Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Mangalia. ”S-a ridicat acest lăcaș de cult prin osârdia şi cheltuiala bunilor creştini” – Aurelia Lăpușan. Episodul 13 din serialul ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”.
Bombardată, jefuită, profanată, biserica ”Sfântul Gheorghe” a rezista timpurilor doar prin vrerea lui Dumnezeu și a oamenilor orașului care au păstrat-o ca pe un element identitar, ca pe un simbol al credinței lor.
Astăzi, câteva file din istoria acestui măreț monument de artă și slujire. În semn de pioasă prețuire pentru toți cei care i-au perpetuat lumina și menirea.
Acestea au fost cuvintele fundamentale care stau la temelia edificiului:
„Cu voia Tatălui, cu conlucrarea Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, ziditu-s-a din temelie această sfântă biserică în cinstea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi a Sfântului Prooroc şi înainte mergătorului Ioan Botezătorul, în comuna Mangalia, judeţul Constanţa, prin osârdia şi cheltuiala bunilor creştini şi români din această comună, prim ctitor fiind adormitul întru fericire Marele Rege Carol l; în zilele Prea Înălţatului şi Credinciosului Rege copil Mihai l, singur stăpânitor al României întregite de la Marea Neagră până dincolo de munţii Maramureşului şi dela Nistru până la Tisa, Înalţi regenţi fiind Alteţa sa Regală Principele Nicolae, Domn, dr. Miron Cristea, Patriarhul României şi domnul Gheorghe Buzdugan, prim ministru al Ţării fiind Domnul Iuliu Maniu, ministrul Cultelor Domnul Aurel Vlad, episcop al Constanţei (vechiul Tomis), Prea Sfinţia Sa Gherontie Nicolau, Prefect al Judeţului, dl. Nicu V. Petru, protoiereu iconom Stavrofor Anastase Popescu, primar dl.V.Stegaru, iar paroh preotul Gh.Chiopec, iconom Stavropol.
Temelia acestui sfânt locaş s-a pus în ziua de 14 septembrie 1915, sub domnia gloriosului Rege Ferdinand l, cu toată rânduiala canonică de către fericitul întru adormire Nifon Niculescu, fost Episcop al Dunării de Jos, şi clădirea s-a săvârşit la 27 mai 1929, înzestrându-se cu toate cele de trebuinţă.
Slujba sfinţirii s-a făcut începându-se cu vecernia, liţia şi privegherea în seara de 1 iunie 1929 şi sfârşindu-se a doua zi cu Sfânta Liturghie şi cuvântare, în asistenţa Alteţei Sale Regale Principesa Mamă Elena, a dlui ministru al Cultelor şi Artelor Aurel Vlad, a dlui Ministru al Bucovinei Sauciuc Săveanu, a marelui istoric Nicolae Iorga, profesor şi rector al Universităţii din Bucureşti, a domnului prefect al judeţului Nicu V.Petru, de către Prea Sfinţia sa Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei, (vechiul Tomis), în al lV-lea an al păstoriei Sale, însoţit de clerul Episcopal şi de preoţii din împrejurimi, în asistenţa a foarte mulţi credincioşi din comună şi satele vecine.
Scrisu-s-a acest document în trei exemplare, astăzi în ziua sfinţirei 2 iunie anul mântuirii una mie nouă sute două zeci şi nouă.
Un exemplar s-a pus în tub de sticlă şi tablă în piciorul sfintei mese, unul se va păstra în arhiva parohiei, iar unul în arhiva Sfintei Episcopii.
Paroh fiind la punerea temeliei şi ridicarea bisericii până la acoperiş P.C.Iconom Ioan Roşculeţ, iar membri fondatori au fost dnii N.O.Roşculeţ, Gh. Stoia, Dinu Dobre, Ion Coman, Stoian, Ion Aldea, Tănase Curte şi alţii”.
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe fusese ridicată până aproape de acoperiş, în anul 1916, o contribuţie substanțială oferind o localnică, Maria Manea Stoia, care a donat cărămizile, mulți alți cetățeni ai Mangaliei mobilizându-se financiar să ridice mândră biserică în localitatea lor. Dar a venit primul război mondial și construcția a fost bombardată, transformând-o în ruină. Între ruinele sale a murit și Dimitrie Marcu, șeful de șantier, aflat la datorie. Mai târziu, trupele de ocupaţie au distrus parte din ziduri.
Lucrările de construcţie au fost reluate abia în 1926, tot cu sprijinul însemnat al oamenilor cu stare din zonă.
Sfinţirea bisericii “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a avut loc în prima zi a lunii iunie 1929. Ceremonial la cel mai înalt nivel, cum relatează presa.
Cu un tren regal au sosit în Constanţa principesa Elena, Nicolae Iorga, rectorul Universităţii din Bucureşti, Aurel Vlad, ministrul artelor şi cultelor, episcopul Gherontie, profesorul Mugur, directorul Fundaţiei Regele Mihai, generalul Condeescu, adjutant regal, ziarişti. Pe peronul gării se aflau notabilii Constanţei care le-au oferit flori.
Îmbarcaţi în maşini, oaspeţii s-au îndreptat spre Mangalia. În toate satele prin care a trecut alaiul regal: Lasmahale (Lazu), Agigea, Carmen Sylva, Tuzla, Tatlageac, autorităţile locale, grupuri de săteni şi şcolari le-au făcut primiri entuziasmate. Alaiuri călare, drapele, flori, o pavoazare de mare sărbătoare.
„La ora 11, cortegiul a ajuns la bariera oraşului Mangalia, escortat de un grup de călăreţi. Acolo, în faţa unui arc de triumf, un detaşament al regimentului 2 grăniceri a dat onorul.
Un grup numeros de reprezentanţi ai autorităţii locale era prezent la ceremonie. După sfinţirea bisericii din Mangalia, a urmat un praznic popular, iar primarul a acordat distincţii.[1]
Principesa înmânează medalia „Răsplata muncii pentru biserică” lui Ion Camino, Sever Movilă, Ştefan Blebea, Gheorghe Stroe, N.Aldea, N.Roşculeţ, C.Stoian, Ion Aldea, Gheorghe Aldea, S.Mihailov, colonel Sima, I.I.Ionescu, sponsorii lăcaşului. Printre contribuabili se numără şi corpul de grăniceri din localitate care a donat obiecte de cult pentru biserică.
Praznicul s-a organizat în salonul Aldea, servit de personalul restaurantului ”Frances Iusser” din Constanţa.
După amiază, principesa a vizitat geamia oraşului, unde hogea Gemil Resid a oficiat o slujbă religioasă, apoi ”a trecut în maşină pe uliţele oraşului pavoazat până la vila profesorului Mugur, unde a poposit o oră. În acest timp, clerul în frunte cu episcopul Gherontie au ajuns la Tatlageac, unde a fost ales locul pentru mănăstirea care se ridica din iniţiativa principesei.
Odată cu punerea şi sfinţirea pietrei fundamentale a Mănăstirii Sf. Elena de la Mare, a fost schimbată denumirea satului Tatlageac, în Domniţa Elena.[2]
În anul 1927, au fost donate bisericii trei clopote de către un alt localnic, Nicolae Aldea.
După mai multe încercări, biserica a fost pictată în tehnica fresco, între anii 1964 şi 1968, de către pictorul Gheorghe Răducanu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Pictura este o frumoasă frescă în stil bizantin. Tot Gheorghe Răducanu a pictat între anii 1980 şi 1982 în tehnică mozaic tip murano medalioanele de pe exteriorul bisericii.
În anul 2018, Agenția de Dezvoltare Regională Centru a declarat eligibil pentru finanțare cu fonduri UE proiectul de reabilitare a bisericii Sfântul Gheorghe din Mangalia. Conform proiectului întocmit la nivelul Primăriei, lăcașul de cult va fi refăcut din punct de vedere arhitectural și va fi dotat cu toate echipamentele necesare pentru buna desfășurare a activității specifice. Vor fi reabilitate fațadele, pictura murală exterioară și interioară și va fi consolidată structura de rezistență a clădirii.
Alte intervenții presupun sistematizarea curții bisericii și refacerea perimetrului clădirii, precum și reabilitarea tuturor instalațiilor și construirea unui lumânărar.
Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Constanța.
Bibliografie:
[1]. Dacia, XVl, nr.107, 1 iunie 1929,
[2]. Dacia, XVll, nr. 2,5 iunie 1929, p.1.
(Text prelucrat și adnotat de autori — Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan, din lucrarea ”MANGALIA 100 DE REPERE”, Editura Next Book, Constanța, 2018).
MN: Întregul serial ”Municipiul Mangalia, 25 de ani în 25 de episoade”, poate fi vizionat la rubrica aniversară a cotidianului online Mangalia News.
Cititorii care doresc să-și procure monografia ”MANGALIA 100 DE REPERE”, de Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan, sunt invitați să ne scrie pe adresa redacției: [email protected]
Aurelia Lăpușan:”Sărbători fericite, cu liniște, încredere, speranță și multă iubire! Hristos a-nviat!”
MN: Adevărat a-nviat! Mulțumim, distinsă doamnă conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan și vă dorim sănătate multă, alături de cei dragi. Vă îmbrățișăm (virtual) și vă iubim, real! 🙂
Aurelia Lăpușan: ”Și eu vă mulțumesc. Iubesc Mangalia și pe toți oamenii ei buni, adevărați, care doresc binele orașului. Iată de ce vă iubesc și scriu pentru voi. Sunteți în inima mea”.
Mangalia News, Sâmbătă, 18.04.2020.
