Râuri furate — O catastrofă ecologică în România | VIDEO

1
162

DW Româ­nă: O imen­să ame­na­ja­re hidro­e­ner­ge­ti­că ceau­șis­tă, ”Siriu — Sur­duc”, pre­ve­dea muti­la­rea a 6 râuri: Bâs­ca Mare, Buzău, Siriu, Bâs­ca Mică, Bâs­ca Rozi­lei și Zăba­la, adi­că dis­tru­ge­rea rețe­lei hidro­gra­fice de pe un are­al enorm din Car­pa­ții de Cur­bu­ră. Din feri­ci­re a venit Revo­lu­ția, apoi lucră­ri­le au fost relu­a­te târ­ziu și cu un ritm scă­zut, așa că Bâs­ca Mare, Bâs­ca Mică, Bâs­ca Rozi­lei și Zăba­la încă mai curg libe­re.

Dar ame­nin­ța­rea este imi­nen­tă acum, pen­tru râul Bâs­ca Mare. Râul a fost cobo­rât, în apri­lie 2019, de par­ti­ci­pan­ții la Bal­kan Rivers Tour IV, iar acești caia­ciști expe­ri­men­tați, care au cobo­rât râuri din toa­te col­țu­ri­le lumii, l‑au eti­che­tat ca fiind un râu de cla­să mondi­a­lă. Dar în Româ­nia, patri­mo­ni­ul natu­ral este tra­tat de auto­ri­tăți cu o indi­fe­ren­ță tota­lă, la fel ca legi­sla­ția de mediu.

Com­po­nen­ta ame­na­jă­rii hidro­e­ner­ge­ti­ce Siriu — Sur­duc care ame­nin­ță râul Bâs­ca Mare este denu­mi­tă ”treap­ta Sur­duc — Neho­ia­șu” și ara­tă ca o microhi­dro­cen­tra­lă ampli­fi­ca­tă la paro­xism. Pre­ve­de o cap­ta­re a râu­lui Bâs­ca Mare, sus în Cova­s­na, prin bara­jul Sur­duc, un tunel de aduc­țiu­ne până jos la Neho­ia­șu, în ver­san­tul stâng al Buză­u­lui și hidro­cen­tra­la Neho­ia­șu II. Prin urma­re, râul Bâs­ca Mare urmea­ză a fi secat, fără să-și mai recu­pe­re­ze vreo­da­tă ape­le. În con­se­cin­ță, râul Bâs­ca Rozi­lei rămâ­ne fără jumă­ta­te din debit. Locu­i­to­rii a 6 sate de la poa­le­le mun­ți­lor se vor trezi că le‑a fost furat râul, fără ca auto­ri­tă­ți­le să‑i fi con­sul­tat sau măcar infor­mat vreo­da­tă.

La 30 de ani de la Revo­lu­ție, auto­ri­tă­ți­le tra­tea­ză local­ni­cii cu ace­lași dis­preț cu care îi tra­tau auto­ri­tă­ți­le comu­nis­te. Hidro­e­lec­tri­ca se lau­dă că a alo­cat recent 78 de mili­oa­ne de euro pen­tru cap­ta­rea râu­lui Bâs­ca Mare. Nu s‑a făcut nicio eva­lu­a­re de mediu, con­form legii, pen­tru întrea­ga treap­tă Sur­duc — Neho­ia­șu, ci s‑a apli­cat mane­vra ile­ga­lă cunos­cu­tă sub denu­mi­rea de ”salami sli­cing”.

În 2009 s‑a emis un acord de mediu strict pen­tru lucră­ri­le din jude­țul Cova­s­na, de către Agen­ția Regio­na­lă pen­tru Pro­tec­ția Mediu­lui Sibiu. Dar ile­ga­li­tă­ți­le nu se opresc aici: eva­lu­a­rea de mediu pen­tru acest acord a fost făcu­tă de ISPH, prac­tic ace­eași enti­ta­te care, pe vre­mea lui Ceau­șes­cu, a pro­iec­tat aceas­tă ame­na­ja­re hidro­e­ner­ge­ti­că — ei și-au eva­lu­at pro­pri­ul pro­iect. Dar este mai grav decât un ”sim­plu” con­flict de inte­re­se. Când a fost emis acor­dul de mediu, în 2009, fap­tul că ISPH și‑a eva­lu­at pro­pri­ul pro­iect era, con­form legi­sla­ți­ei, nu doar motiv de res­pin­ge­re a ”stu­di­u­lui” de impact întoc­mit de ISPH, ci motiv de anu­la­re a cer­ti­fi­ca­tu­lui de ates­ta­re al eva­lu­a­to­ru­lui. Abu­zul în ser­vi­ciu al func­țio­na­ri­lor de la Agen­ția Regio­na­lă pen­tru Pro­tec­ția Mediu­lui Sibiu nu a fost anche­tat de nimeni.

Râul Bâs­ca Mare este un râu extrem de pre­ți­os, în con­tex­tul eco­ci­du­lui pro­vo­cat de hidro­cen­tra­le în Car­pa­ții Româ­nești. Este un mira­col fap­tul că în Româ­nia mai exis­tă un ast­fel de râu. El adă­pos­teș­te 10 spe­cii de pești: păs­trăv, lipan, clean, boiș­tean, ble­di­ță, moio­a­gă, grin­del, petroc, câră și zglă­voa­că. Și are un sec­tor con­si­de­ra­bil fără drum pe malul râu­lui, un sec­tor de vale natu­ral, spec­ta­cu­los, fapt ce îl face un ele­ment esen­ți­al al patri­mo­ni­u­lui natu­ral româ­nesc. Este și sin­gu­rul râu al situ­lui Natu­ra 2000 Pen­te­leu.

Seca­rea râu­lui va afec­ta sem­ni­fi­ca­tiv toa­te spe­ci­i­le și habi­ta­te­le acva­ti­ce și ripa­rie­ne pen­tru care a fost desem­nat situl Natu­ra 2000, infrac­țiu­ne igno­ra­tă de Gar­da Națio­na­lă de Mediu. Dar impac­tul defi­ni­ti­vă­rii trep­tei Sur­duc — Neho­ia­șu mer­ge mult mai depar­te. Râul Buzău este afec­tat de “hydro­pea­king”, de modi­fi­ca­rea brus­că a debi­tu­lui în func­ție de uzi­na­rea hidro­cen­tra­lei Neho­ia­șu I. Aces­te vari­a­ții bruș­te și arti­fi­ci­a­le ale debi­tu­lui, care nu au nicio legă­tu­ră cu rit­mu­ri­le natu­rii, agre­sea­ză eco­sis­te­mul râu­lui.

Dacă se pune în func­țiu­ne și hidro­cen­tra­la Neho­ia­șu II, acest “hydro­pea­king” se va ampli­fi­ca și va devas­ta situl Natu­ra 2000 din aval, Lun­ca Buză­u­lui, aver­ti­zea­ză bio­lo­gul și acti­vis­tul Călin Dejeu. Cap­ta­rea Bâs­cei Mari nu este un peri­col doar pen­tru acest râu și pen­tru Bâs­ca Rozi­lei, ci pen­tru tot cur­sul Buză­u­lui, aval de Neho­ia­șu.

Un film Pass­port Pro­duc­tions, pen­tru DW Româ­nă.


Man­ga­lia News, 22.06.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele