Punctul de vedere al Academiei Române privind schimbările climatice. Propuneri pentru diminuarea efectelor negative ale acestora

0
198

ANALIZA ACADEMIEI ROMÂNE

Pla­ne­ta noas­tră se con­frun­tă cu un feno­men gene­ral de schim­bări cli­ma­ti­ce rapi­de, de încă­l­zi­re glo­ba­lă, cu impact major asu­pra mediu­lui ambi­ant, asu­pra bio­di­ver­si­tă­ții și asu­pra con­di­ți­i­lor socio-eco­no­mi­ce. Aca­de­mia Româ­nă con­si­de­ră pe deplin jus­ti­fi­ca­tă decla­ra­ţia din noiem­brie 2019 a unui grup de pes­te 11.000 de oameni de ști­in­ță din 153 de țări, care cali­fi­că feno­me­nul de încă­l­zi­re glo­ba­lă drept o situ­a­ție de urgen­ță cli­ma­ti­că („cli­ma­te emer­gen­cy”). Față de aceas­tă sta­re de fapt și la ini­ția­ti­va secre­ta­ru­lui gene­ral al Aca­de­mi­ei Româ­ne, acad. Ioan Dumi­tra­che, Aca­de­mia Româ­nă a orga­ni­zat un ciclu de con­fe­rin­țe și dez­ba­teri publi­ce pri­vind schim­bă­ri­le glo­ba­le. Nume­ro­șii par­ti­ci­panți pre­zenți au pus accent pe modi­fi­că­ri­le cli­ma­ti­ce din tre­cut, pre­zent și din vii­tor, în cadrul celor trei con­fe­rin­țe, ast­fel:

Pri­ma con­fe­rin­ță: Schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce în isto­ria Pămân­tu­lui – modi­fi­cări actu­a­le în spa­ți­i­le con­ti­nen­tal și marin-ocea­nic;

Con­fe­rin­ța a II‑a: Impac­tul încă­l­zi­rii glo­ba­le asu­pra mediu­lui și soci­e­tă­ții;

Con­fe­rin­ța a III‑a: Cer­ce­ta­rea ști­in­ți­fi­că inter­națio­na­lă și româ­neas­că ofe­ră solu­ții de ate­nu­a­re a schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce și de adap­ta­re la aces­tea.

Dez­ba­te­ri­le din cadrul aces­tor con­fe­rin­țe au scos în evi­den­ță urmă­toa­re­le aspec­te:

În decur­sul isto­ri­ei pla­ne­tei au exis­tat nume­roa­se epi­soa­de de schim­bări glo­ba­le ale sis­te­mu­lui cli­ma­tic, care au dus une­ori la modi­fi­cări dra­ma­ti­ce ale mediu­lui şi ale con­di­ţi­i­lor de via­ţă, mer­gând până la extin­cţia aproa­pe tota­lă a orga­nis­me­lor mari­ne și teres­tre. Stu­di­i­le au ară­tat că schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce din tre­cu­tul Ter­rei au avut la bază cau­ze glo­ba­le, lega­te de vari­a­ția for­țe­lor orbi­ta­le (evi­den­ți­a­te de M. Milan­ko­vič încă din 1920) şi cos­mi­ce (forcing extern), dar și cau­ze inter­ne, teres­tre (forcing intern). Ade­sea, aces­te schim­bări s‑au mani­fes­tat ciclic, la inter­va­le dife­ri­te de timp. Supra­pu­ne­rea unor ast­fel de cau­ze a influ­en­țat schim­bă­ri­le glo­ba­le atât în inten­si­ta­te, cât și ca repar­ti­ție regio­na­lă.
Cer­ce­tă­ri­le moder­ne pri­vind evo­lu­ția cli­mei din ulti­mii 150 de ani au scos în evi­den­ță creș­te­rea sem­ni­fi­ca­ti­vă a tem­pe­ra­tu­rii medii pe pla­ne­tă. Aceas­tă cre­ş­te­re se atri­bu­ie mai ales unor cau­ze indu­se de acti­vi­ta­tea antro­pi­că, pre­cum: cre­ş­te­rea con­cen­tra­ți­ei gaze­lor cu efect de seră (în spe­cial dio­xi­dul de car­bon și meta­nul) ca urma­re a uti­li­ză­rii com­bus­ti­bi­li­lor fosili, a dezvol­tă­rii acti­vi­tă­ţi­lor indus­tri­a­le şi a celor din agri­cul­tu­ră, polu­a­rea cu aero­soli, modi­fi­cări în modul de uti­li­za­re a tere­nu­ri­lor (Rapor­tul V al gru­pu­lui inter­gu­ver­na­men­tal pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce – IPCC).

EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Schim­bă­ri­le bilan­țu­lui ener­ge­tic şi ale carac­te­ris­ti­ci­lor cli­ma­ti­ce au un impact sem­ni­fi­ca­tiv asu­pra celor cinci com­po­nen­te ale pla­ne­tei Pământ: atmosfe­ra, hidrosfe­ra, cri­osfe­ra, biosfe­ra și litosfe­ra, care inte­rac­țio­nea­ză per­ma­nent.

Tem­pe­ra­tu­ri­le de la supra­fa­ța usca­tu­lui au cres­cut mai rapid decât tem­pe­ra­tu­ra ocea­nu­lui, cu toa­te că ocea­nul absoar­be apro­xi­ma­tiv 92% din exce­sul de căl­du­ră gene­rat de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce. În ocean fun­cţio­nea­ză sis­te­me­le de curenţi ter­moha­lini care redis­tri­bu­ie ener­gia ter­mi­că în toa­te regiu­ni­le de pe glob.

Rapor­tul spe­cial asu­pra Ocea­nu­lui și Cri­osfe­rei în con­di­ți­i­le schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce (SROCC), ela­bo­rat de Inter­go­ver­na­men­tal Panel on Cli­ma­te Chan­ge (IPCC) în anul 2019, men­țio­nea­ză o serie de aspec­te şi urmări ale încă­l­zi­rii glo­ba­le, cu impact deo­se­bit de impor­tant asu­pra mediu­lui şi cate­go­ri­i­lor socio-eco­no­mi­ce: cre­ş­te­rea nive­lu­lui mării (3,1 ± 0,3 mm/an, în peri­oa­da 1993–2017); dez­o­xi­ge­na­rea ape­lor ocea­ni­ce cau­zând între­ru­pe­rea lan­țu­ri­lor tro­fi­ce; modi­fi­ca­rea cir­cu­la­ţi­ei ter­moha­li­ne, care dis­tri­bu­ie ener­gia ter­mi­că în toa­te regiu­ni­le Ocea­nu­lui Pla­ne­tar; topi­rea calo­te­lor gla­ci­a­re din Gro­en­lan­da și Antarc­ti­ca, a ghe­țu­ri­lor mari­ne din Ocea­nul Arc­tic, a ghe­ța­ri­lor alpini, des­creș­te­rea supra­feţei aco­pe­ri­te de ghea­ţă şi zăpa­dă pe uscat; decli­nul bio­ma­sei ani­ma­le­lor mari­ne și a cap­tu­ri­lor de peș­te; topi­rea per­ma­fros­tu­lui, cu schim­bări în habi­ta­te și bio­me, cu eli­be­ra­rea de car­bon în atmosfe­ră şi emi­sii de gaze cu efect de seră, în spe­cial metan; aci­di­fi­e­rea ocea­ne­lor cu efec­te poten­ți­al devas­ta­toa­re pen­tru orga­nis­me­le mari­ne și habi­ta­te­le lor.

Schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce pot con­du­ce, prin­tre alte­le, la:

- modi­fi­ca­rea gra­du­lui de aco­pe­ri­re a tere­nu­lui cu vege­ta­ţie, a dis­tri­bu­ţi­ei şi a tipu­lui aces­te­ia;

- creș­te­rea pre­ci­pi­ta­ți­i­lor în anu­mi­te regiuni;

- creș­te­rea tem­pe­ra­tu­rii la sol;

- mări­rea frec­ven­ței peri­oa­de­lor de sece­tă;

- dis­pa­ri­ția vege­ta­ţi­ei;

- deşer­ti­fi­ca­re în anu­mi­te zone;

- creș­te­rea sub­stan­ți­a­lă a supra­fe­țe­lor des­pă­du­ri­te;

- redu­ce­rea bio­di­ver­si­tă­ții;

- degra­da­rea solu­ri­lor.

Încă­l­zi­rea glo­ba­lă are un efect sem­ni­fi­ca­tiv asu­pra agri­cul­tu­rii și sil­vi­cul­tu­rii, sănă­tă­ții uma­ne, secu­ri­tă­ții cli­ma­ti­ce, și, în final, asu­pra eco­no­mi­ei mondi­a­le. Feno­me­ne­le men­țio­na­te con­duc ine­vi­ta­bil la dimi­nu­a­rea resur­se­lor ali­men­ta­re în regiuni întin­se de pe glob, ceea ce poa­te declanşa migra­ții ale popu­la­ți­i­lor și apa­ri­ția con­flic­te­lor soci­a­le.

Tre­bu­ie amin­tit însă că în une­le zone, care includ şi Româ­nia, efec­te­le nega­ti­ve ale schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce asu­pra agri­cul­tu­rii au fost într‑o anu­mi­tă măsu­ră com­pen­sa­te până în pre­zent de efec­tul pozi­tiv al cre­ş­te­rii con­cen­tra­ţi­ei de bio­xid de car­bon, care favo­ri­zea­ză foto­sin­te­za. Efec­te­le con­cre­te asu­pra pro­duc­ti­vi­tă­ții agri­co­le pot fi dife­ri­te spa­ți­al, iar poten­ți­a­lul agri­col, cel puțin la nivel regio­nal, nu este sufi­cient cunos­cut. Din aceas­tă per­spec­ti­vă se impun cer­ce­tări com­ple­xe și inte­gra­te.

Modi­fi­ca­rea regi­mu­lui plu­vi­o­me­tric prin creș­te­rea exce­si­vă a pre­ci­pi­ta­ți­i­lor în anu­mi­te regiuni și înmul­ți­rea feno­me­ne­lor extre­me – cum ar fi, ura­ga­ne, cicloa­ne, torn­a­de, dar nu numai — au pro­vo­cat uri­a­șe pier­deri mate­ri­a­le și de vieți ome­nești și au declan­șat feno­me­ne natu­ra­le peri­cu­loa­se, de tipul inun­da­ți­i­lor, alu­ne­că­ri­lor de teren. Resur­se­le de apă sunt şi ele pro­fund afec­ta­te de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce.

Efec­te­le schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce vari­a­ză spa­ți­al ca mag­ni­tu­di­ne și frec­ven­ță în func­ție de par­ti­cu­la­ri­tă­ți­le con­di­ți­i­lor regio­na­le.

RĂSPUNSURI LA EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE

Ate­nu­a­rea schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce și, înde­o­se­bi, adap­ta­rea la efec­te­le aces­to­ra sunt două răs­pun­suri com­ple­men­ta­re la încă­l­zi­rea glo­ba­lă.

Ate­nu­a­rea. Schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce pot fi ate­nu­a­te prin acțiuni asu­pra forcing-ului antro­po­gen, prin redu­ce­rea emi­si­i­lor de gaze cu efect de seră (dio­xi­dul de car­bon, meta­nul, oxi­dul de azot, halo­car­bu­ri­le şi vapo­rii de apă) şi/sau prin îmbu­nă­tă­ți­rea capa­ci­tă­ții de absorb­ție a dio­xi­du­lui de car­bon din atmosfe­ră. Pen­tru a men­ți­ne încă­l­zi­rea sub 1,5°C, este nece­sa­ră o schim­ba­re radi­ca­lă a sis­te­mu­lui în mana­ge­men­tul ener­gi­ei, în uti­li­za­rea tere­nu­ri­lor, a modu­lui de pro­du­cţie agri­co­lă, o gos­po­dă­ri­re sus­te­na­bi­lă a ora­șe­lor şi a trans­por­tu­lui, modi­fi­ca­rea teh­no­lo­gi­ei în con­struc­ția clă­di­ri­lor și în indus­trie etc.

Adap­ta­rea la schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce este „ajus­ta­rea sis­te­me­lor natu­ra­le sau uma­ne la con­di­ţi­i­le cli­ma­ti­ce rea­le, actu­a­le sau prog­no­za­te, şi la efec­te­le aces­to­ra, pen­tru a limi­ta dau­ne­le sau a uti­li­za oport­u­ni­tăți bene­fi­ce“. Capa­ci­ta­tea adap­ta­ti­vă a uma­ni­tă­ţii este însă dife­ri­tă pen­tru dife­ri­te regiuni și popu­la­ții, iar țări­le în curs de dezvol­ta­re au, de regu­lă, mai puți­ne capa­ci­tăți de adap­ta­re.

În anul 2019, un raport publi­cat de ONU afir­ma că pen­tru a limi­ta creș­te­rea tem­pe­ra­tu­rii la 2°C, va tre­bui să fie redu­se emi­si­i­le de gaze cu efect de seră cu 2,7% în fie­ca­re an din 2020 până în 2030 și să se tri­ple­ze țin­te­le cli­ma­ti­ce; pen­tru a limi­ta creș­te­rea tem­pe­ra­tu­rii la 1,5°C, emi­si­i­le ar tre­bui redu­se cu 7,6% în fie­ca­re an din 2020 până în 2030 și anga­ja­men­te­le cli­ma­ti­ce să cre­as­că de cinci ori.

Acţiu­ni­le Uniu­nii Euro­pe­ne în acest dome­niu sunt în con­for­mi­ta­te cu obiec­ti­ve­le Acor­du­lui de la Paris şi sunt struc­tu­ra­te pe trei nive­luri tem­po­ra­le:

2020: redu­ce­rea emi­si­i­lor de gaze cu efect de seră cu 20% față de nive­lul din 1990, pro­du­ce­rea a 20% din ener­gie din sur­se rege­ne­ra­bi­le, creș­te­rea efi­cien­ței ener­ge­ti­ce cu 20%;
2030: redu­ce­rea emi­si­i­lor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nive­lul din 1990 (în anul 2019, ţin­ta a fost mări­tă la 55%), pro­du­ce­rea a 32% din ener­gie din sur­se rege­ne­ra­bi­le, creș­te­rea efi­cien­ței ener­ge­ti­ce cu 32,5%;
2050: UE își pro­pu­ne să devi­nă neu­tră din punct de vede­re cli­ma­tic.

Uniu­nea Euro­pea­nă sus­ți­ne că a atins deja obiec­ti­vul 2020 pen­tru redu­ce­rea emi­si­i­lor și că are legi­sla­ția nece­sa­ră pen­tru atin­ge­rea obiec­ti­ve­lor pen­tru 2030. În 2018, emi­si­i­le de gaze cu efect de seră în UE erau cu 23% mai mici decât în 1990.

PROPUNERI ALE ACADEMIEI ROMÂNE pen­tru ate­nu­a­rea schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce și adap­ta­rea la efec­te­lor lor pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei

1. Inte­gra­rea, extin­de­rea şi com­ple­ta­rea docu­men­te­lor exis­ten­te la nivel națio­nal

În Româ­nia, în anii 2012–2013 a fost ela­bo­ra­tă Stra­te­gia naţio­na­lă pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce pen­tru peri­oa­da 2013–2020, care a fost adop­ta­tă prin HG nr. 529 din iulie 2013. Ulte­ri­or, docu­men­tul a fost actu­a­li­zat prin Stra­te­gia națio­na­lă pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce și creș­te­rea eco­no­mi­că baza­tă pe emi­sii redu­se de car­bon pen­tru peri­oa­da 2016–2020 și Pla­nul națio­nal de acțiu­ne pen­tru imple­men­ta­rea stra­te­gi­ei națio­na­le pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce și creș­te­rea eco­no­mi­că baza­tă pe emi­sii redu­se de car­bon pen­tru peri­oa­da 2016–2020 (HG 739/2016).

Obiec­ti­ve­le prin­ci­pa­le decla­ra­te ale aces­tor docu­men­te sunt redu­ce­rea emi­si­i­lor de gaze cu efect de seră în con­for­mi­ta­te cu țin­te­le UE 2030 și adap­ta­rea la impac­tul schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce, atât cele curen­te, cât și cele vii­toa­re.

Stra­te­gia iden­ti­fi­că acțiu­ni­le-che­ie pen­tru dife­ri­te sec­toa­re impor­tan­te ale eco­no­mi­ei, cum sunt ener­gie, trans­port, pro­ce­se indus­tri­a­le, agri­cul­tu­ră, sil­vi­cul­tu­ră, deșe­uri și esti­mea­ză care vor fi inves­ti­ți­i­le supli­men­ta­re nece­sa­re pen­tru a înde­plini țin­ta, men­ținând în ace­lași timp un nivel accep­ta­bil de creș­te­re eco­no­mi­că.

Docu­men­te­le amin­ti­te asi­gu­ră angre­na­rea Româ­ni­ei în rea­li­za­rea acțiu­ni­lor care decurg din Acor­dul de la Paris până în anul 2020, cu anu­mi­te extin­deri până în 2030.

Aca­de­mia Româ­nă con­si­de­ră că este nece­sa­ră actu­a­li­za­rea Stra­te­gi­ei națio­na­le pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce cu extin­de­rea peri­oa­dei până în anul 2050, pre­cum și a Pla­nu­lui națio­nal de acțiu­ne pen­tru imple­men­ta­rea Stra­te­gi­ei, cu lua­rea în con­si­de­ra­re a noi­lor orien­tări inter­națio­na­le, a date­lor noi refe­ri­toa­re la evo­lu­ția situ­a­ți­ei cli­mei în lume și a situ­a­ți­ei socio-eco­no­mi­ce în care se găseș­te Româ­nia în pre­zent.

La ela­bo­ra­rea noii Stra­te­gii și a Pla­nu­lui de acțiu­ne afe­rent, cu extin­de­rea peri­oa­dei până în anul 2050, tre­bu­ie lua­te în con­si­de­ra­re noi­le docu­men­te sec­to­ri­a­le pe ter­men mediu (2021–2027) – stra­te­gii și pla­nuri de acțiuni – în prin­ci­pa­le­le dome­nii viza­te:

Agri­cul­tu­ra şi dezvol­ta­rea rura­lă;
Sil­vi­cul­tu­ra;
Apa pota­bi­lă şi resur­se­le de apă;
Bio­di­ver­si­ta­tea;
Ener­gia și resur­se­le natu­ra­le;
Indus­tria;
Trans­por­tul;
Medi­ul uman;
Infras­truc­tu­ri­le și urba­nis­mul;
Sănă­ta­tea publi­că și ser­vi­ci­i­le de răs­puns în situ­a­ții de urgen­ță;
Turis­mul și acti­vi­tă­ți­le recre­a­ti­ve;
Edu­ca­rea și con­ști­en­ti­za­rea publi­cu­lui;
Asi­gu­ră­ri­le ca instru­ment de adap­ta­re la schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce.

Este nece­sar ca obiec­ti­ve­le Stra­te­gi­ei națio­na­le de cer­ce­ta­re-dezvol­ta­re și ino­va­re pen­tru peri­oa­da 2021–2027 să fie inte­gra­te cu obiec­ti­ve­le Stra­te­gi­ei națio­na­le de spe­cia­li­za­re inte­li­gen­tă pen­tru ace­eași peri­oa­dă.

Aces­te noi docu­men­te, ela­bo­ra­te în con­for­mi­ta­te cu spe­ci­fi­ci­ta­tea regio­na­lă, tre­bu­ie să fie armo­ni­za­te cu stra­te­gi­i­le, pla­nu­ri­le și agen­de­le stra­te­gi­ce adop­ta­te la nive­lul Uniu­nii Euro­pe­ne și la nive­lul Națiu­ni­lor Uni­te până în anul 2030, pre­cum și cu Pro­gra­mul de cer­ce­ta­re și ino­va­re al Uniu­nii Euro­pe­ne – Ori­zont Euro­pa (Hori­zon Euro­pe) 2021–2027.

2. Impli­ca­rea cer­ce­tă­rii ști­in­ți­fi­ce fun­damen­ta­le și apli­ca­ti­ve în atin­ge­rea țelu­ri­lor sta­bi­li­te prin docu­men­te adop­ta­te la nivel inter­națio­nal și națio­nal

Aca­de­mia Româ­nă pro­pu­ne ca o pri­mă și impor­tan­tă acțiu­ne în noua Stra­te­gie națio­na­lă pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce creș­te­rea rolu­lui cer­ce­tă­rii ști­in­ți­fi­ce fun­damen­ta­le și apli­ca­ti­ve, pre­cum și a ino­vă­rii inte­li­gen­te în atin­ge­rea obiec­ti­ve­lor sta­bi­li­te prin docu­men­te adop­ta­te la nivel inter­națio­nal și națio­nal.

Atât Stra­te­gia națio­na­lă pen­tru peri­oa­da 2016–2020, cât și Pla­nul de acțiuni afe­rent nu evi­den­ți­a­ză sufi­cient con­tri­bu­ția Cer­ce­tă­rii-Dezvol­tă­rii-Ino­vă­rii (CDI) la atin­ge­rea țin­te­lor sta­bi­li­te. Pen­tru mul­te dome­nii, con­tri­bu­ția CDI se subîn­țe­le­ge în tipul de acțiu­ne denu­mit „Instituțională/consolidarea capa­ci­tă­ții“ și ast­fel se pier­de esen­ța ști­in­ți­fi­că a diver­se­lor acțiuni.

Acțiu­ni­le (tema­ti­ca) CDI pri­vind schim­bă­ri­le glo­ba­le tre­bu­ie sta­bi­li­te pen­tru toa­te dome­ni­i­le spe­ci­fi­ca­te în Stra­te­gie și în pla­nul de acțiuni şi pre­lu­a­te în Pla­nul națio­nal de CDI, într-un capi­tol dedi­cat pro­ble­ma­ti­cii schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce, cu sub­ca­pi­to­le pe dome­nii, cu finan­ța­re cores­pun­ză­toa­re aco­pe­ri­toa­re.

În sco­pul cre­ş­te­rii con­tri­bu­ţi­ei cer­ce­tă­rii şti­inţi­fi­ce în adap­ta­rea la schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce, ală­tu­ri de insti­tu­ţi­i­le naţio­na­le menţio­na­te în Stra­te­gia pen­tru peri­oa­da 2016–2020 ar tre­bui inclu­se și insti­tu­te­le afla­te în coor­do­na­rea Aca­de­mi­ei Româ­ne, cen­tre­le uni­ver­si­ta­re, și, pen­tru dome­ni­ul agri­cul­tu­rii, insti­tu­te­le afla­te în coor­do­na­rea şti­inţi­fi­că a Aca­de­mi­ei de Ști­inţe Agri­co­le şi Sil­vi­ce. Aces­te enti­tăți au com­pe­ten­ță în dome­ni­i­le ști­in­țe­lor vie­ții şi geoști­in­țe­lor, având prin­tre obiec­ti­ve­le spe­ci­fi­ce de cer­ce­ta­re şi pe cele de schim­bări cli­ma­ti­ce.

3. Măsuri în dome­nii stra­te­gi­ce

În viziu­nea Aca­de­mi­ei Româ­ne, în prin­ci­pa­le­le dome­nii ale eco­no­mi­ei, urmă­toa­re­le acțiuni sunt de inte­res stra­te­gic major pen­tru ate­nu­a­rea schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce și adap­ta­rea la efec­te­le lor:

Dome­ni­ul: Ener­gie și resur­se

Acțiuni:

Cer­ce­tări com­ple­xe pen­tru pune­rea în evi­den­ță a unor noi sur­se de ener­gie nepo­lu­an­te sau mai puțin polu­an­te pe teri­o­ri­ul țării și în Marea Nea­gră (gaze natu­ra­le, resur­se rege­ne­ra­bi­le şi necon­ven­țio­na­le – gaz-hidrați, bio­ga­ze, ener­gia valu­ri­lor, eoli­a­nă, sola­ră etc.);
Cer­ce­tări com­ple­xe pen­tru pune­rea în evi­den­ță a unor mate­rii pri­me stra­te­gi­ce uti­li­za­te în indus­tria pro­du­că­toa­re de echi­pa­men­te, pen­tru gene­ra­rea cura­tă a ener­gi­ei elec­tri­ce, pre­cum și pen­tru sco­puri stra­te­gi­ce și de apă­ra­re;
Ana­li­za la nivel de loca­li­ta­te a nece­sa­ru­lui de ener­gie, sur­se loca­le valo­ri­fi­ca­bi­le (bio­ma­să agri­co­lă nea­li­men­ta­ră, pre­cum res­turi vege­ta­le, gunoi de la cres­că­to­ri­i­le de ani­ma­le, deşe­uri oră­şe­neşti etc.) şi găsi­rea solu­ţi­i­lor adec­va­te de valo­ri­fi­ca­re;
Dema­ra­rea unor cer­ce­tări de mediu care să rele­ve impac­tul noi­lor con­stru­cţii şi al sur­se­lor rege­ne­ra­bi­le asu­pra albe­do­u­lui zonei, cât şi asu­pra para­me­tri­lor cli­ma­te­rici.

Dome­ni­ul: Agri­cul­tu­ră și dezvol­ta­re rura­lă

Acțiuni:

Pro­mo­va­rea cer­ce­tă­ri­lor pen­tru adap­ta­rea la schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce în con­di­ţi­i­le spe­ci­fi­ce dife­ri­te­lor zone ale ţării și sus­ți­ne­rea finan­ci­a­ră cores­pun­ză­toa­re a aces­tor cer­ce­tări;
Imple­men­ta­rea unor pro­gra­me de cer­ce­ta­re meni­te să con­du­că la acce­le­ra­rea creă­rii de noi orga­nis­me bio­lo­gi­ce vege­ta­le şi ani­ma­le tole­ran­te la tem­pe­ra­turi ridi­ca­te, la sece­tă şi acci­den­te cli­ma­ti­ce;
Imple­men­ta­rea unor pro­gra­me de cer­ce­ta­re pen­tru adap­ta­rea şi pro­mo­va­rea teh­no­lo­gi­i­lor de cul­tu­ră a plan­te­lor şi cre­ş­te­rea ani­ma­le­lor, pen­tru imple­men­ta­rea prin­ci­pi­i­lor agri­cul­tu­rii con­ser­va­ti­ve, baza­te pe lucrări mini­me şi emi­sii scă­zu­te de gaze cu efect de seră, pre­cum şi pen­tru creș­te­rea efi­cienţei eco­no­mi­ce a agri­cul­tu­rii eco­lo­gi­ce, în func­ție de con­di­ţi­i­le spe­ci­fi­ce dife­ri­te­lor are­a­luri sta­bi­li­te prin cer­ce­tări zona­le.

Dome­ni­ul: Sil­vi­cul­tu­ră

Acțiuni:

Ela­bo­ra­rea de stra­te­gii de ate­nu­a­re a schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce și adap­ta­re a pădu­ri­lor pen­tru asi­gu­ra­rea con­ti­nuă a sănă­tă­ții și sta­bi­li­tă­ții aces­to­ra;
Îmbu­nă­tă­ți­rea rețe­le­lor de cer­ce­ta­re / moni­to­ri­za­re, inte­gra­rea și armo­ni­za­rea aces­to­ra la dife­ri­te nive­luri;
Cre­a­rea per­de­le­lor agro-sil­vi­ce de pro­tec­ție pe tere­nu­ri­le agri­co­le cu întin­de­re mare și urmă­ri­rea stă­rii lor de sănă­ta­te.
Stan­dar­di­za­rea infras­truc­tu­rii și insta­la­rea de sta­ții com­ple­xe eco­sis­te­mi­ce pen­tru îmbu­nă­tă­ți­rea și/sau extin­de­rea expe­ri­men­te­lor pe ter­men lung;
Armo­ni­za­rea meto­do­lo­gi­i­lor de inven­tar fores­ti­er națio­nal pen­tru eva­lu­a­rea resur­se­lor fores­ti­e­re și cuan­ti­fi­ca­rea ser­vi­ci­i­lor eco­sis­te­me­lor fores­ti­e­re;
Fur­ni­za­rea de cunoș­tin­țe și solu­ții spe­ci­fi­ce dife­ri­te­lor con­di­ții de mediu fores­ti­er;
Cola­bo­ra­rea cu medi­ul poli­tic pen­tru a trans­mi­te și uti­li­za cunoş­ti­in­țe­le şti­inţi­fi­ce nece­sa­re adop­tă­rii unor stra­te­gii de ate­nu­a­re și adap­ta­re;
Iden­ti­fi­ca­rea unor moda­li­tăți efi­cien­te de comu­ni­ca­re pen­tru a spri­jini dezvol­ta­rea stra­te­gi­i­lor care se con­cen­trea­ză pe păduri;
Coo­pe­ra­rea inter­națio­na­lă în sco­pul unei eco­no­mii cu emi­sii redu­se de car­bon și adop­ta­rea Acor­du­lui de la Paris și a pre­ve­de­ri­lor COP25 Madrid.

Dome­ni­ul: Schim­bări ambien­ta­le și bio­di­ver­si­ta­te

Acțiuni:

Cer­ce­tări pri­vind modi­fi­cări ale mari­lor geo-bio-sis­te­me din Româ­nia (Montan-Car­pa­tian, Dună­rea – Del­ta Dună­rii – Marea Nea­gră etc.) deter­mi­na­te de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce: modi­fi­cări ale debi­tu­lui de apă și sedi­men­te, modi­fi­cări geo­mor­fo­lo­gi­ce, modi­fi­cări ale eco­sis­te­me­lor carac­te­ris­ti­ce (struc­tu­ră, func­țio­na­li­ta­te, bio­di­ver­si­ta­te), ale resur­se­lor natu­ra­le etc.;
Cer­ce­tări asu­pra feno­me­nu­lui de ero­ziu­ne a solu­ri­lor, modi­fi­cări ale ratei de ero­ziu­ne în urma schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce, moda­li­tăți de reducere/stopare a pro­ce­su­lui;
Cer­ce­tări pri­vind modi­fi­cări ambien­ta­le și ocea­no­gra­fi­ce în Marea Nea­gră, deter­mi­na­te de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce (modi­fi­cări ale sis­te­me­lor de curenți marini, modi­fi­cări în regi­mul ocea­no­gra­fic și de dina­mi­ca sedi­men­te­lor, schim­bări în eco­sis­te­me­le carac­te­ris­ti­ce etc.);
Cer­ce­tări pri­vind modi­fi­cări în regi­mul hidro­lo­gic al aflu­en­ți­lor Dună­rii de pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei, pri­vind frec­ven­ța peri­oa­de­lor de debi­te scă­zu­te, de debi­te excep­țio­na­le, efec­tul aces­tor eve­ni­men­te excep­țio­na­le asu­pra mor­fo­lo­gi­ei cur­su­ri­lor de apă și asu­pra trans­por­tu­lui sedi­men­te­lor;
Cer­ce­tări asu­pra modi­fi­că­rii ratei de col­ma­ta­re a lacu­ri­lor de baraj ca urma­re a schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce.

Dome­ni­ul: Trans­port

Acțiuni:

Sti­mu­la­rea cer­ce­tă­ri­lor meni­te să spri­ji­ne apli­ca­rea în Româ­nia a celor 7 Foi de Par­curs sta­bi­li­te de Comi­sia Euro­pea­nă prin „Stra­te­gic Trans­port Resear­ch and Inno­va­tion Agen­da“, adop­ta­te în 2017, și anu­me:

Vehi­cu­le auto­ma­te și auto­no­me;

Vehi­cu­le elec­tri­ce care uti­li­zea­ză elec­tri­ci­ta­te „cura­tă“. Bate­rii cu den­si­ta­te de ener­gie și cu dura­tă de via­ță ridi­ca­tă. Rețea euro­pea­nă de încăr­ca­re a bate­ri­i­lor. Teh­no­lo­gii avan­sa­te ale sis­te­me­lor de pro­pul­sie, arhi­tec­turi noi ale auto­ve­hi­cu­le­lor, redu­ce­rea masei, îmbu­nă­tă­ți­rea aero­di­na­mi­ci­tă­ții şi a rulă­rii, pre­cum și dezvol­ta­rea com­po­nen­te­lor pen­tru vehi­cu­le­le cu com­bus­ti­bili alter­na­tivi;

Elec­tri­fi­ca­rea trans­por­tu­lui pen­tru redu­ce­rea depen­den­ței aces­tu­ia de com­bus­ti­bi­lul fosil și deci a emi­si­ei de bio­xid de car­bon;

Ener­gie alter­na­ti­vă cu emi­sii joa­se pen­tru trans­por­turi. Bate­ri­i­le elec­tri­ce şi sis­te­me­le fuel-cell repre­zin­tă solu­ția via­bi­lă pen­tru mul­te vehi­cu­le ruti­e­re. Trans­por­tul aeri­an, pe apă şi anu­mi­te vehi­cu­le gre­le vor uti­li­za încă în vii­to­rul apro­pi­at motoa­re­le cu arde­re inter­nă, cu com­bus­ti­bil lichid;

Sis­te­me inte­li­gen­te de mana­ge­ment pen­tru reţe­le de trans­port multi-modal şi tra­fic infor­ma­ti­zat;

Mobi­li­ta­te inte­li­gen­tă și ser­vi­cii. Vii­toa­re­le ser­vi­cii de trans­port și mobi­li­ta­te tre­bu­ie să fie par­te a stra­te­gi­ei ora­șe­lor smart și sus­te­na­bi­le pen­tru îmbu­nă­tă­ți­rea efi­cien­ței resur­se­lor urba­ne și asi­gu­ra­rea unui sis­tem de trans­port decar­bo­ni­zat și inte­grat, cu o mai bună miș­ca­re a bunu­ri­lor și a călă­to­ri­lor;

Îmbu­nă­tă­ți­rea infras­truc­tu­rii de trans­port.

Dome­ni­ul: Sănă­ta­te

Acțiuni:

Cer­ce­tări pri­vind impac­tul schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce asu­pra stă­rii de sănă­ta­te a popu­la­ți­ei, acor­dând o aten­ție deo­se­bi­tă gru­pu­ri­lor vul­ne­ra­bi­le (copii, vâr­st­nici, per­soa­ne cu afec­țiuni cro­ni­ce soma­ti­ce sau psi­hi­ce);

Cer­ce­tări soci­a­le pri­vind per­cep­ția de către popu­la­ție a ris­cu­ri­lor asu­pra sănă­tă­ții indu­se de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce şi edu­ca­rea ei pen­tru apli­ca­rea efi­cien­tă a pro­gra­me­lor naţio­na­le şi regio­na­le de ate­nu­a­re a efec­te­lor schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce;

Sta­bi­li­rea unor rețe­le de supraveghere/monitorizare a boli­lor infec­ți­oa­se, sen­si­bi­le la schim­bări cli­ma­ti­ce, și a unor baze de date națio­na­le, în vede­rea ela­bo­ră­rii de noi mode­le pen­tru măsuri de inter­ven­ție rapi­dă în caz de eve­ni­men­te epi­de­mi­o­lo­gi­ce cu poten­ți­al epi­de­mic sau pan­de­mic;

Eva­lu­a­rea impac­tu­lui poli­ti­ci­lor de sănă­ta­te publi­că adop­ta­te de guver­ne­le Româ­ni­ei, cu sco­pul de a redu­ce efec­te­le schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce;

Cer­ce­tări inter, multi și transdi­ci­pli­na­re pri­vind modi­fi­că­ri­le para­me­tri­lor cli­ma­tici, indu­se de schim­bă­ri­le de cli­mă, și cre­a­rea unor baze de date dina­mi­ce pe baza căro­ra măsu­ri­le de sănă­ta­te publi­că să fie per­ma­nent ajus­ta­te la nevo­i­le regio­na­le și loca­le;
Imple­men­ta­rea medi­ci­nei per­so­na­li­za­te cu inclu­de­rea unor măsu­ră­tori ale fac­to­ri­lor de mediu extrem, ce au impact asu­pra sănă­tă­ții indi­vi­du­a­le, nota­te în dosa­rul elec­tro­nic de sănă­ta­te a pacien­ți­lor.

Aca­de­mia Româ­nă își expri­mă inte­re­sul și dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a par­ti­ci­pa la ela­bo­ra­rea docu­men­te­lor ofi­ci­a­le, națio­na­le (Stra­te­gia și Pla­nul de imple­men­ta­re a Stra­te­gi­ei) refe­ri­toa­re la schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce și la acțiu­ni­le de ate­nu­a­re a aces­to­ra și de adap­ta­re la efec­te­le lor pen­tru peri­oa­da urmă­toa­re, în toa­te dome­ni­i­le de inte­res stra­te­gic pen­tru Româ­nia.

Punc­tul de vede­re al Aca­de­mi­ei Româ­ne pri­vind schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce a fost ela­bo­rat în urma dez­ba­te­ri­lor care au avut loc în cadrul ciclu­lui de con­fe­rin­țe, men­țio­nat în pri­ma par­te a mate­ri­a­lu­lui. Din colec­ti­vul de ela­bo­ra­re au făcut par­te acad. Cris­ti­an Hera, acad. Nico­lae Panin, acad. Nico­lae Său­les­cu, acad. Nico­lae Anas­ta­siu, acad. Dan Băl­tea­nu, dr. Octa­vian Badea, mem­bru cores­pon­dent al Aca­de­mi­ei Româ­ne, şi dr. Valen­tin-Veron Toma, cu con­tri­bu­ția prof. Ghe­or­ghe Lăză­ro­iu și prof. Mir­cea Oprean.


Man­ga­lia News, 06.08.2020. (A trans­mis Mădă­li­na Cori­na Dia­co­nu).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply