Lucian Ciuchiță — Poveşti explozive…

0
262

Este de noto­ri­e­ta­te fap­tul că au fost găsi­te de–a lun­gul tim­pu­lui bom­be neex­plo­da­te din peri­oa­da celui de-Al Doi­lea Răz­boi Mondi­al, pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei, pre­cum și fap­tul side­rant că au fost cazuri în care s–au găsit și des­tui imbe­cili care au dat cu topo­rul în ele, sau au încer­cat să le taie cu bom­fa­ie­rul, ca să vadă ce se află în inte­ri­or.

Buu­um… și lis­ta cu vic­ti­me­le din răz­boi s–a actu­a­li­zat.

Din­tre toa­te, două cazuri meri­tă nea­pă­rat să vi le spun…, fiind de–a drep­tul șocan­te.

Într–o zi, am fost sunat de șeful Poli­ți­ei Fetești, mai­o­rul Căp­șu­nă, care mi–a rela­tat un fapt incre­di­bil, legat de un cen­tru de colec­ta­re a fie­ru­lui vechi, care func­țio­na chiar în mij­lo­cul ora­șu­lui.

Era peri­oa­da de înce­put a goa­nei după fier vechi și căru­țe­le cu covil­tir veneau una după alta cu încăr­că­tu­ri „spe­ci­a­le”… con­duc­te de iri­ga­ții, șine și maca­zuri de cale fera­tă, ade­vă­ra­te rețe­le de insta­la­ții elec­tri­ce din cupru și alu­mi­niu, cam tot ce se putea fura… până când, dintr–o dată, ofer­ta a fost diver­si­fi­ca­tă, pe lis­tă apă­rând ce nici nu te–ai fi gân­dit vreo­da­tă.

Zece căru­țe au adus în cur­tea uni­tă­ții de colec­ta­re vreo sută de bom­be „semă­na­te” pe câm­pu­ri­le patri­ei în tim­pul celui de-Al Doi­lea Răz­boi Mondi­al.

Erau de cali­bre dife­ri­te-bom­be de avi­a­ție, pro­iec­ti­le de arti­le­rie — în con­di­ții dife­ri­te, une­le per­fect con­ser­va­te, une­le foar­te rugi­ni­te, ceea ce nu înseam­nă nici­de­cum că nu puteau să explo­de­ze ori­când.

Cir­ca 100 de bom­be se vin­deau ca fier vechi!?

Între­prin­ză­to­rii” le găsi­se­ră pe un câmp și, în loc să anun­țe orga­ne­le com­pe­ten­te, le adu­se­se­ră în mij­lo­cul Fetești­u­lui, fiind foar­te pro­ba­bil că, dacă nu se acțio­na urgent împre­u­nă cu piro­teh­niș­tii for­țe­lor arma­te, să fie mai întâi con­fis­ca­te și apoi trans­por­ta­te într–un poli­gon pen­tru a fi dis­tru­se în con­di­ții de sigu­ran­ță, ora­șul Fetești s–ar fi bucu­rat de tris­ta fai­mă a ora­șu­lui Pom­pei – dis­trus de lava fier­bin­te a Vezu­vi­u­lui, dis­pă­rând de pe har­ta Româ­ni­ei…, la ani buni după înche­ie­rea răz­bo­i­u­lui.

Totul s–a des­fă­șu­rat cu îna­lt pro­fe­sio­na­lism și, mai ales, cu maxi­mă dis­cre­ție pen­tru a nu pani­ca locu­i­tori ora­șu­lui și, prin „efec­tul de domi­no” întrea­ga popu­la­ție a țării.

A fost o ope­ra­țiu­ne extrem de peri­cu­loa­să, căci o sin­gu­ră bom­bă, dacă ar fi fost mane­vra­tă negli­jent, putea să explo­de­ze și, oda­tă cu ea, declan­șând o reac­ție în lanț, să fie deto­na­te și cele­lal­te.

Am par­ti­ci­pat efec­tiv la ope­ra­țiu­nea des­fă­șu­ra­tă și cu spri­ji­nul Minis­te­ru­lui Apă­ră­rii Națio­na­le, bine­în­țe­les, fil­mând întrea­ga ope­ra­țiu­ne cu mare gri­jă.

O sută de bom­be con­cen­tra­te pe o supra­fa­ță cât un teren de fotbal putea să declan­șe­ze o mega­dis­tru­ge­re de s–ar fi auzit în toa­tă lumea și chiar până în Cos­mos. Iar cra­te­rul s–ar fi văzut de pe Lună!

Rușii și ame­ri­ca­nii ar fi sărit ca arși, luați prin sur­prin­de­re că a înce­put – fără ști­in­ța și con­tri­bu­ția lor – al Tre­i­lea Răz­boi Mondi­al.

Asta așa, doar ca să facem și puțin haz de necaz.

A doua poves­te, fireș­te, se refe­ră tot la bom­be, numai că, de data aceas­ta nu mai vor­bim de „relic­ve” uita­te pe câm­puri pus­tii, ci de un dis­po­zi­tiv explo­ziv spe­cial con­ce­put și, aici este punc­tul cul­mi­nant, plan­tat lân­gă Arcul de Tri­umf din Bucu­rești.

O bom­bă moder­nă care ar fi tre­bu­it să pro­du­că teroa­re în Bucu­rești, fiind neîn­do­ios că ar fi fost de depar­te cel mai mare atac tero­rist din Euro­pa.

Cum ară­ta acest dis­po­zi­tiv?

Pe o pla­că din lemn în for­mă de semi­cerc se apli­ca­se un strat de 2 cen­ti­me­tri de C4 – o vari­e­ta­te comu­nă a fami­li­ei explo­zi­ve din plas­tic cunos­cu­tă sub denu­mi­rea de Com­po­zi­ția C. – cu o tex­tu­ră simi­la­ră cu argi­la, ce poa­te fi mode­la­tă în ori­ce for­mă dori­tă si poa­te arde ca o lumâ­na­re. Nu explo­dea­ză decât dacă inter­vi­ne o undă de șoc pro­ve­ni­tă dintr–un deto­na­tor care poa­te fi declan­șat în mul­te feluri, inclu­siv cu o tele­co­man­dă.

Ei bine, aceas­tă „plas­ti­li­nă” era la rân­dul ei aco­pe­ri­tă cu șiruri de celo­fan, în care se aflau bile de rul­ment. Mii de bile de rul­ment!

O bom­bă pe cât de sim­plă în apa­ren­ță, pe atât de îngro­zi­toa­re, dacă s–ar fi declan­șat, și nu degea­ba fuse­se ampla­sa­tă la Arcul de Tri­umf, îna­in­tea unui mare eve­ni­ment, când mii de oameni erau aco­lo.

Dacă bom­ba arti­za­na­lă ar fi explo­dat, s–ar fi pro­dus un car­na­giu, cu sute de morți și răniți. Un ase­me­nea aten­tat des­ta­bi­li­zea­ză o țară, cre­ea­ză o teroa­re de nei­ma­gi­nat. Din feri­ci­re, a fost depis­ta­tă la timp de către poli­tiști și piro­teh­niș­tii și–au făcut dato­ria și au dezamorsat–o.

Am fost la sedi­ul Ser­vi­ci­u­lui Piro­teh­nic și am fil­mat acea gro­ză­vie.

Șeful Ser­vi­ci­u­lui, colo­ne­lul Jurebie era tare feri­cit și pe bună drep­ta­te, căci băie­ții lui fuse­se­ră la dato­rie și lumea scă­pa­se de un mare aten­tat tero­rist.

Deo­a­re­ce pla­nul tică­lo­și­lor a eșu­at și nu a avut loc explo­zia, evi­dent, că nu s–a găsit nici o „voce” care să o reven­di­ce.

Totuși, ca să nu vă las în coa­dă de peș­te, lăsându–vă nedu­me­riți, nedo­ri­tor a face vreo spe­cu­la­ție lip­si­tă de aco­pe­ri­re, vă pot spu­ne doar că în acea peri­oa­dă veni­se în țară Rege­le Mihai.

Am fil­mat și am dat ști­rea la TVR, înche­ind repor­ta­jul cu o între­ba­re: Pen­tru cine/cui anu­me îi era des­ti­na­tă aceas­tă bom­bă?

Cer­ce­tă­ri­le con­ti­nuă… Nici după mai bine de 25 de ani de atunci nimeni nefi­ind capa­bil, sau, poa­te, dori­tor, a vă oferi un răs­puns la acea între­ba­re.

Din păca­te – și-mi pare rău – Nu știm… deo­cam­da­tă!

(frag­ment roman de Lucian Ciu­chi­ţă, în curs de apa­ri­ţie).


MN: Lucian Ciu­chi­ță este poet, roman­ci­er, dra­ma­turg, ese­i­st si sce­na­rist român. S‑a năs­cut la 10.02.1969, în Râm­ni­cu-Vâl­cea, jud. Vâl­cea; tatăl său, Apos­tol Ciu­chi­ță, ofi­țer de carie­ră, iar mama, Lucia Ciu­chi­ță (năs­cu­tă Scar­lat), era edu­ca­toa­re. A fost elev al Sco­lii Gene­ra­le Nr. 2 și a absol­vit Lice­ul Ener­ge­tic din Rm. Vâl­cea, in 1987. Este absol­vent al Facul­tă­ții de Ciber­ne­ti­că din ASE Bucu­res­ti (1988–1993). In 1999, obține doc­to­ra­tul in Ciber­ne­ti­că și Sta­tis­ti­că, la ASE Bucu­res­ti.

A lucrat in Tele­vi­ziu­nea Româ­nă, in peri­oa­da 1990–2002, ca repor­ter spe­cial, redac­tor și rea­li­za­tor de emi­siuni. A ince­put acti­vi­ta­tea jur­na­lis­ti­că cu pri­ma emi­siu­ne stu­den­țeas­că „Gau­dea­mus”, ime­di­at după revo­lu­tia din ’89, fiind unul din­tre stu­den­ții revo­lu­țio­nari care au par­ti­ci­pat la eve­ni­men­te. In iunie 1990 este anga­jat redac­tor la redac­ția de știri a TVR. După rea­li­za­rea a două fil­me docu­men­ta­re, este pri­mit in Uniu­nea Cine­aș­ti­lor din Româ­nia, iar în mai 1991, în Aso­ci­a­tia Dra­ma­tur­gi­lor de Film.

A rea­li­zat pes­te 1000 de repor­ta­je și sute de emi­siuni, cele mai cunos­cu­te fiind: „Lege și fără­de­le­ge”, „Trans­fo­ca­tor”, „Actu­a­li­tăți”, „Poli­ția in acțiu­ne”, „Bună dimi­nea­ța”, pre­cum și rubrici în cadrul altor emi­siuni de cul­tu­ră și artă.

A fost pro­fe­sor uni­ver­si­tar și a pre­dat Sta­tis­ti­ca și Mode­la­re Eco­no­mi­ca la ASE, Uni­ver­si­ta­tea Româ­no-Ame­ri­ca­nă și Uni­ver­si­ta­tea N.Titulescu. De ase­me­nea, a pre­dat Eco­no­mie la Aca­de­mia de Poli­ție. In momen­tul de față este cer­ce­tă­tor sti­in­ți­fic aso­ci­at la Aca­de­mia Româ­nă.

Ca scri­i­tor, debu­tea­ză in 1996, cu volu­mul de poe­zii „Oameni si țăr­muri”, cu pre­fa­ța de Marin Sores­cu. Este dis­ci­po­lul maes­tru­lui Marin Sores­cu, cu care a avut o fru­moa­să cola­bo­ra­re, in ulti­mii ani de via­ță ai regre­ta­tu­lui scri­i­tor. Au urmat alte două volu­me de poe­zii, „Cău­tă­to­rul de zim­bri” și „Flo­ri­le bine­lui”, iar pri­mul roman, „Comi­sa­rul Caron-Dis­pa­ri­ția”, a fost publi­cat in 2005. In peri­oa­da 1997–2006 a publi­cat mai mul­te cărți eco­no­mi­ce și o ana­li­ză a feno­me­nu­lui tero­rist con­tem­po­ran.

A scris trei sce­na­rii de film de lung metraj și a rea­li­zat trei fil­me docu­men­ta­re. Până in momen­tul de față, a publi­cat 30 de cărți, atât volu­me de poe­zie cât și roma­ne, nuve­le, ese­uri. Cele două­spre­ze­ce roma­ne se găsesc în toa­te libră­ri­i­le din Româ­nia și se bucu­ră de apre­ci­e­rea citi­to­ri­lor.

Iată o lis­tă cu aces­tea: Insu­la Pur­ga­to­ri­u­lui (roman dis­to­pic); Copo­i­ul din Car­di­ff (roman poli­țist-filo­zo­fic), Tai­fun in adan­curi (thri­l­ler), Geme­nii lui Bor­mann (roman isto­ric), Celes­te-Pla­ne­ta Pur­ga­to­ri­u­lui (SF, fan­ta­sy), un volum de ese­uri filo­zo­fi­ce inti­tu­lat “Mona­da Ratiu­nii”, roma­nul pam­flet “Deșer­tul flu­tu­ri­lor albi”, Sub­ma­ri­nul tero­riș­ti­lor (roman de spi­o­naj) si roma­nul semi-auto­bi­o­gra­fic, “250 de kilo­me­tri si un secol de amin­tiri”, “Pasă­rea de Foc a tine­re­ții” (roman), “Pluto­nul nătă­fle­ți­lor si alte poves­tiri”…, “Cer­cul Negru”.

In 25 iunie 2019, a fost lan­sat roma­nul “Cuți­te­le rosii”, la Muze­ul Națio­nal al Lite­ra­tu­rii Româ­ne. Roma­nul “L’i­le du pur­ga­to­ire”, lan­sat la Salon du Livre-Paris in data de 17 mar­tie 2019, se bucu­ră de recu­noaș­te­re inter­națio­na­lă, fiind pro­mo­vat in țări­le fran­co­fo­ne. Roma­nul amin­tit a fost lan­sat și la Salon du Livre de Montre­al 20–25 noiem­brie, 2019… De fapt, o dub­lă lan­sa­re, doa­re­ce cel mai recent roman, „Ce cau­tă poves­tea mea în fil­mul lor”, a fost lan­sat in data de 24 noiem­brie 2019, la Târ­gul Gau­dea­mus.

Lucian Ciu­chi­ță este cunos­cut inter­națio­nal și pen­tru pro­ce­sul de pla­gi­at pe care îl are cu 5 case de pro­duc­ție de la Hol­lywood, care au rea­li­zat fil­mul Esca­pe Plan, cu Arnold Schwar­ze­n­e­gger și Syl­ves­ter Sta­l­lo­ne in rolu­ri­le prin­ci­pa­le. Pro­du­ca­to­rii fil­mu­lui au folo­sit sce­na­ri­ul lui Lucian Ciu­chi­ță, dar au uitat să‑l trea­că pe gene­ric și, desi­gur, să‑i plă­teas­că drep­tu­ri­le cuve­ni­te. Un pro­ces ine­chi­ta­bil care durea­ză de sase ani și acum se află pe rol la Cur­tea de Apel Bucu­rești.

MN: Poet, roman­ci­er, dra­ma­turg, ese­i­st si sce­na­rist român redu­ta­bil, Lucian Ciu­chi­ță este pre­zent și în pagi­ni­le coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News.


Man­ga­lia News, 12.08.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply