MANGALIA, CETATEA NAVALISTILOR. Episodul 22 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”, de Aurelia Lăpușan

0
741

MANGALIA, CETATEA NAVALIȘTILOR. Episodul 22 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”, de Aurelia Lăpușan.

Spiritul inconfundabil al Mangaliei este dat de mare. Iar în legătură cu aceasta s-a clădit vocația de constructor de nave al românilor. Orașul stă sub semnul nașterii și botezului de vapoare. Mici și foarte mari, pentru noi și pentru alții.

Istoria recentă a construirii celui mai important obiectiv economic al orașului începe din anii ’70. Amplasamentul noului şantier naval pe malul sterp şi pietros de dincolo de lac a fost stabilit de Ceauşescu, în urma unor ample studii geotehnice şi hidrologice, cu asistenţă tehnică străină. A fost contactată firma franceză Soletanche, specializată în injecţii pentru ecrane în sol şi s-a dispus cumpărarea licenţei şi a unor instalaţii speciale pentru injecţii – cele mai multe avangardiste din punct de vedere tehnic la vremea acea. Sub îndrumarea francezilor, s-au făcut studii suplimentare care s-au interpretat la Paris şi apoi soluţia dată pentru ecranare s-a aplicat sub supravegherea reprezentantului firmei care a stat la Mangalia toată perioada execuţiei acestui ecran de ciment şi bentonită ce a reprezentat stavila în spatele căreia s-a putut excava şi apoi executa lucrarea propriu-zisă.[1]

Proiectul docului uscat de reparaţii de la Mangalia a fost încredinţat catedrei de construcţii hidrotehnice a Institutului de construcţii Bucureşti, printr-un contract încheiat cu institutul de specialitate al Ministerului Transporturilor.[2]

Printre proiectanţi, Romeo Ciortan, Andrei Mihaela, Costică Spătaru, conduşi de ing. Mircea Ulubeanu. Docurile proiectate erau într-o concepţie diferită față de cea a portului Constanţa. Erau aşezate în prelungire şi denivelate, iar radierul a fost gândit ca, prin greutatea lui, să preia forţa de împingere a apei de jos în sus. Poarta a fost complet reproiectată. Pentru ca navele mari de 100.000 tdw, care urmau să se construiască în doc, să poată ieşi la mare, a fost necesară – în paralel cu execuţia docului – proiectarea şi realizarea unui port nou, care s-a câştigat integral din mare.

Digul de larg s-a executat în prelungirea celui vechi, iar digul de sud, în zona localităţii 2 Mai. Pentru că cele două obiective de investiţii tăiau drumul naţional spre Vama Veche – Bulgaria s-a executat şi o altă variantă de drum, care lungea traseul cu circa 14 km, trecând peste lac, în spatele comunei Limanu. Portul şi drumul au fost investiţii conexe şi aparţineau Ministerul Transporturilor.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

În 1976, pe o suprafaţă de circa 56 ha, se contura deja profilul viitorului şantier naval. Era prevăzut cu o mare hală de construcţii corp, o linie automatizată de tăiat şi asamblat table, depozit de table şi profile, dotat cu poduri rulante de mare capacitate, fabrici de oxigen şi acetilenă, centrală termică, staţie de transformare, docul uscat.

Digul care a marcat deschiderea lucrărilor de construcţie ale Şantierului naval, cotat ca al doilea în ordinea mărimii, după Constanţa, cele două tronsoane de diguri însumând 2600 m constituiau, după opinia constructorilor, cea mai grea, dar cea mai frumoasă lucrare. Pentru realizarea ei s-au folosit 22.000 stabilopozi, cântărind fiecare câte 4.500 kg, 800.000 tone piatră de Sitorman şi Ovidiu. Au fost excavaţi şi transportaţi peste 1,3 milioane mc pământ. Pentru construcţia docului de reparaţii, au fost necesare 350.000 mc de săpături, folosirea a 120.000 mc de betoane şi 13.700 tone de armături. Echipele de scafandri ale Întreprinderii de construcţii hidrotehnice Constanţa au pus pe fundul apei la cota de 9,50 m blocuri de piatră, dând astfel Mangaliei dimensiunile celui de-al doilea port maritim al ţării.

Ambiţii megalomanice care au impus ritmuri de muncă fără precedent. Cinci specialişti din conducerea şantierului sunt trimişi la pregătire şi schimburi de experienţă în R.F. Germania, Suedia şi Franţa.

La 11 martie 1975, s-a turnat prima benă de beton în doc. La 29 aprilie 1975, începea construcţia primelor secţii. Se lucra în paralel la nava de 55.000 tdw, dar şi la ridicarea şantierului. La începutul lunii mai 1976, marele bazin al docului uscat era inundat şi întreaga masă de metal de 15.000 t începe să plutească. ”Callatis” era o navă mineralier de 220 m lungime, 32 m lăţime, 16 m înălţime.[3]

Totodată sunt gata cele trei cămine de nefamilişti a câte 300 locuri fiecare şi 83 apartamente pentru specialiştii şantierului. A început construcţia unei creşe-grădiniţă cu 180 locuri, urmându-i alte două.

La 13 martie 1976, s-a inaugurat primul racord de cale ferată ce leagă Constanţa-Mangalia cu Şantierul naval, peste podul lacului Limanu.

Şantierul s-a construit în același ritm, în paralel cu primul vapor al său. Botezul navei s-a făcut pe 20 august 1977.

Cel de-al doilea mineralier de 55.000 tdw, “Balş”, era deja în lucru. Lansarea la apă s-a făcut la 26 iulie 1979, odată cu nava de scafandri la mare adâncime “Grigore Antipa”.

La 2 august 1985, preşedintele ţării a inaugurat crucişătorul port-elicopter uşor, “Muntenia”, rebotezat ulterior ”Timișoara”, apoi ”Mărășești” – actuala fregată ”Mărăşeşti”, nava – amiral a Marinei Militare Române.

La 26 iulie 1986, este lansată la apă m/n „Baia Sprie”. La 14 octombrie se lansează m/n „Borşa” de 55.000 tdw.

În 1987 se lansează la apă cea mai mare navă construită vreodată la Mangalia, petrolierul „Moreni“ de 85.000 tdw, pentru ca un an mai târziu, recordul să fie doborât de mineralierul de 100.000 tdw.

În peisajul naval al Mangaliei se petrec mai multe schimbări, după 1990. Cea mai importantă este constituirea Daewoo – Mangalia Heavy Industries S.A (DMHI), în ianuarie 1997, ca o societate mixtă româno-coreeană, cu un capital social de 103,92 mil. dolari, din care 51% aparţinea Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd şi 49% Societăţii 2 Mai Mangalia SA. Activitatea noii societăţi s-a axat de la început pe activitatea de promovare a activităţii de reparaţii şi conversii nave, atât prin mijloace proprii, cât şi prin intermediul agenţilor săi externi. Parteneriatul româno-coreean a luat fiinţă într-un moment nu tocmai favorabil pentru industria navală românească, transferul de know-how şi strânsa colaborare dintre cele două companii contribuind semnificativ la succesul de mai târziu.[4]

Un program ambiţios de investiţii de peste 38 milioane dolari, transfer de know-how, pregătirea personalului, au dus la situarea şantierului naval printre cele mai competitive din arealul pontic, la recunoaşterea lui pe piaţa mondială a construcţiilor şi reparaţiilor de nave. Standardele de calitate și productivitate ridicată a navelor livrate au făcut ca DMHI să devină în scurt timp unul dintre cele mai importante şi renumite şantiere din Europa.

În iulie 2005, DWHI livra primul proiect complet de tip tanc petrolier de 69.000 dtw, cu două luni înainte de termen. Prin acest proiect, DMHI devenea primul şantier naval din Marea Neagră care a livrat cea mai mare navă completă. Aceasta urma unui alt moment semnificativ din viaţa societăţii, semnarea ultimelor contracte pentru nave portcontainer cu doi importanţi parteneri germani, Hamburg Sudamerikanische Dampfschiffahrts-Gesellschaft KG, numărul acestor nave specializate comandate la Mangalia  ajungând la şase şi situând astfel societatea ca cel mai mare constructor de portcontainere din bazinul Mării Negre. În paralel cu activitatea de construcţii noi se dezvoltă cea de reparaţii care a atins alte performanţe fără precedent în industria navală naţională.

În cei 20 de ani petrecuţi pe marele şantier naval din Mangalia, sud-coreenii de la Daewoo au construit peste 150 de vapoare. În ciuda producţiei intensive, Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), la care statul român deţinea 49% din acţiuni, a raportat pierderi în creştere de la an la an, iar când Daewoo şi-a vândut participaţia către Damen datoriile depăşeau 1,2 miliarde de euro.

În anul 2018, Statul român a redevenit acţionar majoritar al Şantierului Naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), iar Damen Shipyards Group din Olanda a preluat controlul operaţional al acestuia. Astfel,  Şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA este acţionar majoritar cu 51% din acţiuni, în timp ce partenerul olandez, Damen Shipyards Group deţine 49%. La sfârșitul anului 2018, B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda și Șantierul Naval 2 Mai SA preiau Daewoo Mangalia Heavy Industries SA şi Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL. B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda furnizează servicii de management și holding filialelor din Grupul Damen.

Grupul Damen, activ la nivel mondial, este implicat în construcția, întreținerea și repararea navelor. Șantierul Naval 2 Mai SA furnizează servicii suport specifice construcțiilor de nave și nu numai, şi derulează activități referitoare la construcția și reparațiile de nave, diferite activități de comercializare, depozitare și intermediere.

Pe harta Europei, Mangalia este în prezent un important constructor de nave, cu tradiție și reputație.

Bibliografie:

[1] Toringhibel, Laurenţiu, O viaţă, Constanţa, Editura Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2000, p146-148,
[2] Radu Prişcu şi colectivul, Alegerea secţiunii transversale a docului uscat de reparaţii Mangalia în Hidrotehnica. Arhiva pentru problemele apei, vol.20, Bucureşti, 1975, p.49-53
[3]. R.Vl., Mangalia – unul din marile şantiere navale ale ţării. Ştiinţă şi tehnică, 30, nr. 11, nov. 1976, p. 36-37.
[4]. Arhivele Primăriei Mangalia, hotărâri ale Consiliului local, dosar 7, 1997.

(Text prelucrat și adnotat de autori – Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan, din lucrarea ”MANGALIA 100 DE REPERE”, Editura Next Book, Constanța, 2018).

MN: Despre Șantierul Naval Mangalia, vorbește și episodul 11 al precedentului serial publicat de noi acum 5 ani: MANGALIA 20 – Un TOP al personalităților locale”, intitulat Constructii navale — DMHI”.

MN: Întregul serial ”Municipiul Mangalia, 25 de ani în 25 de episoade”, poate fi vizionat la rubrica aniversară a cotidianului online Mangalia News


Mangalia News, Duminică, 16 august 2020.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply