Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Mangalia. ”S‑a ridicat acest lăcaș de cult prin osârdia şi cheltuiala bunilor creştini” — Aurelia Lăpușan. Episodul 13 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”

0
518

Bise­ri­ca ”Sfân­tul Ghe­or­ghe” din Man­ga­lia. ”S‑a ridi­cat acest lăcaș de cult prin osâr­dia şi chel­tu­ia­la buni­lor cre­ş­tini” — Aure­lia Lăpușan. Epi­so­dul 13 din seri­a­lul ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, la 25 de ani”.

Bom­bar­da­tă, jefu­i­tă, pro­fa­na­tă, bise­ri­ca ”Sfân­tul Ghe­or­ghe” a rezis­ta tim­pu­ri­lor doar prin vre­rea lui Dum­ne­zeu și a oame­ni­lor ora­șu­lui care au păstrat‑o ca pe un ele­ment iden­ti­tar, ca pe un sim­bol al cre­din­ței lor.

Astăzi, câte­va file din isto­ria aces­tui măreț monu­ment de artă și slu­ji­re. În semn de pioa­să pre­țu­i­re pen­tru toți cei care i‑au per­pe­tu­at lumi­na și meni­rea.

Aces­tea au fost cuvin­te­le fun­damen­ta­le care stau la teme­lia edi­fi­ci­u­lui:

Cu voia Tată­lui, cu con­lu­cra­rea Fiu­lui şi cu săvârşi­rea Sfân­tu­lui Duh, zidi­tu-s‑a din teme­lie aceas­tă sfân­tă bise­ri­că în cin­stea Sfân­tu­lui Mare Muce­nic Ghe­or­ghe şi a Sfân­tu­lui Pro­o­roc şi îna­in­te mer­gă­to­ru­lui Ioan Bote­ză­to­rul, în comu­na Man­ga­lia, judeţul Con­stanţa, prin osâr­dia şi chel­tu­ia­la buni­lor cre­ş­tini şi români din aceas­tă comu­nă, prim cti­tor fiind ador­mi­tul întru feri­ci­re Mare­le Rege Carol l; în zile­le Prea Înă­lţa­tu­lui şi Cre­din­cio­su­lui Rege copil Mihai l, sin­gur stă­pâ­ni­tor al Româ­ni­ei între­gi­te de la Marea Nea­gră până din­co­lo de munţii Mara­mu­reşu­lui şi dela Nis­tru până la Tisa, Îna­lţi regenţi fiind Alteţa sa Rega­lă Prin­ci­pe­le Nico­lae, Domn, dr. Miron Cris­tea, Patri­ar­hul Româ­ni­ei şi dom­nul Ghe­or­ghe Buz­du­gan, prim minis­tru al Ţării fiind Dom­nul Iuliu Maniu, minis­trul Cul­te­lor Dom­nul Aurel Vlad, epi­scop al Con­stanţei (vechiul Tomis), Prea Sfinţia Sa Ghe­ron­tie Nico­lau, Pre­fect al Judeţu­lui, dl. Nicu V. Petru, pro­to­ie­reu ico­nom Sta­vro­for Anas­ta­se Popes­cu, pri­mar dl.V.Stegaru, iar paroh pre­o­tul Gh.Chiopec, ico­nom Sta­vro­pol.

Teme­lia aces­tui sfânt locaş s‑a pus în ziua de 14 sep­tem­brie 1915, sub domnia glo­ri­o­su­lui Rege Fer­di­nand l, cu toa­tă rân­du­ia­la cano­ni­că de către feri­ci­tul întru ador­mi­re Nifon Nicu­les­cu, fost Epi­scop al Dună­rii de Jos, şi clă­di­rea s‑a săvârşit la 27 mai 1929, înzes­trân­du-se cu toa­te cele de tre­bu­inţă.

Slu­j­ba sfinţi­rii s‑a făcut înce­pân­du-se cu vecer­nia, liţia şi pri­ve­ghe­rea în sea­ra de 1 iunie 1929 şi sfârşin­du-se a doua zi cu Sfân­ta Litur­ghie şi cuvân­ta­re, în asis­tenţa Alteţei Sale Rega­le Prin­ci­pe­sa Mamă Ele­na, a dlui minis­tru al Cul­te­lor şi Arte­lor Aurel Vlad, a dlui Minis­tru al Buco­vi­nei Sau­ciuc Săvea­nu, a mare­lui isto­ric Nico­lae Ior­ga, pro­fe­sor şi rec­tor al Uni­ver­si­tă­ţii din Bucu­reşti, a dom­nu­lui pre­fect al judeţu­lui Nicu V.Petru, de către Prea Sfinţia sa Ghe­ron­tie Nico­lau, epi­sco­pul Con­stanţei, (vechiul Tomis), în al lV-lea an al păs­to­ri­ei Sale, însoţit de cle­rul Epi­sco­pal şi de pre­o­ţii din împre­ju­ri­mi, în asis­tenţa a foar­te mulţi cre­din­cioşi din comu­nă şi sate­le veci­ne.

Scri­su-s‑a acest docu­ment în trei exem­pla­re, astăzi în ziua sfinţi­rei 2 iunie anul mân­tu­i­rii una mie nouă sute două zeci şi nouă.

Un exem­plar s‑a pus în tub de sti­clă şi tablă în picio­rul sfin­tei mese, unul se va păs­tra în arhi­va parohi­ei, iar unul în arhi­va Sfin­tei Epi­sco­pii.

Paroh fiind la pune­rea teme­li­ei şi ridi­ca­rea bise­ri­cii până la aco­pe­riş P.C.Iconom Ioan Roş­cu­leţ, iar mem­bri fon­da­tori au fost dnii N.O.Roşculeţ, Gh. Sto­ia, Dinu Dobre, Ion Coman, Sto­ian, Ion Aldea, Tăna­se Cur­te şi alţii”.

Bise­ri­ca Sfân­tul Mare Muce­nic Ghe­or­ghe fuse­se ridi­ca­tă până aproa­pe de aco­pe­riş, în anul 1916, o con­tri­bu­ţie sub­stan­ți­a­lă ofe­rind o local­ni­că, Maria Manea Sto­ia, care a donat cără­mi­zi­le, mulți alți cetă­țeni ai Man­ga­li­ei mobi­li­zân­du-se finan­ci­ar să ridi­ce mân­dră bise­ri­că în loca­li­ta­tea lor. Dar a venit pri­mul răz­boi mondi­al și con­struc­ția a fost bom­bar­da­tă, transformând‑o în rui­nă. Între rui­ne­le sale a murit și Dimi­trie Mar­cu, șeful de șan­ti­er, aflat la dato­rie. Mai târ­ziu, tru­pe­le de ocu­pa­ţie au dis­trus par­te din ziduri.

Lucră­ri­le de con­stru­cţie au fost relu­a­te abia în 1926, tot cu spri­ji­nul însem­nat al oame­ni­lor cu sta­re din zonă.

Sfinţi­rea bise­ri­cii “Sfân­tul Mare Muce­nic Ghe­or­ghe” a avut loc în pri­ma zi a lunii iunie 1929. Cere­mo­n­i­al la cel mai îna­lt nivel, cum rela­tea­ză pre­sa.

Cu un tren regal au sosit în Con­stanţa prin­ci­pe­sa Ele­na, Nico­lae Ior­ga, rec­to­rul Uni­ver­si­tă­ţii din Bucu­reşti, Aurel Vlad, minis­trul arte­lor şi cul­te­lor, epi­sco­pul Ghe­ron­tie, pro­fe­so­rul Mugur, direc­to­rul Fun­da­ţi­ei Rege­le Mihai, gene­ra­lul Con­de­es­cu, adju­tant regal,  zia­ri­şti. Pe pero­nul gării se aflau nota­bi­lii Con­stanţei care le-au ofe­rit flori.

Îmbar­ca­ţi în maşini, oas­peţii s‑au îndrep­tat spre Man­ga­lia. În toa­te sate­le prin care a tre­cut ala­i­ul regal: Las­ma­ha­le (Lazu), Agi­gea, Car­men Syl­va, Tuz­la, Tatla­ge­ac, auto­ri­tă­ţi­le loca­le, gru­puri de săte­ni şi şco­lari le-au făcut pri­miri entu­zi­as­ma­te. Ala­iuri căla­re, dra­pe­le, flori, o pavoa­za­re de  mare săr­bă­toa­re.

La ora 11, cor­te­gi­ul a ajuns la barie­ra ora­şu­lui Man­ga­lia, escor­tat de un grup de călă­reţi. Aco­lo, în faţa unui arc de tri­umf, un deta­şa­ment al regi­men­tu­lui 2 gră­ni­ceri a dat ono­rul.

Un grup nume­ros de repre­zen­tanţi ai auto­ri­tă­ţii loca­le era pre­zent la cere­mo­n­ie. După sfinţi­rea bise­ri­cii din Man­ga­lia, a urmat un praz­nic popu­lar, iar pri­ma­rul a acor­dat distincţii.[1]

Prin­ci­pe­sa înmâ­nea­ză meda­lia „Răs­pla­ta mun­cii pen­tru bise­ri­că” lui Ion Cami­no, Sever Movi­lă, Şte­fan Ble­bea, Ghe­or­ghe Stroe, N.Aldea, N.Roşculeţ, C.Stoian, Ion Aldea, Ghe­or­ghe Aldea, S.Mihailov, colo­nel Sima, I.I.Ionescu, spon­so­rii lăca­şu­lui. Prin­tre con­tri­bu­a­bili se numă­ră şi cor­pul de gră­ni­ceri din loca­li­ta­te care a donat obiec­te de cult pen­tru bise­ri­că.

Praz­ni­cul s‑a orga­ni­zat în salo­nul Aldea, ser­vit de per­so­na­lul res­ta­u­ran­tu­lui ”Fran­ces Ius­ser” din Con­stanţa.

După ami­a­ză, prin­ci­pe­sa a vizi­tat gea­mia ora­şu­lui, unde hogea Gemil Resid a ofi­ci­at o slu­j­bă reli­gi­oa­să, apoi ”a tre­cut în maşi­nă pe uli­ţe­le ora­şu­lui pavoa­zat până la vila pro­fe­so­ru­lui Mugur, unde a popo­sit o oră. În acest timp, cle­rul în frun­te cu epi­sco­pul Ghe­ron­tie au ajuns la Tatla­ge­ac, unde a fost ales locul pen­tru mănăs­ti­rea care se ridi­ca din ini­ţi­a­ti­va prin­ci­pe­sei.

Oda­tă cu pune­rea şi sfinţi­rea pie­trei fun­damen­ta­le a Mănăs­ti­rii Sf. Ele­na de la Mare, a fost schim­ba­tă denu­mi­rea satu­lui Tatla­ge­ac, în Domni­ţa Elena.[2]

În anul 1927, au fost dona­te bise­ri­cii trei clo­po­te de către un alt local­nic, Nico­lae Aldea.

După mai mul­te încer­cări, bise­ri­ca a fost pic­ta­tă în teh­ni­ca fre­s­co, între anii 1964 şi 1968, de către pic­to­rul Ghe­or­ghe Rădu­ca­nu, mem­bru al Uniu­nii Arti­ş­ti­lor Plas­tici din Româ­nia. Pic­tu­ra este o fru­moa­să fres­că în stil bizan­tin. Tot Ghe­or­ghe Rădu­ca­nu a pic­tat între anii 1980 şi 1982 în teh­ni­că mozaic tip mura­no meda­li­oa­ne­le de pe exte­ri­o­rul bise­ri­cii.

Bise­ri­ca Sf. Ghe­or­ghe, Man­ga­lia, 1929 — 1994.

În anul 2018, Agen­ția de Dezvol­ta­re Regio­na­lă Cen­tru a decla­rat eli­gi­bil pen­tru finan­ța­re cu fon­duri UE pro­iec­tul de rea­bi­li­ta­re a bise­ri­cii Sfân­tul Ghe­or­ghe din Man­ga­lia. Con­form pro­iec­tu­lui întoc­mit la nive­lul Pri­mă­ri­ei, lăca­șul de cult va fi refă­cut din punct de vede­re arhi­tec­tu­ral și va fi dotat cu toa­te echi­pa­men­te­le nece­sa­re pen­tru buna des­fă­șu­ra­re a acti­vi­tă­ții spe­ci­fi­ce. Vor fi rea­bi­li­ta­te fața­de­le, pic­tu­ra mura­lă exte­ri­oa­ră și inte­ri­oa­ră și va fi con­so­li­da­tă struc­tu­ra de rezis­ten­ță a clă­di­rii.

Alte inter­ven­ții pre­su­pun sis­te­ma­ti­za­rea cur­ții bise­ri­cii și refa­ce­rea peri­me­tru­lui clă­di­rii, pre­cum și rea­bi­li­ta­rea tutu­ror insta­la­ți­i­lor și con­stru­i­rea unui lumâ­nă­rar.

Bise­ri­ca se află pe lis­ta monu­men­te­lor isto­ri­ce din jude­țul Con­stan­ța.

Bibli­o­gra­fie:

[1].  Dacia, XVl, nr.107, 1 iunie 1929,

[2].  Dacia, XVll, nr. 2,5 iunie 1929, p.1.

(Text pre­lu­crat și adno­tat de autori — Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, din lucra­rea MANGALIA 100 DE REPERE, Edi­tu­ra Next Book, Con­stan­ța, 2018).

MN: Între­gul seri­al ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, 25 de ani în 25 de epi­soa­de”, poa­te fi vizio­nat la rubri­ca ani­ver­sa­ră a coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News.

Citi­to­rii care doresc să-și pro­cu­re mono­gra­fia MANGALIA 100 DE REPERE, de Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, sunt invi­tați să ne scrie pe adre­sa redac­ți­ei: [email protected]


Aure­lia Lăpușan:”Săr­bă­tori feri­ci­te, cu liniș­te, încre­de­re, spe­ran­ță și mul­tă iubi­re! Hris­tos a‑nviat!” 

MN: Ade­vă­rat a‑nviat! Mul­țu­mim, dis­tin­să doam­nă conf. univ. dr. Aure­lia Lăpu­şan și vă dorim sănă­ta­te mul­tă, ală­tu­ri de cei dragi. Vă îmbră­ți­șăm (vir­tu­al) și vă iubim, real! 🙂

Aure­lia Lăpușan: ”Și eu vă mul­țu­mesc. Iubesc Man­ga­lia și pe toți oame­nii ei buni, ade­vă­rați, care doresc bine­le ora­șu­lui. Iată de ce vă iubesc și scriu pen­tru voi. Sun­teți în ini­ma mea”.


Man­ga­lia News, Sâm­bă­tă, 18.04.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele