Lucian Ciuchiță – Scriitorul si marea
Nisipul timpului, întins pe o plajă a destinului, ca o frumoasă curtezană venețiană, se lasă mângâiat alene de valurile speranței… Ici-colo se văd niște pescăruși guralivi ca niște îngeri albi pogorâți din cerul conștiinței divine, care țipă neliniștiți că țărmul popasului lor le dispare de sub piciorușe, sufocat de imensitatea mării. Și totuși, din acea mare învolburată, cu iz apocaliptic, se distinge, undeva în depărtare, un scriitor romantic, nici tânăr, nici bătrân, cu capul ițit mândru deasupra valurilor. Și, dacă puțin din spuma valurilor i se prelinge pe la tâmple, în schimb sufletul îi este de-azur și jar mocnit.
Aş vrea să privesc marea de acasă, cu orizontul plin de speranţă, cu albastrul ei sublim, cu freamătul valurilor încinse de furia adâncurilor care se revarsă peste nisipul alb al plajelor, cu răsăritul care te trezeşte la viaţa şi apusul care îţi răsplăteşte truda. Şi asta chiar dacă, de multe ori, răsăritul şi apusul sunt doar iluzii optice ale Soarelui. Dar marea îmi vorbeşte, prin glasul cristalin al valurilor oarbe, prin urmele paşilor pe nisip, fără să fie măturate de alte valuri, iar mai apoi se pierd în depărtare, spulberând rădăcina apei, antrenând în furia lor nisipul adâncurilor, care se scurge, ca într-o clepsidră, luând cu el şi oceanul, într-o mişcare ritmică pentru călătoria peste timp. Mi-e dor de mare, dar Nu-mi place să o privesc! Mă sperie frigul, furia şi adâncurile ei.
Dacă îţi este frică, nu vei reuşi niciodată! Frica de Adevăr te face slab şi neputincios. Înfruntă realitatea şi mergi mai departe. Urmează-ţi calea, ţelul, până la capăt şi nu renunţa, oricât de greu ţi-ar fi… Dacă vei cădea, ridică-te, când te vei răni, şterge-ţi lacrimile şi continuă-ţi drumul…
Lucian Ciuchiță, martie 2020.
MN: Poet, romancier, dramaturg, eseist si scenarist român redutabil, Lucian Ciuchiță este prezent și în paginile cotidianului online Mangalia News.
Mangalia News, 29.03.2020.
