Emil-Corneliu Ninu: Astăzi, de ZIUA EROILOR ȘI A ÎNĂLȚĂRII, vă propunem portretul unui EROU, al cărui nume zace, încă, în umbra uitării — NICOLAE ROȘCULEȚ

0
195

Pri­ma­rul Man­ga­li­ei NICOLAE ROȘCULEȚ, EROUL DE LA TURTUCAIA. Ale­ea vilei sale, din veci­nă­ta­tea Poli­cli­ni­cii, ce lea­gă stră­zi­le I.C. Bră­ti­a­nu și Mir­cea cel Bătrân, se cere a‑i pur­ta nume­le.

Un arti­col extrem de inte­re­sant putea fi citit, pe Face­bo­ok (22.09.2016), extras din revis­ta „Culo­ri­le tre­cu­tu­lui”, nr. din 5 sep­tem­brie a.c., „Tur­tu­ca­ia, 1916. Cum a fost sal­vat dra­pe­lul Regi­men­tu­lui 74. Amin­ti­ri­le pluto­ni­e­ru­lui Nico­lae Roș­cu­leț, coman­dan­tul găr­zii dra­pe­lu­lui”, cu tri­mi­te­rea direc­tă la volu­mul „Româ­nia în tim­pul răz­bo­i­u­lui 1916–1918”, seria I, fas­ci­co­la nr. 2, iunie 1919.

Întru­cât nu vrem să încăl­căm inter­dic­ția publi­că­rii aces­tu­ia, din lip­să de timp, pen­tru even­tu­a­la apro­ba­re scri­să din par­tea con­du­ce­rii revis­tei, lăsăm citi­to­ri­lor posi­bi­li­ta­tea acce­să­rii lui direc­te.

Fapt este că cel care a sal­vat dra­pe­lul Regi­men­tu­lui 74 de rezer­viști, în dra­ma­ti­ce­le lup­te de la Tur­tu­ca­ia, nu este altul decât … PRIMARUL MANGALIEI, în mai mul­te peri­oa­de (1914–1918, 1923–1925, 1934–1937, con­form tabe­lu­lui „Pri­ma­rii Man­ga­li­ei și dura­ta man­da­tu­lui lor”, din lucra­rea noas­tră, „Man­ga­lia rebu­sis­ti­că (Ghid anto­lo­gic)”, edi­tu­ra ETNOUS, Bra­șov, 2015).

Dacă el stă­pâ­nea îno­tul, ca pro­ve­nind dintr‑o urbe scăl­da­tă în raz­le soa­re­lui și mân­gâi­a­tă de valu­ri­le mării, reu­șind după cir­ca trei ore să ducă pe malul celă­lalt dra­pe­lul regi­men­tu­lui, în cutia lui ce putea pluti pe supra­fa­ța apei, din păca­te, încer­ca­rea simi­la­ră de a sal­va dra­pe­lul cele­bru­lui Regi­ment dobro­gean 34 de Infan­te­rie a dus la moar­tea, prin înec, a unui cama­rad, pen­tru care onoa­rea și băr­bă­ția erau mai pre­sus decât via­ța. (Să fi fost de vină, oare, fap­tul că acel mili­tar și‑a înfă­șu­rat stin­dar­dul în jurul mij­lo­cu­lui, îngre­u­nân­du-i-se miș­că­ri­le, ori, mai degra­bă, nestă­pâ­ni­rea îno­tu­lui, la care s‑au adă­u­gat curen­ții flu­vi­u­lui, dis­tan­ța și lip­sa de rezis­ten­ța la un ase­me­nea efort?)

Ciu­dă­țe­nia este că nume­le lui NICOLAE ROȘCULEȚ a fost acor­dat unei străzi din… Con­stan­ța, demers făcut de auto­ri­tă­ți­le loca­le în semn de recu­noș­tin­ță pen­tru fap­te­le sale, pli­ne de ero­ism, nici­de­cum pen­tru gra­dul de rude­nie cu pre­fec­tul jude­țu­lui dobro­gean.

Fami­lia de mocani, des­tul de nume­roa­să, a des­cen­den­ți­lor pri­mi­lor colo­niști ai Dobro­gei, de după Răz­bo­i­ul de Inde­pen­den­ță, pro­ve­niți din Săce­le, comu­nă afla­tă în veci­nă­ta­tea Bra­șo­vu­lui, a dat urbei noas­tre nu numai poli­ti­cieni remar­ca­bili (pri­mar, pre­fect), dar și pe un slu­ji­tor al Dom­nu­lui, pre­o­tul man­ga­li­an Ion Roș­cu­leț, el însuși deco­rat și avan­sat la gra­dul de căpi­tan. (După răz­boi, s‑a stră­du­it nespus să reî­na­l­țe bise­ri­ca „Sf. Ghe­or­ghe”, bom­bar­da­tă de o navă ger­ma­nă sau tur­ceas­că, dar a renun­țat, în decem­brie 1919, trans­fe­rân­du-se la Con­stan­ța.)

Por­tre­tul său nu este lip­sit de inte­res, căci a fost deco­rat atât cu dis­tinc­ția „Tre­ce­rea Dună­rii”, pen­tru par­ti­ci­pa­rea la Al Doi­lea Răz­boi Bal­ca­nic (1913), cât și cu o alta, în 1916, „Băr­bă­ție și Cre­din­ță” (cla­sa I, cu spa­de) sau „Răs­pla­ta Mun­cii pen­tru Bise­ri­că” (1929), dar a avut un rol deter­mi­nant și în moder­ni­za­rea ora­șu­lui, ca un săr­gu­in­cios edil. De ase­me­nea, tre­bu­ie men­țio­na­tă și pro­fe­siu­nea de avo­cat stră­lu­cit, ca și pre­o­c­pu­rea sa de poli­ti­cian libe­ral.

De ace­ea, vom încer­ca să‑i cre­io­năm câte­va aspec­te defi­ni­to­rii, de un real folos fiin­du-ne căr­ți­le dlui Dumi­tru V. Isac, ale căror coor­do­na­re și lan­sa­re am avut plă­ce­rea de a le face: „Man­ga­lia, recu­noș­tin­ță veș­ni­că arma­tei româ­ne” (edi­tu­ra „Impe­ri­um”, Con­stan­ța, 2014) și „100 de ani. Cen­te­na­rul bise­ri­cii „Sf. Ghe­or­ghe” din Man­ga­lia” (edi­tu­ra „ETNOUS”, Bra­șov, 2014).

Mai mult, o lucra­re vii­toa­re a ace­lu­iași modest, dar pre­ți­os autor își pro­pu­ne să reîn­vie chi­pu­ri­le unor per­so­na­li­tăți lega­te de împli­ni­rea Man­ga­li­ei, fie ea cul­tu­ral-artis­ti­că, ști­in­ți­fi­că, poli­ti­că sau eco­no­mi­că. Desi­gur că, în ea, își are locul cuve­nit și NICOLAE O. ROȘCULEȚ.

Ne vom limi­ta la a pre­zen­ta câte­va extra­se din apa­ri­ți­i­le edi­to­ri­a­le cita­te, com­ple­tân­du-le cu infor­ma­ți­i­le dlui D.Isac, din gale­ria de per­so­na­li­tăți, din care nu lip­sesc fiul mare­lui poli­ti­cian și isto­ric Miha­il Kogăl­ni­cea­nu, cel al lui N. Ior­ga, Gala Galac­tion etc etc.

1. „În tim­pul celui de-al Doi­lea Răz­boi Bal­ca­nic, din 1913, a lup­tat și slt. ®, fost pluto­ni­er, Nico­lae Roș­cu­leț (1880 — 1952), deve­nit, ulte­ri­or, renu­mit avo­cat și ves­tit pri­mar al Man­ga­li­ei, în mai mul­te legi­sla­turi. În bătă­lia de la Silis­tra, din sept. 1916, slt. (n.n.: plt.) N. Roș­cu­leț a făcut par­te din gar­da Dra­pe­lu­lui de Lup­tă. Aici, a fost cel care a avut inspi­ra­ția să trea­că Dună­rea înot, sal­vând dra­pe­lul, pen­tru a nu fi cap­tu­rat de tru­pe­le bul­ga­re. Pen­tru acest act de mare bra­vu­ră, a fost deco­rat cu îna­l­te dis­tinc­ții mili­ta­re, prin­tre care Meda­lia „Tre­ce­rea Dună­rii.” (D. Isac, „Man­ga­lia, recu­noș­tin­ță veș­ni­că arma­tei româ­ne , ed. „Impe­ri­um”, pag. 22”)

2. „NICOLAE O. ROŞCULEŢ (1880–1952). Pri­mar al Man­ga­li­ei, între anii: 1914–1918, 1923–1925 şi 1934–1937, mem­bru al Par­ti­du­lui Naţio­nal Libe­ral. Renu­mit avo­cat din Man­ga­lia. Erou în cel de Al Doi­lea Răz­boi Bal­ca­nic (1913), deco­rat cu Meda­lia “Tre­ce­rea Dună­rii”. Era ori­gi­nar dintr‑o fami­lie de mocani, care a venit de la Săce­le, jud. Bra­şov.

La 28 mai 1914, în cali­ta­te de pri­mar al urbei, l‑a întâm­pi­nat pe Rege­le Româ­ni­ei, Carol I, într‑o vizi­tă la Man­ga­lia, cel care făcu­se o esca­lă în urma unei croa­zi­e­re de pe Marea Nea­gră. Cu aceas­tă oca­zie, la pro­pu­ne­rea cetă­ţe­ni­lor, Rege­le a deve­nit, atunci, cti­tor-fon­da­tor al noii Bise­rici “Sf. Ghe­or­ghe” (1914–1929).

A fost pri­mul edil al ora­şu­lui, care ame­na­jea­ză fale­za mari­ti­mă, a con­stru­it scă­ri­le de cobo­râre pe pla­jă. Pen­tru pune­rea în valoa­re a potenţi­a­lu­lui turis­tic a lito­ra­lu­lui, a ini­ţi­at şi susţi­nut în per­ma­nenţă adu­ce­rea căii fera­te până la Man­ga­lia. La 17 iulie 1938, pri­mul tren care a sosit în gară, a fost întâm­pi­nat cu apla­u­ze de bucu­rie şi bătut cu flori.

Pen­tru con­tri­bu­ţii deo­se­bi­te la cti­to­ri­rea Bise­ri­cii “Sf. Ghe­or­ghe” cu oca­zia inau­gu­ră­rii, la 2 iunie 1929, a pri­mit prin Decret regal, Meda­lia de aur cl. I: “Răs­pla­tă Mun­cii pen­tru Bise­ri­că”. El a fost cel care a donat amvo­nul şi stra­na.

Locu­inţa sa, Vila “Maria Roş­cu­leţ”, afla­tă, cân­d­va, pe tere­nul din spa­te­le Poli­cli­nii de azi, a fost sin­gu­rul imo­bil din oraş, pre­vă­zut atunci cu toa­te uti­li­tă­ţi­le: insta­la­ţie elec­tri­că, de apă curen­tă şi cana­li­za­re. O peri­oa­dă, aici a fost chiar și sedi­ul P.N.L.” (D. Isac, lucra­re în curs de apa­ri­ție „Per­so­na­li­tăți ale Man­ga­li­ei”).

Între 1923–1925, prin gri­ja pri­ma­ru­lui, avo­ca­tul Nico­lae Roş­cu­leţ (1880–1952), edi­lul-şef al ora­şu­lui, a fost ame­na­ja­tă Fale­za mari­ti­mă, pen­tru pro­men­a­dă. Atunci, pe coas­ta fale­zei, s‑au con­stru­it pri­me­le scări de cobo­râre pe pla­jă. Tot în aceas­tă peri­oa­dă, în par­tea de sud-est a ora­şu­lui, lân­gă Pla­ja Mică, a fost rea­me­na­ja­tă Gră­di­na Publi­că, un parc mare şi fru­mos, pre­vă­zut cu alei pie­tru­i­te, flori, pomi şi bănci unde lumea bună, a Man­ga­li­ei de atunci, ieşea la pro­men­a­dă.” (D. Isac, mono­gra­fia „Man­ga­lia”, în curs de apa­ri­ție).

Sen­ti­men­tul de pre­țu­i­re și de recu­noș­tin­ță față de EROII NEAMULUI ROMÂNESC tre­bu­ie să rămâ­nă la cele mai îna­l­te cote sen­ti­men­ta­le, indi­fe­rent de vre­mu­ri­le pe care le tră­im!

Prof. Emil-Cor­ne­liu Ninu, 28 mai 2020.


Man­ga­lia News, 28.05.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele