LEGENDELE NU MOR NICIODATĂ: C.D. Z E L E T I N

0
226

LEGENDELE NU MOR NICIODATĂ: C.D. Z E L E T I N.

Îmi amin­tesc că, des­pre per­so­na­li­ta­tea lui C.D. Zele­tin (poet, ese­i­st, tra­du­că­tor, pro­fe­sor doc­tor, medic și bio­fi­zi­cian român), am citit într‑o publi­ca­ție, în urmă cu mult timp. Fap­tul că era absol­vent al Lice­u­lui “Ghe­or­ghe Roș­ca Codrea­nu” din Bâr­lad (ace­lași liceu de pres­ti­giu pe care îl urma­sem și eu) m‑a deter­mi­nat să îl caut și să rea­li­zez — în urmă cu dece­nii — un prim inter­viu cu domnia sa. Era o fire blân­dă, lumi­noa­să, care nu făcea para­dă de vas­te­le sale cunoș­tin­țe. Pro­ba­bil de ace­ea nici nu era “pe pri­ma pagi­nă” a cana­le­lor media, dar o emi­siu­ne pre­cum cea a Euge­ni­ei Vodă (“Pro­fe­si­o­niș­tii”) de la TVR nu l‑a oco­lit și a rele­vat mul­ti­ple­le sale valen­țe din varii dome­nii.

După ce ne-am recu­nos­cut și “reven­di­cat” apar­te­nen­ța la ace­lași liceu, am dis­cu­tat mul­te lucruri, une­le lega­te de lite­ra­tu­ră, alte­le de isto­rie, artă, tra­du­ceri (era un tra­du­că­tor redu­ta­bil din liri­ca ita­li­a­nă, pen­tru tra­du­ce­rea unui mare poet pri­mind Meda­lia de aur).

Aflu tris­ta ves­te de la doam­na Gabrie­la, sora repu­ta­tul medic si cãr­tu­rar Con­stan­tin Dimofta­che, cunos­cut sub pse­u­do­ni­mul C. D. ZELETIN. Mem­bru al Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor din Româ­nia, pre­șe­din­te de onoa­re al Aca­de­mi­ei Bâr­lã­de­ne (1990), Cetã­țean de onoa­re al muni­ci­pi­u­lui Bâr­lad (1999), mem­bru al Aca­de­mi­ei de Stu­dii Medi­ca­le…

A fost  înmor­mân­tat la Mânãs­ti­rea Samur­cã­șești, cti­to­ri­tã de fami­lia Samur­caș, care i‑a ofe­rit medi­cu­lui si cãr­tu­ra­ru­lui C.D. Zele­tin un loc de veci. O dele­ga­ție de la Aca­de­mia Bâr­lã­deanã, con­dusã de prof. dr. Ele­na Monu, pre­șe­din­ta Aca­de­mi­ei, a adus, ca ulti­mul oma­giu mare­lui medic și cãr­tu­rar C.D.Zeletin, o coroanã de flori din par­tea Aca­de­mi­ei Bâr­lã­de­ne, una din par­tea Pri­mãri­ei Bâr­lad si una din par­tea CLM Bâr­lad.

Selec­tez câte­va infor­ma­ții publi­ca­te în “Vre­mea Nouă”: “Nãs­cut la 13 apri­lie 1935, în comu­na Bur­du­saci, jude­tul Tuto­va, fiu al pre­o­tu­lui Nico­lae si al învã­tã­toa­rei Maria Dimofta­che, a stu­di­at la Lice­ul “Codrea­nu” (Cole­giu Natio­nal “Ghe­or­ghe Roca Codrea­nu”, acum) din Bâr­lad, peri­oa­dã în care a intrat în atmosfe­ra Aca­de­mi­ei Bâr­lã­de­ne, fiind cel mai tânãr mem­bru al ei. Absol­vent al Uni­ver­si­tã­ții de Medi­cinã “Carol Davi­la” din Bucu­res­ti, în 1959, a fost, pânã la pen­sio­na­re, pro­fe­sor la cate­dra de bio­fi­zi­cã. Recu­nos­cut ca unul din­tre spi­ri­te­le cele mai rafi­na­te ale cul­tu­rii româ­nești, a fost mem­bru al Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor iar, din 1991, pre­șe­din­te fon­da­tor al Soci­e­tã­ții Medi­ci­lor Scri­i­tori și Publi­ciști din Româ­nia.

Cãr­tu­ra­rul artist, deo­po­tri­vã poet, ese­i­st, memo­ria­list, tra­du­cã­tor, a iubit Bâr­la­dul, ata­șîn­du-și cu deo­se­bi­re nume­le de Aca­de­mia Bâr­lã­deanã, al cãrei pre­șe­din­te de onoa­re a fost din 1990. Soci­e­ta­tea artis­ti­cã a fost înfi­in­ța­tã în anul 1915 de cãtre Geor­ge Tuto­vea­nu (poet) Tudor Pam­fi­le (etno­log), pre­o­tul publi­cist Toma Chi­ri­cu­tã, avându‑l atunci ca pre­șe­din­te de onoa­re (pri­mul) pe Ale­xan­dru Vla­hu­țã.

La ini­ția­ti­va lui C.D. Zele­tin, cen­te­na­ra “Aca­de­mie Bâr­lã­deanã” a rea­li­zat un vast pro­gram de res­ti­tu­i­re a valo­ri­lor, din care men­ționãm des­co­pe­ri­rea marii pia­nis­te Ele­na Bibes­cu, nãs­cu­tã Cos­ta­che Epu­rea­nu, cele­bra­te la Bâr­lad înce­pând din 2002 ; oma­gi­e­rea, la cen­te­na­rul mor­tii, a scri­i­to­ru­lui Ale­xan­dru Vla­hu­țã, iar înce­pând cu anul aces­ta, la 125 de ani de la naș­te­re, rea­li­za­rea edi­ți­ei de “Ope­re com­ple­te a lui V. I. Popa”, artist de tip renas­cen­tist nãs­cut la Bâr­lad.”      

Locu­ia în fos­ta casă din Bucu­rești a unchiu­lui său, Geor­ge Emil Pala­de (n. 19 noiem­brie 1912, Iași, Româ­nia – d. 7 octom­brie 2008, Del Mar, SUA),  medi­cul și omul de ști­in­ță ame­ri­can de ori­gi­ne româ­nă, spe­cia­list în dome­ni­ul bio­lo­gi­ei celu­la­re, care a fost lau­re­at în 1974 al pre­mi­u­lui Nobel pen­tru fizi­o­lo­gie și medi­ci­nă; în 1986 i‑a fost con­fe­ri­tă în Sta­te­le Uni­te Natio­nal Medal of Scien­ce („Meda­lia Națio­na­lă pen­tru Ști­in­ță”) în bio­lo­gie pen­tru: „des­co­pe­riri fun­damen­ta­le (de pio­nie­rat) în dome­ni­ul unei serii esen­ți­a­le de struc­turi supra­com­ple­xe, cu îna­l­tă orga­ni­za­re, pre­zen­te în toa­te celu­le­le vii”.

Îmi pla­ce să-mi ima­gi­nez — dacă ar mai fi posi­bil, ca Geor­ge Emil Pala­de și nepo­tul său, C. Z. Zele­tin, să mai tră­i­as­că și să cola­bo­re­ze “în bio­lo­gie, pen­tru des­co­pe­riri fun­damen­ta­le (de pio­nie­rat) în dome­ni­ul unei serii esen­ți­a­le de struc­turi supra­com­ple­xe, cu îna­l­tă orga­ni­za­re, pre­zen­te în toa­te celu­le­le vii” — că cei doi s‑ar întâl­ni, pe o tera­să din Man­ga­lia, de unde se poa­te vedea marea și ar dis­cu­ta — printr‑o vide­o­con­fe­rin­ță cu cele mai lumi­na­te minți din dome­ni­ul cer­ce­tă­rii medi­ca­le, des­pre anti­do­tul pan­de­mi­ei actu­a­le. Cu sigu­ran­ță că atunci acel anti­dot ar apă­rea mult mai repe­de (nu doar în tes­te­le cer­ce­tă­to­ri­lor), ci chiar în rea­li­ta­te.

Ioan Iacob, apri­lie 2020, Bucu­rești. 

MN: Man­ga­lia News are onoa­rea de a publi­ca o serie de arti­co­le sub sem­nă­tu­ra dom­nu­lui prof. dr. Ioan Iacob, arti­co­le ce pot fi vizu­a­li­za­te AICI.


Man­ga­lia News, 05.04.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele