Ovidiu Cupșa — Civilizația unui oraș se măsoară în numărul gunoaielor de pe stradă

0
241

Ovi­diu Cup­șa: Așa stau lucru­ri­le! Nu numă­rul mași­ni­lor scum­pe care trec pe stra­dă, nici hai­ne­le de fir­mă ale pie­to­ni­lor nu ne ara­tă gra­dul de civi­li­za­ție a unui oraș. Ci numă­rul gunoa­ie­lor de pe străzi, spa­ții verzi, tere­nuri vira­ne și zone publi­ce.

Și, deși va părea depla­sat ce spun, prin­ci­pa­lul res­pon­sa­bil nu este cel care arun­că guno­i­ul pe jos, ci ace­la care‑i faci­li­tea­ză ges­tul. Exis­tă o teo­rie a “feres­tre­lor spar­te”, a lui Wil­son și Kel­ling, din 1982, care spu­ne că oame­nii se com­por­tă în func­ție de medi­ul în care tră­iesc. Dacă văd o fereas­tră spar­tă la o clă­di­re, dis­trug toa­tă con­struc­ția.

Într-un oraș în care admi­nis­tra­ția îngri­jeș­te spa­ți­i­le verzi, pune sufi­cien­te coșuri de gunoi, colec­tea­ză selec­tiv, cură­ță regu­lat stră­zi­le, supra­ve­ghea­ză tere­nu­ri­le vira­ne — pe scurt: e prin­ci­pa­lul cata­li­za­tor al cură­țe­ni­ei, vom avea și cetă­țeni mai inte­re­sați de păs­tra­rea ei. Pen­tru că, aco­lo unde e un mor­man de gunoi, un rest în plus nu mai înseam­nă nimic.

În Con­stan­ța, cură­țe­nia ora­șu­lui lasă de dorit, în con­di­ți­i­le în care ora­șul plă­teș­te mulți bani pe ser­vi­ci­i­le de salu­bri­ta­te.

De ce?

Pen­tru că numă­rul coșu­ri­lor de gunoi e insu­fi­cient — sunt străzi întregi pe care nu găsești măcar unul. Iar, aco­lo unde exis­tă, sunt mici, de proas­tă cali­ta­te, deja pli­ne și au în jur mor­ma­ne de gunoi.

Pen­tru că ghe­ne­le sunt insa­lu­bre, iar colec­ta­rea selec­ti­vă e doar selec­tiv imple­men­ta­tă.

Pen­tru că spa­ți­i­le verzi sunt lăsa­te în para­gi­nă. Iar mobi­li­e­rul urban, locu­ri­le de joa­că, zone­le de recre­e­re sunt neîn­tre­ți­nu­te, van­da­li­za­te sau pără­si­te.

Pen­tru că spa­ți­i­le verzi afe­ren­te blo­cu­ri­lor sunt lăsa­te de izbe­liș­te: nici în gri­ja pri­mă­ri­ei, nici a aso­ci­a­ți­i­lor de pro­pri­e­tari.

Pen­tru că ora­șul e plin de clă­diri în para­gi­nă, care — până se pră­bu­șesc — devin ade­vă­ra­te foca­re de infec­ție.

Pen­tru că tere­nu­ri­le vira­ne sunt neîn­gră­di­te sau îngră­di­te arti­za­nal, cu gar­duri care stau să cadă sau au căzut demult.

Pen­tru că Poli­ția loca­lă — cor­pul de con­trol al pri­mă­ri­ei, are o sin­gu­ră gri­jă: să vâne­ze șofe­rii care opresc un minut la ban­co­mat, să ia pe cine­va, sau n‑au plătit în pri­mul minut locul de par­ca­re.

Civi­li­za­ția înce­pe de la cură­țe­nie, dar păs­tra­rea ei se face mai ales atunci când admi­nis­tra­ția și ser­vi­ci­i­le publi­ce o pre­țu­iesc.

Într‑o zonă cura­tă, un rest arun­cat pe stra­dă se vede ime­di­at.

Dacă nu te reți­ne pro­pria edu­ca­ție, te rețin pri­vi­ri­le pli­ne de reproș ale con­ci­ta­di­ni­lor tăi. Dacă nici asta…, tea­ma de o amen­dă zdra­vă­nă apli­ca­tă de un poli­țist local res­pon­sa­bil, repre­zin­tă un ultim argu­ment forte.

Poți avea un palat, dacă are cur­tea pli­nă de gunoa­ie, îți repug­nă să locu­iești în el. Așa este și un oraș. Admi­nis­tra­ția loca­lă tre­bu­ie să asi­gu­re ser­vi­cii de cali­ta­te, iar cetă­țe­nii devin auto­mat mai res­pon­sa­bili. Iar pen­tru cei puțini, care nu vor, exis­tă o veche vor­bă româ­neas­că: “Cine nu știe — îl învă­țăm, cine nu poa­te — îl aju­tăm, cine nu vrea — îl obli­găm!”

Meto­da func­țio­nea­ză în întrea­ga lume și în ora­șe din Româ­nia. Nu putem da vina pe gra­dul de civi­li­za­ție. Mi se pare jig­ni­tor și nedrept să crezi că dobro­gea­nul e mai puțin civi­li­zat decât arde­lea­nul sau bănă­țea­nul. Dar e jus­ti­fi­cat să crezi că admi­nis­tra­ția din Cluj sau Timi­șoa­ra își face trea­ba mai bine decât cea din Con­stan­ța!

Ovi­diu Sorin Cup­șa, febru­a­rie 2020.


Man­ga­lia News, 17.02.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele