhe­o­lo­gie Bucu­rești, Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă a Transil­va­niei, Insti­tu­tul de Stu­dii Sud-Est Euro­pe­ne au dis­cu­tat des­pre cer­ce­tări recen­te și inven­ta­re­le arhe­o­lo­gi­ce des­co­pe­ri­te în zone­le cer­ce­ta­te sis­te­ma­tic, pre­cum Zona Sacră, Acro­po­lă Cen­tru-Sud sau cen­trul cetă­ții roma­ne tim­pu­rii. În pri­ma zi a întru­ni­rii a con­ti­nu­at expu­ne­rea de tema­tici lega­te de teri­to­ri­i­le rura­le ale cetă­ți­lor vest-pon­ti­ce (rețea­ua hidro­gra­fică anti­că în Dobro­gea sau cer­ce­tări recen­te în teri­to­ri­ul his­tri­an – punc­tul Acic Suat), pre­cum și cu pre­zen­ta­rea rezul­ta­te­lor unor cer­ce­tări arhe­o­lo­gi­ce în vechi cetăți dobro­ge­ne (Arga­mum, Capi­da­va, Saci­da­va). A doua zi a sesiu­nii a debu­tat cu o gru­pa­re de pre­zen­tări pri­vi­toa­re la mani­fes­tări de cult în Moe­sia Infe­ri­or, ele­men­te de urba­nism și decor arhi­tec­tu­ral în zona pon­ti­că, dar și în spa­ți­ul pro­vin­ci­al roman de pes­te Dună­re și, nu în ulti­mul rând, cu o inte­re­san­tă comu­ni­ca­re des­pre orga­ni­za­rea bise­ri­ceas­că în pro­vin­cia Scy­thia (sec. VI p.Chr.). Pre­zen­tă­ri­le din ulti­ma par­te a sec­țiu­nii gre­co-roma­ne s‑au axat pe diver­se tipuri de inven­ta­re arhe­o­lo­gi­ce des­co­pe­ri­te în zona Dună­rii de Jos și în cea vest-pon­ti­că, dar și pe ana­li­za unor reci­pien­te cera­mi­ce pro­du­se în zona pon­ti­că, ajun­se în urma schim­bu­ri­lor comer­ci­a­le în Lymi­ra (Tur­cia de astăzi). Au par­ti­ci­pat atât cer­ce­tă­tori de la insti­tu­ții de spe­cia­li­ta­te din Româ­nia, cât și din cen­tre uni­ver­si­ta­re sau insti­tu­te din stră­i­nă­ta­te (Fran­ța, Aus­tria, Bul­ga­ria).

Dr. Lavi­nia Dumi­traș­cu și Oana Gri­go­ru­ță, mode­ra­tori la sec­ți­i­le Isto­rie Moder­nă- Con­tem­po­ra­nă și „Ana­le­le Dobro­gei” la Cen­te­nar. Moder­ni­ta­te și Con­tem­po­ra­ne­i­ta­te în Dobro­gea: ”Au fost pre­zen­ta­te 16 comu­ni­cări ști­in­ți­fi­ce pri­vind isto­ria națio­na­lă și isto­ria Dobro­gei. Între par­ti­ci­panți și un cer­ce­tă­tor din Repu­bli­ca Mol­do­va. Comu­ni­că­ri­le ști­in­ți­fi­ce sus­ți­nu­te de isto­rici — cer­ce­tă­tori din muzee, uni­ver­si­tăți, arhi­ve, bibli­o­teci din Con­stan­ța, Sibiu, Crai­o­va, Târ­gu Jiu – au avut și audi­to­riu onli­ne, isto­rici și iubi­tori de isto­rie care nu au sus­ți­nut comu­ni­cări, dar care si-au expri­mat dorin­ța de a par­ti­ci­pa. Săr­bă­to­ri­rea Cen­te­na­ru­lui revis­tei MINAC „Ana­le­le Dobro­gei” a cuprins comu­ni­cări pri­vi­toa­re la eve­ni­men­te, per­so­na­li­tăți  și insti­tu­ții din Dobro­gea seco­le­lor XIX-XXI și, bine­în­țe­les, la „Arhi­va Dobro­gei” și con­ti­nu­a­toa­re sa, „Ana­le­le Dobro­gei”. Comu­ni­că­ri­le au adus infor­ma­ții noi, ine­di­te, punc­te de vede­re deo­se­bi­te, care au inci­tat la dis­cu­ții.”

Dr. Delia Cor­nea, mode­ra­tor la sec­ția Stat și soci­e­ta­te în Româ­nia comu­nis­tă și post­co­mu­nis­tă: ”Sec­țiu­nea a fost orga­ni­za­tă de Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța în par­te­ne­ri­at cu Facul­ta­tea de Isto­rie și Ști­in­țe Poli­ti­ce din cadrul Uni­ver­si­tă­ții “Ovi­di­us”  Con­stan­ța.  La 30 de ani de la pră­bu­și­rea comu­nis­mu­lui în Româ­nia și Euro­pa, ambe­le insti­tu­ții au con­si­de­rat nece­sar un ast­fel de demers ști­in­ți­fic. Aces­ta s‑a bucu­rat de pre­zen­ța unor spe­cia­liști recu­nos­cuți, care au abor­dat pro­ble­me impor­tan­te, încă actu­a­le: reper­cur­siuni ale insta­u­ră­rii comu­nis­mu­lui în Româ­nia, con­cep­tul de auto­no­mie în Româ­nia comu­nis­tă și post­co­mu­nis­tă, bio­gra­fii, poli­ti­ca de cadre în dece­ni­i­le șap­te și opt, rela­ția din­tre sta­tul comu­nist și bise­ri­ca orto­do­xă, meca­nis­me repre­si­ve în plan local și națio­nal, dizi­den­ță, rapor­ta­rea la rea­li­tă­ți­le occi­den­ta­le și rela­ții cu sta­te­le din Vest, eco­no­mie, soci­e­ta­te și pute­re poli­ti­că în dece­ni­i­le opt și nouă. Aces­te teme (și nu numai) au fost sus­ți­nu­te de: Daniel Citi­ri­gă, Geor­gi­a­na Țăra­nu, Gabriel Ste­li­an Manea (Facul­ta­tea de Isto­rie și Ști­in­țe Poli­ti­ce), Mioa­ra Anton, Cos­min Popa (Insti­tu­tul de Isto­rie “N.Iorga”  al Aca­de­mi­ei Româ­ne, Bucu­rești), Sil­viu Mol­do­van, Adri­an Nico­lae Pet­cu (CNSAS), Nico­le­ta Șer­ban, (IICCMER Bucu­rești), Delia Roxa­na Cor­nea, Maria Bolo­can (Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie din Con­stan­ța), Cris­ti­na Pre­u­tu, Daniel Lazăr (Uni­ver­si­ta­tea “Ale­xan­dru I. Cuza”, Iași), Ane­mari Moni­ca Negru (Arhi­ve­le Națio­na­le ale Româ­ni­ei), Ion Mari­us Motrea­nu (doc­to­rand Facul­ta­tea de Isto­rie – Uni­ver­si­ta­tea Bucu­rești).

Aurel Moto­to­lea, mode­ra­tor sec­ția Arhe­o­lo­gia oto­ma­nă în Dobro­gea: ”În data de 16 octom­brie, ore­le 10–17, în cadrul Sesiu­nii Inter­națio­na­le de Comu­ni­cări Ști­in­ți­fi­ce Pon­ti­ca 53, s‑a des­fă­șu­rat Wor­k­shop-ul Arhe­o­lo­gia oto­ma­nă în Dobro­gea. Sec­țiu­nea a fost orga­ni­za­tă ca acti­vi­ta­te a pro­iec­tu­lui cul­tu­ral cu finan­ța­re AFCN (Re)Mapping. Arhe­o­lo­gia hăr­ți­lor, orga­ni­zat de ICEM Tul­cea, în par­te­ne­ri­at cu: Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța, ONG Pro­No­vi­o­du­num și Euro­Cen­tri­ca Bucu­rești. Au fost înscriși un număr de 18 par­ti­ci­panți, care au pre­zen­tat 14 comu­ni­cări. De ase­me­nea, numă­rul audi­to­ri­lor a fost mai mare, fiind soli­ci­ta­te un număr supli­men­tar de 13 invi­ta­ții. Comu­ni­că­ri­le au fost sus­ți­nu­te on-line. Teme­le abor­da­te s‑au cen­trat, în prin­ci­pal, în jurul cer­ce­tă­ri­lor arhe­o­lo­gi­ce de peri­oa­dă oto­ma­nă din Dobro­gea, dar nu numai. Ast­fel, pe lân­gă comu­ni­cări punc­tu­a­le, care au pre­zen­tat rezul­ta­te­le unor cer­ce­tări arhe­o­lo­gi­ce pre­ven­ti­ve sau sis­te­ma­ti­ce în situri de epo­că oto­ma­nă din Dobro­gea (res­pec­tiv Con­stan­ța, Man­ga­lia, Tul­cea, Hâr­șo­va, Ester, Pazant-Che­ia, au mai pre­zen­tat comu­ni­cări: cer­ce­tă­tor  Dri­a­na Gaș­par (IAB V. Pâr­van), care a pre­zen­tat sta­di­ul cer­ce­tă­ri­lor arhe­o­lo­gi­ce din Timi­șoa­ra oto­ma­nă; Mari­us Stre­i­nu (INP) a pre­zen­tat rolul RAN (Reper­to­ri­ul Arhe­o­lo­gic Națio­nal) în ges­tio­na­rea situ­ri­lor de epo­că oto­ma­nă la nive­lul între­gii țări: Bogdan Șan­dric (INP) a vor­bit des­pre rolul baze­lor de date spa­ți­a­le în evi­den­ța patri­mo­ni­u­lui oto­man din Dobro­gea; cer­ce­tă­tor inde­pen­dent, arhi­tect Ște­fan Mano­les­cu, a pre­zen­tat un  reper­to­riu al ciș­me­le­lor de apă din sudul Dobro­gei, manie­ra con­struc­ti­vă și pro­pu­neri de res­ta­u­ra­re și con­ser­va­re a aces­to­ra. De ase­me­nea, au fost pre­zen­ta­te și rezul­ta­te­le unor stu­dii inter­dis­ci­pli­na­re, res­pec­tiv ana­li­ze arhe­o­zo­o­lo­gi­ce ale mate­ri­a­lu­lui fau­nis­tic din nive­le de epo­că oto­ma­nă de la Ulme­tul și Pazvant-Che­ia, făcu­te cu aju­to­rul spe­cia­liș­ti­lor de la Uni­ver­si­ta­tea din Bucu­rești și cea din Iași. La final, a soli­ci­tat intra­rea pe plat­for­mă și Jele­na Ziv­ko­vici, cer­ce­tă­tor post-doc­to­ral al cera­mi­cii oto­ma­ne, care a pre­zen­tat suc­cint rezul­ta­te­le cer­ce­tă­ri­lor sale în dome­niu.”

Dan Ione­scu, mode­ra­tor la sec­ția Res­ta­u­ra­re – con­ser­va­re: ”Sesiu­nea Pon­ti­ca 53 a avut pen­tru pri­ma dată o sec­țiu­ne dis­tinc­tă — Res­ta­u­ra­re-con­ser­va­re. În aceas­tă sesiu­ne au fost înscri­se 14 lucrări, din­tre care 13 au fost pre­zen­ta­te efec­tiv. Eu am sus­ți­nut pri­ma comu­ni­ca­re, inti­tu­la­tă ”Con­stan­ța – 45 de ani de res­ta­u­ra­re și con­ser­va­re insti­tu­țio­na­li­za­tă”. Au urmat mai mulți colegi res­ta­u­ra­tori din țară, înce­pând cu Gabrie­la Radu de la ICEM Tul­cea, care a pre­zen­tat res­ta­u­ra­rea a două pie­se umbo. Con­stan­tin Doi­na, res­ta­u­ra­tor la MINAC, a pre­zen­tat res­ta­u­ra­rea unei jucă­rii din cera­mi­că roma­nă (Cocoș). Prof.dr. Simo­na Her­lea, de la Uni­ver­si­ta­tea din Sibiu, a sus­ți­nut o comu­ni­ca­re refe­ri­toa­re la res­ta­u­ra­rea a trei amfo­re roma­ne des­co­pe­ri­te la Capi­da­va. Res­ta­u­ra­to­rul Lui­za Ione­scu a vor­bit des­pre res­ta­u­ra­rea unei amfo­re de masă roma­ne. Lau­ra Tro­san, din cadrul muze­u­lui din Cluj-Napo­ca, a pre­zen­tat res­ta­u­ra­rea unui obiect tex­til. Dr. Delia Cor­nea a sus­ți­nut o pre­zen­ta­re a mese­ri­ei de res­ta­u­ra­tor prac­ti­ca­tă în Con­stan­ța încă din 1937, fapt ates­tat în Arhi­ve­le Națio­na­le. De ase­me­nea, a con­tu­rat por­tre­tul unu­ia din­tre pri­mii res­ta­u­ra­tori impor­tanți ai muze­u­lui — Con­stan­tin Car­puz. O nouă comu­ni­ca­re per­so­na­lă s‑a refe­rit la res­ta­u­ra­rea unui nou opaiț de bronz cu sim­bo­luri creș­ti­ne, des­co­pe­rit la Capi­da­va. Sec­țiu­nea de res­ta­u­ra­re s‑a înche­iat cu pre­zen­ta­ri­le lui Romeo Ghe­or­ghi­ță, pri­vi­tor la res­ta­u­ra­rea unui capi­tel de mar­mu­ră și pre­zen­ta­rea res­ta­u­ră­rii rea­li­za­tă împre­u­nă cu Sori­na Ghe­or­ghi­ță, din colec­tia Muze­u­lui Națio­nal de Artă a Româ­ni­ei”.

Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie Con­stan­ța.


Man­ga­lia News, 17.10.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply