Mangalia şi Marele Maestru Constantin M. Moroiu. Episodul 5 al serialului ”Municipiul Mangalia, la 25 de ani”

0
389

Man­ga­lia şi Mare­le Maes­tru Con­stan­tin M. Moro­iu.

Epi­so­dul 5 al seri­a­lu­lui ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, la 25 de ani”.

Răz­bo­i­ul de inde­pen­denţă a rea­dus Dobro­gea aca­să. Între puţi­ne­le dorinţe ale tul­ce­ni­lor întâm­pinând tru­pe­le româ­ne la malul Dună­rii, în ziua de 14 noiem­brie 1878 a fost şi înfi­inţa­rea unei tipo­gra­fii. De alt­fel, pri­ma publi­ca­ţie a între­gu­lui are­al recâş­ti­gat s‑a năs­cut în vara anu­lui 1879, la Tul­cea, numi­tă — întreb toc­mai acum — de ce Stea­ua Dobro­gei, Foa­ia inte­re­se­lor loca­le? Un ziar săp­tămâ­nal din care s‑au păs­trat doar nume­re­le din 27 noiem­brie 1879 şi din 3 sep­tem­brie 1883, deşi a avut o mai mare lon­ge­vi­ta­te: febru­a­rie 1881 – 1883, 1 mai – sep­tem­brie 1883, decem­brie 1884 – ianu­a­rie 1885, 1 mai – iulie 1889, decem­brie 1890 – febru­a­rie 1891. Giranţi res­pon­sa­bili: D. Geno­glu şi B. Bră­ni­ş­tea­nu.

La 10 mai 1880, apă­rea la Con­stanţa Farul Con­stanţei, ziar ofi­ci­al al judeţu­lui Con­stanţa. Cu acest pri­lej, pre­fec­tul Remus Oprea­nu pro­cu­ră pri­ma tipo­gra­fie a ora­şu­lui, obţinând de la Con­si­li­ul gene­ral al judeţu­lui, la înce­pu­tul anu­lui 1881, o sub­venţie în acest sens. Pen­tru a plăti diver­se anu­nţuri admi­nis­tra­ti­ve, pre­cum şi pen­tru tipă­ri­rea ofi­cio­su­lui judeţu­lui, Farul Con­stanţei, con­si­li­ul judeţean ofe­rea anu­al o sub­venţie de 1000 franci.[1]

Îi urmea­ză „Româ­nia Trans-Dună­rea­nă” şi „Tri­un­ghiul”, iar din 1882 — „Gaze­ta Con­stanţei”, „Eco­ul Dobro­gei” şi „Mah­mu­dia”.

Româ­nia Trans-Dună­rea­nă” apa­re la Tul­cea, în inter­va­lul 31 august 1880 — mai 1881, bisăp­tămâ­nal, în pri­ma tipo­gra­fie loca­lă numi­tă „Româ­nă”.

Tri­un­ghiul, sub­ti­trat Jur­na­lul Maso­ne­ri­ei din Româ­nia, are o apa­ri­ţie con­tro­ver­sa­tă: întâi la Bucu­reşti, în mai 1880, până în octom­brie 1882, apoi la Man­ga­lia, din noiem­brie 1882, până în sep­tem­brie 1883, revi­ne la Bucu­reşti şi îşi înce­tea­ză acti­vi­ta­tea, pro­ba­bil în 1885, dar din păca­te, nu se mai păs­trea­ză nici un număr. Este lunar, for­mat in qua­tro, fără ilus­tra­ţii, 8 lei abo­na­men­tul pe an. Redac­tat exclu­siv de C.M. Moro­iu. La Bibli­o­te­ca I.N. Roman Con­stanţa, cole­cţia se păs­trea­ză, micro­fil­ma­tă, pen­tru peri­oa­da iulie-sep­tem­brie 1882 şi ianu­a­rie – sep­tem­brie 1883.

În pri­me­le nume­re ale publi­ca­ţi­ei, apă­ru­te la Bucu­reşti, sunt menţio­na­te adre­sa reda­cţi­ei: stra­da Mor­feu 27, admi­nis­tra­ţiu­nea şi expe­di­ţiu­nea la Ste­in­berg librar, stra­da Carol. Fron­tis­pi­ci­ul mai cuprin­de şi un anu­nţ impor­tant: preţul abo­na­men­tu­lui, al unui exem­plar şi al anu­nţu­ri­lor de recla­mă. Ceea ce demon­strea­ză că publi­ca­ţia se adre­sa ori­că­rui seg­ment de public dor­nic să cunoas­că  des­pre miş­ca­rea maso­ni­că.

Rubrici per­ma­nen­te: Publi­ca­ţii de deci­zii şi decre­te, Aviz de numi­ri, Paten­te de con­sti­tu­i­re, Diver­se, Deco­ra­ţii, Rein­te­grări, Cores­pon­denţă etc. Une­le arti­co­le sunt scri­se în fran­ce­ză şi engle­ză, în gene­ral scri­sori des­chi­se adre­sa­te şefi­lor unor for­ma­ţiuni maso­ni­ce din Euro­pa dar  şi ai unei  loji din Cuba!

Mare­le Maes­tru al Marii Loji Naţio­na­le din Româ­nia, ofi­ţer în gar­ni­zoa­na Man­ga­lia

Con­stan­tin M. Moro­iu (năs­cut la 13.02.1837 și dece­dat la 27.04.1918), a fost Mare­le Maes­tru al Marii Loji Naţio­na­le din Româ­nia, ofi­ţer în gar­ni­zoa­na Man­ga­lia, apoi la Con­stanţa, de unde con­du­ce atent via­ţa orga­ni­za­ţi­ei. A deţi­nut toa­te gra­de­le maso­ni­ce prac­ti­ca­te în Româ­nia: 33, 90, 97 şi este apre­ciat ca fon­da­to­rul franc­ma­so­ne­ri­ei româ­ne moder­ne, prin con­sti­tu­i­rea şi recu­noa­ş­te­rea pe plan mondi­al ca Pute­re Maso­ni­că Suverană.[2]

C.M. Moro­iu a fost nu numai lide­rul român al orga­ni­za­ţi­ei, un expo­nent cu o boga­tă carie­ră mili­ta­ră, nepo­tul unu­ia din­tre pri­mii pro­fe­sori de la Cole­gi­ul Sf. Sava, cu stu­dii în stră­i­nă­ta­te de unde s‑a întors, în 1830, aca­să,  ini­ţi­at în Mare­le Orient al Ita­li­ei, în acest timp.

El sem­na ca Mare Maes­tru Suve­ran, Mare Coman­do­re, Mare Maes­tru al Marii Loji Naţio­na­le din Româ­nia.

Mare­le Maes­tru Con­stan­tin Moro­iu (aflat ca ofi­ţer în gar­ni­zoa­na Man­ga­lia,  în mai 1882, se îngri­jeş­te de con­sti­tu­i­rea lojii Stea­ua Sudu­lui la Man­ga­lia şi de apa­ri­ţia luna­ră a Tri­un­ghiu­lui. Deşi duce o via­ţă cazo­nă, pla­sat la o uni­ta­te mili­ta­ră de fron­ti­e­ră, într-un oraş abia renăs­cut la via­ţă româ­neas­că, el întreţi­ne o per­ma­nen­tă legă­tu­ră cu loji­le din mai toa­te colţu­ri­le ţării, dar şi cu fra­ţii din Euro­pa. Man­ga­lia era doar o aşe­za­re cu cir­ca o mie de sufle­te, un con­glo­me­rat etnic în care unii ini­ţi­a­ţi aveau nevo­ie de transla­tori pen­tru a învă­ţa ritu­a­lul maso­nic.

Con­stan­tin Moro­iu se retra­ge din acti­vi­ta­te la 77 ani, în anul 1911, „obo­sit de mun­că şi de bătrâ­neţe”, cum îşi moti­vea­ză demi­sia, el fon­da­to­rul Marii Loji Naţio­na­le din Româ­nia, al franc­ma­so­ne­ri­ei româ­ne moder­ne, rămânând în isto­rie ca Suve­ran Pon­tif.

Reluăm și noi, din sur­se ofi­ci­a­le pos­ta­te pe inter­net, nume­roa­se și ace­leași, că C.Moroiu a  fon­dat în 1881 Supre­mul Con­si­liu de Rit Antic Pri­mi­tiv Orient de Mem­phis. În ace­la­şi an fon­dea­ză şi Supre­mul Con­si­liu pen­tru Româ­nia. Pe 5 iulie 1882 devi­ne Mem­bru de Onoa­re al Lojii Fra­te­l­lanza Uni­ver­sa­le din Pisa, Ita­lia. Pe 22 noiem­brie 1882, fon­dea­ză Mare­le Capi­tol Royal Arch. Călă­to­reş­te în Bel­gia şi Franţa, unde sta­bi­leş­te legă­turi cu Supre­me­le Con­si­lii. În 1883 devi­ne Mare Maes­tru de Onoa­re al Supre­mu­lui Mare Con­si­liu Gene­ral de Misraim din Sta­te­le Uni­te ale Ame­ri­cii. În 1883 şi 1905 devi­ne garant al Suve­ra­nu­lui Sanc­tu­ar al Marii Bri­ta­nii şi Irlan­dei în Suve­ra­nul Sanc­tu­ar din Româ­nia. Tot în 1883 şi 1905 este ales garant de ami­ci­ţie al Supre­mu­lui Con­si­liu din Juris­di­cţia de Nord a Sta­te­lor Uni­te ale Ame­ri­cii şi al Supre­mu­lui Con­si­liu pen­tru Mexic în Româ­nia. În 1883, devi­ne garant de ami­ci­ţie al Marii Loji a Franţei şi Mare­lui Orient al Spa­niei în Româ­nia. În ace­la­şi an pri­meş­te şi titlul de Mem­bru de Onoa­re al Lojii La Veri­ta din Luca, Ita­lia (sub juris­di­cţia Supre­mu­lui Con­si­liu al Ita­li­ei). În 1886 se fon­dea­ză Loja Con­stan­tin Moro­iu din Cai­ro, Egipt. În ianu­a­rie 1899 pro­mul­gă noua Con­sti­tu­ţie Maso­ni­că, iar în 1904 par­ti­ci­pă la Con­gre­sul Maso­nic din Bru­xe­l­les, Bel­gia. În 1905, devi­ne garant de ami­ci­ţie al Supre­mu­lui Con­si­liu din Scoţia în Româ­nia. În 1905 şi 1914 este ales garant de ami­ci­ţie al Mari­lor Loji din Bri­tish Colum­bia (Can­a­da), Peru şi Franţa în Româ­nia. În anul 1914, Con­stan­tin Moro­iu este ales garant de ami­ci­ţie în Româ­nia pen­tru: Marea Lojă a Franţei, Marea Lojă din Jawa, Marea Lojă din Vene­zu­e­la, Mare­le Orient al Spa­niei, Supre­mul Con­si­liu din Bel­gia şi Supre­mul Con­si­liu din Cuba. Devi­ne mem­bru de Onoa­re în: Loja Egyp­ti­an Nr. 2 (Man­ches­ter, Marea Bri­ta­nie), Loja Per­se­ve­ren­za (Mas­so, Ita­lia), Loja Ciro Men­toli (Bor­go, Ita­lia) şi Il Leo­ne di Capre­ra (Rio del­l’El­ba, Ita­lia).

Lis­ta aceas­ta demon­strea­ză marea noto­ri­e­ta­te a lui Con­stan­tin Moro­iu, impli­ca­rea aces­tu­ia în acti­vi­tăți maso­ni­ce din mul­te și dife­ri­te țări, une­le afla­te la mari dis­tan­țe de Româ­nia și, impli­cit, de Man­ga­lia. Chiar dis­tri­bu­ția exter­nă a revis­tei Tri­un­ghiul, dintr‑o Man­ga­lie a poș­ta­li­o­nu­lui cu  cai, era un act de curaj. Iată cum ofi­țe­rul de roși­ori aflat de veghe la noua gra­ni­ță a Dobro­gei își punea țara pe har­ta lumii!

Con­stan­tin Moro­iu a avut un pri­e­ten bun în Dobro­gea, pe Miha­il Kogăl­ni­cea­nu, frați întru maso­ne­rie. Cum­pă­ra­se și vân­du­se pămân­turi, case, încu­ra­jând sta­bi­li­rea ele­men­te­lor româ­nești în pro­vin­cia nou reve­ni­tă la țară. La 4 iunie 1887 Miha­il Kogăl­ni­cea­nu cum­pă­ra de la căpi­tan C. Moro­iu, un imo­bil din Con­stanţa. Într-un alt act Miha­il Kogăl­ni­cea­nu apa­re înscris pro­pri­e­tar de moşie din judeţul Con­stanţa cum­pă­rând de la ace­la­şi căpi­tan Moro­iu, prin avo­ca­tul P.A. Hol­ban care ”îl vin­de în sta­rea în care se pose­dă şi este deli­mi­tat de comi­siu­nea de par­ce­la­re a pămân­tu­ri­lor din Dobro­gea”.

La Man­ga­lia, Loja Stea­ua Sudu­lui, „mer­ge pe cale de pro­gres, deşi mică şi cu puţi­ne resur­se”.

La con­sti­tu­i­rea Maso­ne­ri­ei în Româ­nia, pri­ma şedinţă de ado­pţiu­ne s‑a ţinut la Man­ga­lia unde fiinţa Loja Stea­ua Sudu­lui, care „mer­ge pe cale de pro­gres, deşi mică şi cu puţi­ne resur­se; însă acte­le sale cari­ta­bi­le ce am avut oca­zia a le vedea ne fac o dato­rie a face o menţiu­ne ono­ra­bi­lă”.

În 13 sep­tem­brie 1882, ani­ver­sa­rea fon­dă­rii Marii Lojii s‑a ţinut tot la Man­ga­lia, cu par­ti­ci­pa­rea a câte unui dele­gat din toa­te gru­pă­ri­le româ­ne sau un „dele­gat ad-hoc din ate­li­e­re­le din Bucu­reşti.” De alt­fel, miş­ca­rea maso­ni­că în ţinu­tul pon­tic fuse­se întreţi­nu­tă încă din tim­pul Impe­ri­u­lui Oto­man, în 1875, la 10 iunie, avu­se­se loc con­sti­tu­i­rea lojii Stea­ua Dobro­gei, la Con­stanţa, pusă sub obe­dienţa Mare­lui Orient al Franţei. La 17 noiem­brie 1880, se con­sti­tu­ia la Tul­cea loja Pro­gre­sul Dobro­gei, pusă, de ase­me­nea, sub obe­dienţa Mare­lui Orient al Franţei.

După numai trei ani, într-un edi­to­ri­al publi­cat în nr.5 al revis­tei Tri­un­ghiul se afir­mă că „Maso­ne­ria în Româ­nia este, tre­bu­ie să o măr­tu­ri­sim  pe declin, unii atri­bu­ie aceas­ta la lip­sa de sen­ti­men­te de uni­re, lip­sa lini­ei de carac­ter, alţii indo­lenţei maso­ni­lor; se mai zice că mulţi nu se fac masoni decât de curi­o­zi­ta­te, înda­tă ce au fost ini­ţi­a­ţi vin câte­va şedinţe, aşteap­tă a obţi­ne pri­me­le gra­de, sim­bo­li­ce, înda­tă ce au văzut ce conţin aces­te gra­de se retrag.”

Recu­nos­cut deja prin­tre mari­le lojii euro­pe­ne, Moro­iu ţine la Man­ga­lia pri­ma şedinţă de ado­pţiu­ne de la con­sti­tu­i­rea maso­ne­ri­ei în Româ­nia, la care cele două fii­ce ale sale, Ele­na şi Maria, pri­mesc lumi­na şi bote­zul maso­nic. Fap­tul este unic în isto­ria maso­ne­ri­ei româ­ne şi uni­ver­sa­le, după cum apre­cia­ză ana­li­ş­tii mai târ­ziu, stâr­nind rea­cţii con­tra­dic­to­rii şi con­du­când, se pare, la retra­ge­rea titlu­lui celor două tine­re.

 De aici, de la Man­ga­lia, efor­tu­ri­le lui Moro­iu de a uni­fi­ca maso­ne­ria naţio­na­lă şi a nu accep­ta ca aceas­ta să trea­că sub obe­dienţă stră­i­nă sunt ero­ice.

Din­tre fap­te­le comu­ni­ta­re pe care le orga­ni­zea­ză maso­ne­ria româ­nă este de remar­cat  con­stru­i­rea pri­mei bise­rici româ­ne din Ilan­lîk (Vama Veche), prin sub­scri­pţie publi­că, nume­le dona­to­ri­lor fiind tre­cut în fie­ca­re edi­ţie a publi­ca­ţi­ei.

Dis­pu­te­le din­tre lojii, acu­ze­le adu­se de Sf. Sinod, pre­siu­ni­le din plan extern îl deter­mi­nă pe C. Moro­iu să  con­voa­ce la sedi­ul din stra­da Plev­nei Bucu­reşti toa­te ate­li­e­re­le, are­o­pa­ge, loji, „urmând a se deci­de soar­ta maso­ne­ri­ei româ­ne”. Din cau­za unei inspe­cţii mili­ta­re ino­pi­na­te la gar­ni­zoa­na Man­ga­lia, Moro­iu amâ­nă con­vo­ca­rea pen­tru data de 29 sep­tem­brie 1883, cum este făcut anu­nţul în revis­ta Tri­un­ghiul. Dar des­pre cele ce au urmat nu se mai ştie, căci revis­ta nu a mai apă­rut.  O încer­ca­re de relu­a­re a tra­va­li­u­lui edi­to­ri­al  s‑a mai făcut pes­te 7 ani, dar fără suc­ces, deşi înce­pând cu anul 1885 fun­cţio­na la Bucu­reşti tipo­gra­fia maso­ni­că Miner­va.

Încer­cări  de edi­ta­re a unor publi­ca­ţii de gen se mai cunosc la Botoşani, Revis­ta maso­ni­că, 1886, apă­ru­tă un sin­gur număr; la Bucu­reşti „Franc­ma­so­ne­ria”, 1890, des­pre care se păs­trea­ză doar o sim­plă adno­ta­re des­pre ea în „Românul”[3], apoi de la 1 iulie 1900, până la sfârşi­tul ace­lu­ia­şi an, apar 9 nume­re din revis­ta „Româ­nia maso­ni­că”, publi­ca­ţie inde­pen­den­tă, mora­lă, lite­ra­ră şi şti­inţi­fi­că, orga­nul inte­re­se­lor franc­ma­so­ne­ri­ei româ­ne”.

Direc­tor-pro­pri­e­tar al revis­tei Româ­nia maso­ni­că este un den­tist, Con­stan­tin Bar­to­lo­mei, redac­to­rul părţii maso­ni­ce Geor­ge Man­dy, V.Grigorescu Elvir — redac­to­rul părţii lite­ra­re. Revis­ta este dez­a­vu­a­tă de Marea Lojă Naţio­na­lă din Româ­nia, iar Gri­go­res­cu Elvir este acu­zat că, prin arti­co­le­le publi­ca­te „insul­tea­ză întrea­ga pre­să româ­nă”. Ca urma­re a aces­tor con­flic­te, se pro­pu­ne relu­a­rea revis­tei Tri­un­ghiul, dar fără succes.[4]

Bibli­o­gra­fie:

[1] Farul Con­stanţei, ll, nr.37, 25 ianu­a­rie 1881, p.3;
[2] Gri­go­re Basil, Franc­ma­so­ne­ria pe teri­to­ri­ul Dobro­gei, 1875–2005, Edi­tu­ra Mun­te­nia, 2006, p.55;
[3] Nes­to­res­cu-Băl­tă­geşti, Horia, Ordi­nul maso­nic român, Casa de edi­tu­ră şi pre­să Şan­sa SRL Bucu­reşti, 1993, pg.131;
[4] Idem, p.134.

(Text pre­lu­crat și adno­tat de autori — Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, din lucra­rea MANGALIA 100 DE REPERE, Edi­tu­ra Next Book, Con­stan­ța, 2018).

MN: Între­gul seri­al ”Muni­ci­pi­ul Man­ga­lia, 25 de ani în 25 de epi­soa­de”, poa­te fi vizio­nat la rubri­ca ani­ver­sa­ră a coti­dia­nu­lui onli­ne Man­ga­lia News.

Citi­to­rii care doresc să-și pro­cu­re mono­gra­fia MANGALIA 100 DE REPERE, de Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, sunt invi­tați să ne scrie pe adre­sa redac­ți­ei: [email protected]


Man­ga­lia News, Sâm­bă­tă, 22.02.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele