Hagieni, satul tătarilor din Dobrogea, care au călătorit la Mecca

0
320

Nume­le loca­li­tă­ți­lor ne ofe­ră ade­sea, infor­ma­ții des­pre moti­vul pen­tru care au fost înfi­in­ța­te sau poa­te avea legă­tu­ră cu anu­mi­te carac­te­ris­tici ale lor. Hagieni, satul tăta­ri­lor din sudul jude­țu­lui Con­stan­ța are o isto­rie veche de aproa­pe două seco­le. Acum, este o loca­li­ta­te aproa­pe uita­tă din Dobro­gea, însă, prin legen­de­le și tra­di­ți­i­le păs­tra­te de local­nici ar putea deve­ni o atrac­ție turis­ti­că.

Hagieni, satul înfi­in­țat în peri­oa­da oto­ma­nă

Hagieni este un sat carac­te­ris­tic pen­tru Dobro­gea, o loca­li­ta­te care a fost înfi­in­ța­tă în peri­oa­da oto­ma­nă, spe­cial pen­tru tăta­rii așe­zați pe aces­te melea­guri. Pro­fe­so­rul uni­ver­si­tar Metin Omer, doc­tor în isto­rie la Uni­ver­si­ta­tea ”Hacet­te­pe” din Anka­ra, cer­ce­tă­tor ști­in­ți­fic la Uni­ver­si­ta­tea Ovi­di­us Con­stan­ța a decla­rat pen­tru Disco­ver Dobro­gea, că loca­li­ta­tea Hagieni a fost înfi­in­ța­tă în anul 1824. El spu­ne că este foar­te pro­ba­bil ca acest sat să fi apă­rut în peri­oa­da emi­gră­ri­lor din zona Penin­su­lei Cri­me­ea, locul de ori­gi­ne al tăta­ri­lor.

”De alt­fel, cei mai mulți mem­bri ai comu­ni­tă­ții tăta­re din Româ­nia au sosit în Dobro­gea oda­tă cu emi­gră­ri­le care au înce­put în anul 1783, când a fost ane­xat Hana­tul Cri­me­ei de către Impe­ri­ul Rus. De atunci, până pe la 1878, de fie­ca­re dată în urma unui răz­boi ruso-oto­man, valuri impor­tan­te de tătari au sosit în Dobro­gea, unde au fost insta­lați de auto­ri­tă­ți­le oto­ma­ne”, a pre­ci­zat doc­to­rul în isto­rie Metin Omer.

Hagieni, satul hagi­i­lor sta­bi­liți în Dobro­gea

Este foar­te inte­re­san­tă pro­ve­nien­ța denu­mi­rii satu­lui Hagieni, al cărui nume era Hagi­lar, sau „Hacı­lar”, cum se scrie în tătă­reș­te. Ambe­le vari­an­te pro­vin de la cuvân­tul hagiu, care era folo­sit pen­tru musul­ma­nii care au efec­tu­at pele­ri­na­jul la Mec­ca. Ast­fel, pro­fe­so­rul Metin Omer spu­ne că însăși denu­mi­rea loca­li­tă­ții ne suge­rea­ză că așe­za­rea a fost una în care erau foar­te mulți cre­din­cioși care au călă­to­rit la Mec­ca. În plus, el spu­ne că în satul Hagieni locu­iau oameni înstă­riți, deo­a­re­ce nu ori­ci­ne își per­mi­tea să mear­gă la Kaa­ba.

”Isla­mul are 5 stâlpi, potri­vit căro­ra musul­ma­nul tre­bu­ie să își măr­tu­ri­seas­că cre­din­ța, pen­tru că el cre­de doar în Allah, să efec­tu­e­ze cele 5 rugă­ciuni zil­ni­ce, să dea zeche­a­tul sau dania celor săraci, să țină pos­tul, iar ulti­mul stâlp este pele­ri­na­jul. Dacă toa­te sunt obli­ga­to­rii, în pri­vin­ța călă­to­ri­ei la Mec­ca, potri­vit cre­din­ței isla­mi­ce, doar musul­ma­nii care își per­mit să mear­gă la Kaa­ba tre­bu­ie să înde­pli­neas­că aceas­tă cerin­ță. Ei bine, asta ne ara­tă că în Hagieni, locu­i­to­rii care au popu­lat pri­ma dată loca­li­ta­tea erau oameni des­tul de înstă­riți”, am mai aflat de la doc­to­rul în isto­rie Metin Omer.

Hagieni încă păs­trea­ză urme ale unei comu­ni­tăți pros­pe­re. Din păca­te, astăzi vor­bim doar de urme, spu­ne cu regret pro­fe­so­rul Metin Omer.

”A mai rămas în picioa­re gea­mia din Hagieni, care este o con­struc­ție inte­re­san­tă, o gea­mie tipi­că, din pia­tră, spe­ci­fi­că gea­mi­i­lor dobro­ge­ne. Deși este con­stru­i­tă în 1903, cu sigu­ran­ță ea nu a fost pri­ma gea­mie, pen­tru că satul Hagieni a apă­rut în 1824. Cu sigu­ran­ță au fost și alte gea­mii, pen­tru că era o carac­te­ris­ti­că în sate­le dobro­ge­ne unde exis­tau comu­ni­tăți impor­tan­te de musul­mani, ca gea­mia prin­ci­pa­lă să se numeas­că ”giu­ma geami” (Cuma Camii) sau gea­mia de vineri, pen­tru că în aceas­tă zi, musul­ma­nii efec­tu­ea­ză rugă­ciu­nea în comu­ni­ta­te și este nevo­ie de o clă­di­re mai mare, res­tul gea­mi­i­lor fiind de car­ti­er. Cu sigu­ran­ță gea­mia care a rămas astăzi în picioa­re este gea­mia prin­ci­pa­lă, cele­lal­te dis­pă­rând în timp”, ne‑a decla­rat pro­fe­so­rul Metin Omer.

Cân­d­va un sat pros­per, Hagieni este acum un sătuc uitat de lume

Vă invi­tăm să citiți arti­co­lul inte­gral pe discoverdobrogea.ro. Autor: Auris Luca.


Man­ga­lia News, 30.05.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele