Alimentația reumaticilor: Alimente interzise și alimente recomandate în regimul pentru reumatism

0
579

Reu­ma­tis­mul este o afec­țiu­ne infla­ma­to­rie. Pen­tru a‑ți modi­fi­ca die­ta în așa fel încât să dimi­nu­ezi simp­to­me­le reu­ma­ti­ce, vei avea nevo­ie, în pri­mul rând, de ali­men­te care au pro­pri­e­tăți anti­in­fla­ma­to­rii.

Ali­men­ta­ția reu­ma­ti­ci­lor: ali­men­te inter­zi­se și ali­men­te reco­man­da­te în regi­mul pen­tru reu­ma­tism

Reu­ma­tis­mul este o afec­țiu­ne infla­ma­to­rie cro­ni­că, care se mani­fes­tă prin dureri loca­li­za­te ce pot fi influ­en­ța­te de fac­tori diverși, prin­tre care schim­bă­ri­le mete­o­ro­lo­gi­ce, expu­ne­rea la frig și efor­tul fizic intens. Deși nu exis­tă un tra­ta­ment defi­ni­tiv pen­tru reu­ma­tism, simp­to­me­le pot fi ate­nu­a­te cu medi­ca­men­te și ungu­en­te anti­in­fla­ma­to­rii, anal­ge­zi­ce, pre­cum și cu aju­to­rul kine­to­te­ra­piei și al fizi­o­te­ra­piei. Puțini știu, însă, că ali­men­ta­ția corec­tă poa­te juca un rol esen­ți­al în dimi­nu­a­rea frec­ven­ței și inten­si­tă­ții simp­to­me­lor de reu­ma­tism.

Reu­ma­tis­mul și ali­men­ta­ția

După cum spu­neam, reu­ma­tis­mul este o afec­țiu­ne infla­ma­to­rie. Pen­tru a‑ți modi­fi­ca die­ta în așa fel încât să dimi­nu­ezi simp­to­me­le reu­ma­ti­ce, vei avea nevo­ie, în pri­mul rând, de ali­men­te care au pro­pri­e­tăți anti­in­fla­ma­to­rii.

Acizi grași Omega‑3 și Omega‑6

Din acest motiv, noua ta die­tă va tre­bui să con­ți­nă ali­men­te boga­te în acizi gra­si Omega‑3 și Omega‑6, cum ar fi peș­te­le (somon, ton, macrou, sar­di­ne), semin­țe­le și olea­gi­noa­se­le (semin­țe de in, nuci, alu­ne de pădu­re), pre­cum și ule­iul de măsli­ne pre­sat la rece.

Pe lân­gă pro­pri­e­tă­ți­le anti­in­fla­ma­to­rii, aci­zii grași Omega‑3 aju­tă la redu­ce­rea nive­lu­lui de coles­te­rol LDL (coles­te­ro­lul ”rău”), pre­cum și al nive­lu­lui de tri­gli­ce­ri­de. În plus, mul­te ali­men­te care fac par­te din die­ta medi­te­ra­ne­a­nă sunt boga­te în acizi gra­si Omega‑3, așa­dar te poți orien­ta spre ingre­dien­te spe­ci­fic medi­te­ra­ne­e­ne pen­tru a‑ți îmbu­nă­tăți die­ta. În plus, îți poți lua nece­sa­rul de Omega‑3 și din supli­men­te. Cere sfa­tul medi­cu­lui reu­ma­to­log pen­tru a afla dacă este cazul să iei supli­men­te pe bază de Omega‑3.

Vita­mi­ne

Ală­tu­ri de acizi grași Omega‑3 și Omega‑6, este reco­man­dat să te con­sumi cât mai mul­te ali­men­te boga­te în vita­mi­ne, mai pre­cis vita­mi­ne­le D, B, C, A și K, și mine­ra­le — cal­ciu, fier, mag­ne­ziu, sele­niu, flu­or. În acest sens, este reco­man­dat con­su­mul de rădă­ci­noa­se (țeli­nă, păs­târ­nac), roșii, var­ză de bru­xe­l­les, bana­ne, spa­nac, dov­leac și pătru­n­jel.

Vita­mi­na C sti­mu­lea­ză refa­ce­rea cola­ge­nu­lui la nivel tisu­lar (pie­le, arti­cu­la­ții). Prin urma­re, fri­gi­de­rul tău tre­bu­ie să con­ți­nă cât mai mul­te legu­me boga­te în vita­mi­na C, dar și ali­men­te pro­tei­ce și gră­simi bune. În ceea ce pri­veș­te car­bo­hi­dra­ții, optea­ză pen­tru ale­geri cât mai sănă­toa­se, pre­cum cere­a­le inte­gra­le, pro­du­se api­co­le și fruc­te boga­te în vita­mi­ne, pre­cum măce­șe­le și fruc­te­le de pădu­re.

Pro­te­i­ne, cal­ciu și fibre

Apor­tul pro­teic se obține din sur­se vari­a­te, atât ani­ma­le, cât și vege­ta­le. Poți con­su­ma car­ne de cur­can, de pui și de vițel, deo­a­re­ce sunt boga­te în pro­te­i­ne, dar au un con­ți­nut caloric mai mic, deci nu îți vor afec­ta gre­u­ta­tea.

Dacă nu obiș­nu­iești să con­sumi car­ne, poți înlo­cui sur­se­le ani­ma­le cu cele vege­ta­le, mai pre­cis cu ciu­perci, faso­le nea­gră, năut și lin­te. Aces­tea sunt boga­te în pro­te­i­nă, dar și în mine­ra­le esen­ți­a­le sănă­tă­ții oase­lor și arti­cu­la­ți­i­lor.

Sur­sa de pro­te­i­nă ani­ma­lă și/sau vege­ta­lă poa­te fi com­ple­ta­tă cu pro­du­se lac­ta­te (500 ml/zi, pre­fe­ra­bil lap­te acru, iaurt gre­cesc, kefir, sana și brân­ze­turi ușoa­re), care sunt și boga­te în cal­ciu. Con­su­mul con­stant de lac­ta­te fer­men­ta­te aju­tă la sti­mu­la­rea imu­ni­tă­ții și pre­vi­ne insta­la­rea oste­o­po­ro­zei.

Din­tre cere­a­le se reco­man­dă lăs­ta­rii de grâu, orz și ovăz ger­mi­nat, ore­zul inte­gral, pe care le poți com­bi­na cu legu­me în sala­te proas­pe­te (var­ză, spa­nac, cim­bru, pătru­n­jel). Nu în ulti­mul rând, în cate­go­ria ali­men­te­lor cu pro­pri­e­tăți anti­in­fla­ma­toa­re intră și urmă­toa­re­le: ghim­bir, ustu­roi, cea­pă, ana­nas proas­pat, dar și ali­men­te cu un con­ți­nut ridi­cat de sulf, bun pen­tru car­ti­la­je, oase și țesu­tu­ri­le con­junc­ti­ve, cum ar fi legu­me­le de culoa­re ver­de închis — spa­nac, dov­le­cel, spa­ran­ghel și var­za kale. În com­ple­ta­re, pot fi uti­le și supli­men­te­le natu­ris­te pe bază de glu­co­za­mi­nă, con­dro­i­tin, cola­gen și MSM (metil sul­fo­nil metan).

Ali­men­te de evi­tat

În regi­mul ali­men­tar pen­tru per­soa­ne­le reu­ma­ti­ce nu sunt reco­man­da­te meze­lu­ri­le, ali­men­te­le pră­ji­te, gră­si­mi­le nesa­tu­ra­te și car­nea rosie (porc, vită, oaie, vânat). De evi­tat sunt și ali­men­te­le afu­ma­te, con­ser­ve­le, ali­men­te­le aci­de, care con­sti­tu­ie fac­tori declan­șa­tori ai cri­ze­lor de artri­ta. De ase­me­nea, este bine de limi­tat con­su­mul de mură­turi, oțet alb și ali­men­te acre, care sus­țin decal­ci­fi­e­rea oase­lor și slă­besc rezis­ten­ța oase­lor. Nu sunt reco­man­da­te orga­ne­le de ani­ma­le, care con­țin can­ti­tăți mari de puri­nă, sub­stan­ță care, prin des­com­pu­ne­re gas­tri­că, pro­du­ce acid uric ce se depu­ne în arti­cu­la­ții și pro­voa­că infla­ma­ție și dureri.

Hidra­ta­re spo­ri­tă

Apa este esen­ți­a­lă pen­tru lubri­fi­e­rea arti­cu­la­ți­i­lor, la fel ca pen­tru toa­te pro­ce­se­le bio­chi­mi­ce din orga­nism. O can­ti­ta­te sufi­cien­tă de apă pe zi (în medie, 2L) asi­gu­ră dre­na­rea și eli­mi­na­rea toxi­ne­lor la nive­lul arti­cu­la­ți­i­lor. Pacien­ții cu dureri arti­cu­la­re tre­bu­ie să acor­de aten­ție spo­ri­tă hidra­tă­rii, pen­tru că deshi­dra­ta­rea gene­ra­lă a orga­nis­mu­lui vizea­ză și arti­cu­la­ți­i­le. Așa­dar, este reco­man­dat să păs­trezi un pahar de apă pe nop­ti­e­ră și să te hidra­tezi chiar și pe tim­pul nop­ții, dacă orga­nis­mul cere, iar ziua să bei cea­iuri, să con­sumi supe cal­de sau reci, în com­ple­ta­rea celor 2L de apă pe zi.

Autor: Dr. Sori­na Mus­ta­țea, Medic Pri­mar Reu­ma­to­lo­gie, Expert DOC. (sur­sa: doc.ro).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply