Renumitul brand de mobilă românească SIMEX a deschis reprezentanță în UZBEKISTAN [VIDEO]

0
226

Bran­dul inter­națio­nal SIMEX, în pofi­da pan­de­mi­ei, a des­chis o repre­zen­tan­ță – maga­zin de mobi­lă româ­neas­că în Taş­kent, capi­ta­la Uzbe­kis­ta­nu­lui, la data de 20.05.2020.

Repre­zen­tan­ța SIMEX-UZBEKISTAN func­țio­nea­ză în cel mai mare com­plex comer­ci­al din Asia Cen­tra­lă, spe­cia­li­zat în vân­za­rea mobi­li­e­ru­lui de eli­tă: Com­ple­xul ATLAS, situ­at pe stra­da Timur Malik, nr.3A, unde se mai văd și azi urme­le lui Gin­ghis Han.

În aceas­tă peri­oa­dă de izo­la­re, s‑a înre­gis­trat o creș­te­re a vân­ză­ri­lor on-line de mobi­li­er, prin urma­re, com­pa­nia româ­neas­că SIMEX nu și‑a între­rupt acti­vi­ta­tea, a luat măsuri stric­te pen­tru sigu­ran­ța anga­ja­ți­lor și a par­te­ne­ri­lor, cu care con­ti­nuă să se dezvol­te ca și pro­du­că­tor și expor­ta­tor de mobi­lă româ­neas­că de cali­ta­te supe­ri­oa­ră, inclu­siv pe cele­brul Drum al Mătă­sii. Câte­va din­tre atri­bu­te­le reu­și­tei SIMEX pe pia­ță inter­nă și exter­nă, sunt cali­ta­tea ire­pro­șa­bi­lă, per­se­ve­ren­ța și seri­o­zi­ta­tea, adi­că cuvân­tul dat, valo­rea­ză mai pre­sus decât ștam­pi­la sau sem­nă­tu­ra.

Des­chi­de­rea repre­zen­tan­ței din Taș­kent, repre­zin­tă o altă pia­tră de teme­lie a stra­te­gi­ei comer­ci­a­le SIMEX pri­vind dezvol­ta­rea și extin­de­rea în Uzbe­kis­tan, res­pec­tiv Asia Cen­tra­lă. Aceas­tă repre­zen­tan­ță, pe lân­gă mobi­la româ­neas­că, pro­mo­vea­ză ima­gi­nea Româ­ni­ei și a româ­ni­lor în Uzbe­kis­tan și țări­le veci­ne: Tad­ji­kis­tan, Kâr­gâ­zs­tan, Chi­na, Kaza­hs­tan, Afga­nis­tan, Iran, Pakis­tan.

Ţara noas­tră are mari şanse să devi­nă o poar­tă impor­tan­tă pen­tru acce­sul pro­du­se­lor cen­tral-asi­a­ti­ce, în spe­cial al celor ener­ge­ti­ce, pe pia­ţa euro­pea­nă.

Pia­ța din Uzbe­kis­tan, este for­ma­tă din 32 mili­oa­ne de locu­i­tori, este o pia­ță tână­ra, viza­tă și „vâna­tă” de majo­ri­ta­tea com­pa­ni­i­lor din țări­le occi­den­ta­le. Capi­ta­lă țării, metro­po­la Taș­kent, are o popu­la­ție de pes­te 2 mili­oa­ne locu­i­tori, este cunos­cu­tă în spe­cial ca oraș indus­tri­al și punct de inter­co­nec­ta­re a rute­lor de trans­port de pe Dru­mul Mătă­sii, care a legat de‑a lun­gul seco­le­lor Chi­na de Euro­pa.

Dru­mul Mătă­sii a dus nu numai la bogă­ție, mate­ria­lă, cât și spi­ri­tu­a­lă (ide­i­le și teh­no­lo­gi­i­le au cir­cu­lat și ele ală­tu­ri de mătă­suri, lână, ceai, aur, por­țe­lan și de alte miro­de­nii), cât și la dezvol­ta­rea unor ora­șe uzbe­ce impo­zan­te și extra­va­gan­te cum ar fi: Samar­kand, Bukha­ra și Khi­va (exis­tă legen­de că ora­șul a fost clă­dit de Shem, fiul lui Noe), care în ziua de astăzi sunt niș­te impor­tanți mag­neți turis­tici mondi­ali.

Mai mult de 50% din pro­du­sul intern brut este gene­rat de diver­se­le dome­nii indus­tri­a­le. Agri­cul­tu­ra, con­struc­ți­i­le, exploa­ta­rea gaze­lor, petro­lu­lui, auru­lui, ura­ni­u­lui, trans­por­tul de măr­furi și bum­ba­cul se numă­ră prin­tre pilo­nii de bază ai eco­no­mi­ei țării. Prin­ci­pa­le­le măr­furi expor­ta­te sunt resur­se­le natu­ra­le, bumbacul/ pro­du­se­le tex­ti­le, ali­men­ta­re și auto­mo­bi­le­le. Apro­po de bum­bac: în peri­oa­da URSS, Uzbe­kis­ta­nul i‑a între­cut pe ame­ri­cani la pro­duc­ția de bum­bac. Cei mai impor­tanți par­te­neri comer­ci­ali externi ai țării sunt Rusia, Chi­na și Kaza­hs­tan.

Repu­bli­ca Uzbe­kis­tan poa­te fi con­si­de­ra­tă drept unul din­tre par­te­ne­rii impor­tanţi ai Româ­ni­ei în Asia Cen­tra­lă, mai ales în ulti­mii ani, când s‑a pus pro­ble­ma recu­ce­ri­rii pieţe­lor pier­du­te după revo­lu­ţie, capi­tol la care poli­ti­cie­nii români încă nu au făcut nici măcar pri­mul pas .… deo­a­re­ce la „ai noș­trii dragi poli­ti­cieni” sis­te­mul vor­bă-fap­tă, nu func­țio­nea­ză.…

Pia­ța uzbe­că ofe­ră oport­u­ni­tăți oame­ni­lor de afa­ceri români inte­re­sați de comer­țul cu par­te­neri din Uzbe­kis­tan, eu per­so­nal pot oferi spri­jin oame­ni­lor de afa­ceri români, prin dise­mi­na­rea ofer­te­lor de inves­ti­ții și comerț ale fir­me­lor româ­nești inte­re­sa­te de iden­ti­fi­ca­rea de par­te­neri uzbeci dis­puși să rea­li­ze­ze impor­turi din Româ­nia, pot trans­mi­te res­pec­ti­ve­le ofer­te direct fir­me­lor uzbe­ce.

Cre­ş­te­rea eco­no­mi­că explo­zi­vă din Asia este una din­tre ten­dinţe­le glo­ba­le care mode­lea­ză lumea noas­tră. Asia este „cămi­nul” celor mai rapi­de eco­no­mii în dezvol­ta­re din lume, impor­tanţa şi influ­enţa sa la nivel mondi­al este în ascen­siu­ne. Ast­fel, Asia con­tea­ză pen­tru Euro­pa, ca şi pen­tru Româ­nia, şi va con­ta chiar şi mai mult în vii­tor.

Româ­nia ar tre­bui să-și facă un obiec­tiv impor­tant în rela­ţi­i­le cu sta­te­le cen­tral-asi­a­ti­ce, prin pro­mo­va­rea cori­doa­re­lor Asia Cen­tra­lă — Marea Cas­pi­că — Cau­ca­zul de Sud — Marea Nea­gră şi, în con­ti­nu­a­re, prin Româ­nia, către Euro­pa Cen­tra­lă.

Favo­ri­za­tă de pozi­ţia geo­gra­fi­că a ţării noas­tre, care deţi­ne guri­le de văr­sa­re ale Dună­rii, Româ­nia poa­te să facă o con­e­xiu­ne a țări­lor din Asia Cen­tra­lă la Euro­pa, cu Con­stanţa poar­tă de intra­re pen­tru cre­a­rea unui cori­dor inter­națio­nal de trans­port de măr­furi, din care Româ­nia poa­te să câști­ge enorm atât pe ter­men scurt cât și lung. Asia Cen­tra­lă este atrac­ti­vă pen­tru toa­tă Euro­pa, este un spa­ţiu de efer­ves­cenţă eco­no­mi­că.

Noi am fost învă­țați, că dezvol­tă­ri­le ști­in­ți­fi­ce pro­vin doar din Occi­dent, însă după ce ajungi în Asia Cen­tra­lă, îți dai sea­ma că Euro­pa nu este “buri­cul pămân­tu­lui”, la ei impor­tan­ța acor­da­tă ști­in­ței, edu­ca­ți­ei, cul­tu­rii și civi­li­za­ți­ei datea­ză din tim­puri stră­vechi. Spre exem­plu, medre­se­le (= șco­li­le, insti­tu­ți­i­le de învă­țământ supe­ri­or), care func­țio­nau în Uzbe­kis­tan în seco­lul 16; Occi­den­tul nu avea ast­fel de insti­tu­ții de învă­țământ atât de bine echi­pa­te și cuprin­ză­toa­re.

În Uzbe­kis­tan, exis­tă un inte­res deo­se­bit pen­tru mobi­la româ­neas­că care este cota­tă, pre­ce­pu­tă şi vân­du­tă ca fiind cea mai bună şi ele­gan­tă mobi­lă din lume. Uzbe­cii cunosc foar­te bine mobi­la noas­tră încă din peri­oa­da sovi­e­ti­că, nu degea­ba se spu­ne că, aproa­pe fie­ca­re copil sovi­e­tic, a fost «con­ce­put» într-un pat cu eti­che­ta – Fabri­cat în Româ­nia. Pe lân­gă mobi­lă, pia­ța uzbe­că doreș­te și spe­ră la mul­te alte pro­du­se româ­neşti, una din­tre pri­o­ri­tă­ți­le actu­a­le ale poli­ti­cii exter­ne a Uzbe­kis­ta­nu­lui fiind atra­ge­rea de teh­no­lo­gie îna­l­tă din stră­i­nă­ta­te, inclu­siv prin impor­tul echi­pa­men­te­lor res­pec­ti­ve.

Indus­tria mobi­lei repre­zin­tă un sec­tor impor­tant în cadrul eco­no­mi­ei din Româ­nia, este con­si­de­ra­tă a Patra Revo­lu­ţie Indus­tri­a­lă (A Patra Revo­lu­ţie Indus­tri­a­lă se refe­ră în ter­meni sim­pli la modul în care teh­no­lo­gii ca inte­li­genţa arti­fi­ci­a­lă, auto­ve­hi­cu­le­le auto­no­me şi inter­ne­tul fuzio­nea­ză cu vieţi­le fizi­ce ale oame­ni­lor). Pro­du­cţia de mobi­lă repre­zin­tă cea mai com­ple­xă acti­vi­ta­te din indus­tria lem­nu­lui, fiind tot­o­da­tă recu­nos­cu­tă drept cea mai per­for­man­tă for­mă de valo­ri­fi­ca­re a lem­nu­lui sub aspec­tul mări­mii valo­rii adă­u­ga­te la un metru cub de lemn brut.

Forţa de mun­că folo­si­tă în indus­tria fabri­că­rii mobi­li­e­ru­lui din Româ­nia este super-cali­fi­ca­tă, reu­şind să mode­le­ze lem­nul în pro­du­se com­ple­xe ele­gan­te şi uni­ce, care ofe­ră satis­fa­cţie depli­nă atât con­su­ma­to­ri­lor interni, cât şi celor din afa­ra gra­ni­ţe­lor, prin sin­tag­ma «Stil, Con­fort, Dura­bi­li­ta­te, Cali­ta­te, Seri­o­zi­ta­te – Mobi­la Româ­neas­că SIMEX». Toc­mai de asta, noi pro­du­că­to­rii români de mobi­lă, avem nevo­ie de spri­ji­nul cla­sei poli­ti­ce prin impli­ca­re direc­tă (cu fap­te și nu doar vor­be!), în sus­ți­ne­rea indus­tri­ei de mobi­lă româ­neas­că.

Ca să înțe­le­geți, cum stau lucru­ri­le azi în Româ­nia, vă ofer pute­rea exem­plu­lui: un tâm­plar, din 100 ron/ brut, rămâ­ne în mâna cu aprox 58 ron, pe când un con­struc­tor din 100 ron/ brut, rămâ­ne cu 77 ron/ net. Cerem la modul impe­ra­tiv să se apli­ce şi la mobi­lă ace­lași gra­fic, ana­lo­gic indus­tri­ei con­struc­ți­i­lor, care poa­te fi un sti­mu­lent pro­fund pen­tru anga­ja­ții și anga­ja­to­rii din sfe­ra pro­duc­ți­ei de mobi­lă.

Urmă­to­rii pași impor­tanți ar fi, inter­zi­ce­rea expor­tu­lui de lemn masiv (sunt mai mul­te țări care prac­ti­că aceas­tă meto­dă cu suc­ces și folos pen­tru țara lor), sto­pa­rea tăie­rii pădu­ri­lor în mod abu­ziv „pe sem­nă­tu­ră la coman­dă”, reîn­fi­in­ța­rea șco­li­lor pro­fe­sio­na­le.

De pes­te 70 de ani, SIMEX își des­fă­șoa­ră acti­vi­ta­tea neîn­tre­rupt la poa­le­le Măgu­rii în capi­ta­la mobi­lei româ­nești Șim­leu Sil­va­niei. Prin expor­tu­ri­le gene­ra­te, SIMEX a deve­nit amba­sa­do­rul comer­ci­al al Româ­ni­ei în lume. Din 1947 pro­du­ce ori­ce din lemn masiv la nivel de artă și cali­ta­te excep­țio­na­lă. SIMEX – brand inter­națio­nal con­sa­crat, cu acțio­na­ri­at 100% româ­nesc, adu­ce banii aca­să în ROMÂNIA pen­tru români!

Tra­di­ția uni­că a meș­te­șu­gu­lui de mobi­lă româ­neas­că SIMEX se trans­mi­te din gene­ra­ție în gene­ra­ție de pes­te un secol, deo­cam­da­tă rezis­tă cu suc­ces “valu­lui glo­ba­li­ză­rii” care are sco­pul pre­cis de a trans­for­ma Româ­nia dintr‑o țară pro­du­că­toa­re de top într‑o pia­ță de des­fa­ce­re pen­tru alte țări.

Noi, româ­nii, am putea face din mobi­la româ­neas­că exact ce au făcut nem­ții din mași­na Mer­ce­des.

După cum vedeți, mobi­la româ­neas­că deți­ne o ima­gi­ne foar­te bună pe pia­ța inter­națio­na­lă. Ar putea deve­ni un brand mondi­al de top, cu repre­zen­tan­țe în toa­te țări­le lumii, din Lon­dra până la Syd­ney. Pen­tru ca acest lucru să devi­nă rea­li­ta­te, avem nevo­ie de spri­ji­nul și voin­ța cla­sei poli­ti­ce. Româ­nia rămâ­ne una din țări­le euro­pe­ne cu o puter­ni­că tra­di­ție în indus­tria pre­lu­cră­rii lem­nu­lui, fapt demon­strat de creș­te­rea con­ti­nuă a expor­tu­ri­lor în acest sec­tor.

Expor­tu­ri­le repre­zin­tă bunăs­ta­rea, oxi­ge­nul, feri­ci­rea unei țări. Fără expor­turi nu avem banii noș­tri în țară. Fără o ECONOMIE sănă­toa­să nu avem Sănă­ta­te, Edu­ca­ție, Apă­ra­re, Dezvol­ta­re etc. Tre­bu­ie să ne împru­mu­tăm mai puțin și chiar deloc, însă, să facem export în țări­le unde «Made in Roma­nia» încă repre­zin­tă o car­te de vizi­tă seri­oa­să care garan­tea­ză cali­ta­tea.

Dezvol­ta­rea expor­tu­ri­lor româ­nești pot gene­ra o ade­vă­ra­tă și rea­lă expansiu­ne eco­no­mi­că româ­neas­că pe plan extern. Dacă dorim o relan­sa­re eco­no­mi­că româ­neas­că de suc­ces, tre­bu­ie nepă­rat să ne con­cen­trăm pe expor­turi.

Româ­nia tre­bu­ie urgent să recu­ce­reas­că pie­țe­le inter­națio­na­le pier­du­te după revo­lu­ție: Rusia, repu­bli­ci­le ex-URSS, Asia, Chi­na, Ame­ri­ca Lati­nă, Afri­ca, Țări­le Ara­be, unde țara noas­tră a fost un mare jucă­tor prin expor­turi, de la chi­bri­turi, tex­ti­le, încăl­ță­min­te, mobi­lă, la trac­toa­re, cami­oa­ne, și loco­mo­ti­ve.

Cu sti­mă,

Gabriel Anto­niu Lavrin­cic,

Direc­tor comer­ci­al SIMEX.

MN: EXPOZIȚIA VIDEO cu MOBILA DIN LEMN MASIV pe care o pro­du­ce SIMEX, poa­te fi vizu­a­li­za­tă în între­gi­me AICI. Vă invi­tăm să vizi­tați și mobilasimex.ro


Man­ga­lia News, 03.06.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele