PRIMARII MANGALIEI, de la 1878 până azi | Mangalia, ridicată la rang de Municipiu | Episodul 23 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”, de Aurelia Lăpușan

0
1598

Seri­a­lul-mara­ton ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, 25 de ani în 25 de epi­soa­de”, dedi­cat Zile­lor Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, se apro­pie de final. Pes­te două săp­tămâni, Man­ga­lia va săr­bă­tori un sfert de veac de când a fost decla­rat Muni­ci­piu. Ne amin­tim azi cine au fost Pri­ma­rii loca­li­tă­ții Man­ga­lia, de pe vre­mea când era doar o comu­nă rura­lă, după Răz­bo­i­ul de Inde­pen­den­ță din 1877, până astăzi. Pre­zen­tăm și câte­va date isto­ri­ce ale deve­ni­rii Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, în anul 1995.

Pri­ma­rii Man­ga­li­ei, de la 1878 până azi | Man­ga­lia, ridi­ca­tă la rang de Muni­ci­piu | Epi­so­dul 23 din seri­a­lul ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, la 25 de ani”, de Aure­lia Lăpușan.

PRIMARII MANGALIEI

În tot tim­pul stă­pâ­ni­rii oto­ma­ne, fie­ca­re comu­nă rura­lă era admi­nis­tra­tă de un pri­mar (muk­tar, sau sub­pa­şa) numit de guvern, iar în aşe­ză­ri­le cu mai mul­te etnii, aceş­tia erau în număr de 2–3. Pri­ma­rii erau aju­ta­ţi de un con­si­liu (medj­li­si-jda­re­i­li­va), com­ple­tat cu un con­si­liu al bătrâ­ni­lor. Din 1878, jude­țe­le Dobro­gei au fost admi­nis­tra­te de câte un pre­fect, fie­ca­re ocol era con­dus de către un admi­nis­tra­tor şi fie­ca­re comu­nă urba­nă sau rura­lă, de către un pri­mar şi un con­si­liu comu­nal. Pre­fe­cţii şi admi­nis­tra­to­rii erau numi­ţi de rege, la pro­pu­ne­rea minis­tru­lui de inter­ne. În fie­ca­re judeţ s‑a înfi­inţat câte un con­si­liu judeţean, com­pus din 12 mem­bri, din­tre care guver­nul are drep­tul să alea­gă un preşe­din­te pen­tru fie­ca­re sesiu­ne anu­a­lă.

La 21 decem­brie 1878, Pre­fec­tu­ra judeţu­lui Con­stanţa trans­mi­tea Minis­te­ru­lui de inter­ne că a doua zi, “mâi­ne, dumi­ni­că, au loc ale­ge­ri­le comu­na­le în ora­şul Con­stanţa şi în tot judeţul. Aceas­ta în urma dis­po­zi­ţiu­ni­lor mele ante­ri­oa­re. De mai mul­te zile în comu­ne­le rura­le ale­gă­to­rii sunt con­vo­ca­ţi pen­tru con­si­li­i­le comu­na­le con­form regu­la­men­tu­lui apli­cat în sen­sul cel mai larg al liber­tă­ţii noas­tre elec­to­ra­le. Pes­te 10 zile, cred, auto­ri­ta­tea comu­na­lă în judeţul Con­stanţa va fi un fapt înde­pli­nit”.1

În 22 decem­brie 1878, a fost ales Con­si­li­ul comu­nal Man­ga­lia şi s‑a con­sti­tu­it Can­ce­la­ria Pri­mă­ri­ei. După ale­geri au apă­rut şi pri­me­le gre­u­tă­ţi lega­te de modul de admi­nis­tra­re. Pri­ma­rii şi în une­le cazuri con­si­lii întregi nu au putut răs­pun­de coman­damen­te­lor tim­pu­lui, fie din cau­za nepri­ce­pe­rii, fie din cau­za altor impe­di­men­te ine­ren­te ori­că­rui înce­put. În toa­te cazu­ri­le s‑a tre­cut la des­ti­tu­i­rea pri­ma­ri­lor şi la supri­ma­rea con­si­li­i­lor, orga­ni­zân­du-se noi ale­geri. Ast­fel şi pri­ma­rul din Man­ga­lia a cărei naţio­na­li­ta­te era româ­nă, a fost înlă­tu­rat, în locul lui fiind numit Fer­hat Emin Bey.

Urmă­toa­re­le ale­geri, în Dobro­gea, au avut loc în 1880. La Man­ga­lia au fost aleși con­si­li­eri: Papa­iani Iani, Emir Sali, Vasi­le Petra­che, Emin Fer­hat, Ali Resil, numi­ții Flo­rea Iacob, Bilal Halil, pri­mar Vasi­le Petra­che.2

Lis­ta pri­ma­ri­lor con­ti­nuă cu:

Nico­lae Poppov, 1887,

Dimi­trie Arghi­ro­pol, 1888–1893,

Nico­lae Poppov, 1894–1900,

Dimi­trie Arghi­ro­pol, 1901–1904,

Sime­on Petres­cu, 1905–1906,

Hris­to­dor Bădu­les­cu, 1907–1910,

Ioan Coman Sto­ian, 1910–1912,

Ema­no­il Stă­ne­scu, 1912–1914,

Nico­lae Roș­cu­leț, 1914–1918,

Ion Babo­ia­nu, 1919–1920,

Vasi­le Ste­ga­ru, 1921–1922,

Nico­lae Roș­cu­leț, 1923–1925,

Leo­ni­da Popes­cu, 1926–1930,

Vasi­le Ste­ga­ru, 1931–1933,

Nico­lae Roș­cu­leț, 1934–1937,

Tăna­se Nico­lau, 1938–1939,

Atha­na­sie Dumi­tres­cu, 1939- 1940,

Ghe­or­ghe Aldea, 1942- 1944,

Zam­fir Zam­fir, 1945–1946,

Radu Ion, 1947–1948,

Dicu Petre, 1949–1950,

Ali B.Semeși, 1951- 1952,

Dicu Petre, 1953–1956,

Glo­dea­nu I.Gheorghe, 1956- 1959,

Sâr­bu Vasi­le, 1960–1961,

Dră­ghi­ci Zaha­ria, 1962–1963,

Dinu Con­stan­tin, 1964–1967,

Popa T. Ioan, 1968–1972,

Mir­cea Baro­te, 1973–1978,

Ilie Cio­bă­nel, 1979- 1981,

Gro­su Nico­lae, 1982–1987,

Simio­ne­scu Nico­lae, 1987–1989,

Dinu Con­stan­tin, 1990,

Side­re Nico­lae, 1990–1996,

Ior­guș Zam­fir, 1996–2008,

Cla­u­diu Tusac, 2009–2012,

Radu Cris­ti­an, 2012 și în pre­zent.


Man­ga­lia, ridi­ca­tă la rang de Muni­ci­piu

Ora­șul Man­ga­lia este decla­rat Muni­ci­piu, la 18 ianu­a­rie 1995. Legea nr. 11 din 18 ianu­a­rie 1995 pri­vind decla­ra­rea ca muni­ci­pii a unor ora­şe, pre­ve­dea ca loca­li­tă­ţi­le Paş­cani, Huşi, Câm­pu­lung Mol­do­ve­nesc, Urzi­ceni, Feteşti, Roşi­ori de Vede, Man­ga­lia, Caranse­beş, Carei, Oră­ş­tie şi Cur­tea de Argeş să se ridi­ce în rang de muni­ci­piu. Legea a fost publi­ca­tă în Moni­to­rul ofi­ci­al din 24 ianu­a­rie 1995. Fes­ti­vi­tă­ţi­le se deru­lea­ză la 20 mai 1995, în pre­zenţa preşe­din­te­lui Sena­tu­lui Româ­ni­ei, prof. univ. dr. Oli­viu Gher­man, minis­tru­lui învă­ţămân­tu­lui, Liviu Mai­or. Adu­na­rea fes­ti­vă s‑a desfă­şu­rat la Casa Tine­re­tu­lui, apoi au fost vizi­ta­te Muze­ul de arhe­o­lo­gie, mor­mân­tul prin­ci­ar.

La Pri­mă­rie au fost dezve­li­te o pla­că oma­gi­a­lă prin care se con­sem­na împli­ni­rea a 2500 ani de la pri­ma ates­ta­re docu­men­ta­ră a cetă­ţii Cal­la­tis şi o alta prin care era mar­ca­tă naş­te­rea Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia. Apoi a fost dezve­lit monu­men­tul lui Mihai Emi­ne­scu, de pe fale­za ora­şu­lui, ope­ră a sculp­to­ru­lui ame­ri­can de ori­gi­ne româ­nă Patri­ciu Mate­es­cu, soco­tit de cri­ti­ca de spe­cia­li­ta­te cre­a­to­rul şco­lii româ­neşti de cera­mi­că. Anul urmă­tor, artis­tul rea­li­zea­ză sta­tu­ia “Danubia” de la Orşo­va, închi­na­tă româ­ni­lor morţi în Dună­re, în dru­mul spre Occi­dent.

A fost ani­ver­sat, tot­o­da­tă, Şan­ti­e­rul naval, care împli­nea 15 ani de acti­vi­ta­te. Cu acest pri­lej a fost refă­cu­tă ste­ma ora­şu­lui, păs­trân­du-se ele­men­te­le celei din 1932, dar reac­tu­a­li­za­tă, la baza ei stând o dra­h­mă cla­si­că emi­să de Cal­la­tis, avându‑l pe Hera­cles pe avers, zeul pro­tec­tor al natu­rii şi al fer­ti­li­tă­ţii.

Arh. Nicu Ale­xan­dru, Doru Cioa­tă, prof. Vale­riu Geor­ges­cu, Ghe­or­ghe Todor, spri­ji­niți de pri­ma­rul Nicu­lae Side­re, au rea­li­zat actu­a­la ste­mă a ora­șu­lui, folo­si­tă pen­tru pri­ma dată cu pri­le­jul ani­ver­să­rii a 2500 de ani de ates­ta­re docu­men­ta­ră a cetă­ții Cal­la­tis și ridi­ca­rea la rang de muni­ci­piu a Man­ga­li­ei.


Bibli­o­gra­fie:

1. Aure­lia Lăpușan, Ște­fan Lăpușan, Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii, Con­stan­ța, Edi­tu­ra Dobro­gea, 2007, p.40;
2. Farul Con­stan­ței, l, nr.16, 24 august 1880, apud Sto­ica Las­cu, Măr­tu­rii de epo­că pri­vind isto­ria Dobro­gei, 1999, p.110;
3. Man­ga­lia, lll, nr.69, decem­brie 2000, p.7.

(Text pre­lu­crat și adno­tat de autori — Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, din lucra­rea MANGALIA 100 DE REPERE, Edi­tu­ra Next Book, Con­stan­ța, 2018).

MN: Des­pre Șan­ti­e­rul Naval Man­ga­lia, vor­beș­te și epi­so­dul 11 al pre­ce­den­tu­lui seri­al publi­cat de noi acum 5 ani: MANGALIA 20 – Un TOP al per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le”, inti­tu­lat Con­struc­tii nava­le — DMHI”.

MN: Între­gul seri­al ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, 25 de ani în 25 de epi­soa­de”, poa­te fi vizio­nat la rubri­ca ani­ver­sa­ră a coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News. https://bit.ly/2YNryOx.


Man­ga­lia News, Dumi­ni­că, 23 august 2020. (sur­sa foto1: alternativaonline.ca).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply