Expoziția Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine (secolele VI-XIII), la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

0
142

Muze­ul de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie din Con­stan­ța, în cola­bo­ra­re cu Muze­ul Națio­nal de Isto­rie a Româ­ni­ei și Insti­tu­tul de Cer­ce­tări Eco-Muze­a­le ”Gavri­lă Simion” din Tul­cea, invi­tă publi­cul iubi­tor de isto­rie și arhe­o­lo­gie dobro­gea­nă la ver­ni­sa­jul expo­zi­ți­ei Mixo­bar­ba­rii din Dobro­gea, în con­tex­tul lumii bizan­ti­ne (seco­le­le VI-XIII), care va avea loc mier­curi, 14 octom­brie, ore­le 13.00, la sedi­ul din Pia­ța Ovi­diu, nr. 12.

Seco­le­le VI-XIII însu­mea­ză în Dobro­gea par­tea de final a anti­chi­tă­ții, peri­oa­da migra­ți­i­lor și par­tea de înce­put a Evu­lui Mediu. Aflat în gra­ni­țe­le Impe­ri­u­lui bizan­tin, teri­to­ri­ul istro-pon­tic intră, în a doua jumă­ta­te a seco­lu­lui al VI-lea, în aten­ția popu­la­ți­i­lor veni­te din regiu­nea nord-pon­ti­că, care, afla­te la înce­pu­tul pro­ce­su­lui de migra­ție, vor copleși cu amploa­rea acțiu­ni­lor lor aproa­pe întrea­ga pro­vin­cie. Sfâr­și­tul anti­chi­tă­ții a fost urmat de o lun­gă peri­oa­dă de amal­ga­ma­re a popu­la­ți­ei exis­ten­te cu noii migra­tori, pro­ces ce s‑a înche­iat spre fina­lul inter­va­lu­lui cro­no­lo­gic pro­pus, cu marea inva­zie mongo­lă. Cu sta­țio­nări mai lungi sau doar în tre­ce­re, fie­ca­re popu­la­ție migra­toa­re (slavi, kutri­guri, avari, utri­guri, bul­gari, maghiari, vare­go-kie­ve­ni, pece­n­egi, uzi, cumani, tătari și alte semin­ții antre­na­te de aceștia) și‑a lăsat, mai mult sau mai puțin, ampren­ta asu­pra popu­la­ți­ei, cul­tu­rii și isto­ri­ei pro­vin­ci­ei.

”Mixobarbaroi”/mixobarbari este ter­me­nul prin care cro­ni­ca­rul Miha­il Atta­li­a­tes desem­na popu­la­ția din spa­ți­ul paris­tri­an, ter­men tra­dus prin expre­sia ”popu­la­ție pe jumă­ta­te bar­ba­ră”. Prin el bizan­ti­nii desem­nau pe stră­i­nii bizan­ti­ni­zați (prin adop­ta­rea lim­bii gre­cești și a reli­gi­ei creș­tin-orto­do­xe), pre­cum și pe bizan­ti­nii care aveau stră­ini în linia de rude­nie ascen­den­tă. Este difi­cil de sta­bi­lit care și câți din­tre autoh­toni și migra­tori au fost ”bizan­ti­ni­zați” și în ce măsu­ră acest pro­ces a fost de dura­tă sau doar o oport­u­ni­ta­te a momen­tu­lui. Toc­mai de ace­ea, ne-am per­mis să alo­căm ter­me­nul tutu­ror ace­lo­ra care în inter­va­lul cro­no­lo­gic pro­pus au locu­it în Dobro­gea, chiar și pen­tru o peri­oa­dă scur­tă. Moș­te­ni­rea aces­to­ra, par­te a isto­ri­ei Dobro­gei, spe­răm să se dove­deas­că impor­tan­tă și fas­ci­nan­tă.

Expo­zi­ția, ce va putea fi vizi­ta­tă în peri­oa­da 14 octom­brie – 15 decem­brie 2020 la eta­jul al II-lea al Muze­u­lui de Isto­rie Națio­na­lă și Arhe­o­lo­gie din Con­stan­ța, reu­neș­te pes­te 200 de obiec­te arhe­o­lo­gi­ce des­co­pe­ri­te pe teri­to­ri­ul Dobro­gei, ofe­rind oca­zia cunoaș­te­rii unei lumi mai puțin ști­u­te și scoțând la lumi­nă o peri­oa­dă ”întu­ne­ca­tă” și ”bar­ba­ri­za­tă”.

Toa­te aces­tea, pre­cum și o suc­cin­tă expu­ne­re a isto­ri­ei pro­vin­ci­ei în seco­le­le VI-XIII, sunt pre­zen­te în cata­lo­gul expo­zi­ți­ei, bilingv, care însu­mea­ză 186 de pagini și a fost publi­cat la pres­ti­gi­oa­sa Edi­tu­ră Mega, din Cluj-Napo­ca.


Man­ga­lia News, 12.10.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply