TORNADĂ ÎN DALLAS, de Mircea M. Ionescu

0
122

VINERI, 10 IANUARIE 2020, ORA 6:18 PM, DALLAS!

…Cerul a înce­put să urle dement! Am intrat intr-un mic adă­post ame­na­jat în casă! Cu Gene­vi­e­ve, Celi­ne, Kari­na și Ducu! Torn­a­da e gata să bată la ușă! Mi-am pus în cla­si­ca mea bor­se­tă, de cu dimi­nea­ță, Pașa­poar­te­le, toa­te acte­le, medi­ca­men­te­le strict nece­sa­re, che­i­le de la casa din Bucu­rești, tele­fo­nul Oran­ge, de rezer­vă, sti­ck-ul cu pie­se­le de tea­tru, și ulti­ma, neter­mi­na­tă, la care am lucrat chiar azi… Cu ochii pe Mapa live a mete­o­ro­gi­lor fixa­tă pe fie­ca­re mobil, PRIVIM, ASCULTĂM, SPERĂM SĂ AVEM NOROC!

…Din când în când, Alar­ma sună pe tele­foa­ne­le mobi­le, afa­ră urlă nebun, e un vuiet lung, sinis­tru, furt­u­na par­că vrea să ia tava­nul, nu văd niciun film de groa­ză, totul e real, mai urlă o dată sire­ne­le, nu se mai ter­mi­nă, au tre­cut 25 de minu­te, par­că s‑au scurs ore, Furt­u­na dansea­ză ca o bale­nă pe aco­pe­riș, o ulti­mă vari­an­tă e că va nin­ge mâi­ne dimi­nea­ță!…

…Mons­trul nu cedea­ză, ne ține în ten­siu­ne cum­pli­tă, cât, Oare?!… Nepoțe­le­le mele, cu căști de pro­tec­ție și mici lan­ter­ne în mânu­țe­le lor, pun între­bări logi­ce, sunt, însă, liniș­ti­te, pri­vin­du-le, îmi vine să plâng, Ducu mă invi­tă la Calm, Kari­na le citeș­te fru­moa­se povești minu­na­te­lor Nepoțe­le…

…A tre­cut o oră în micul nos­tru adă­post, alte zgo­mo­te groaz­ni­ce, afa­ră, par­că trec trac­toa­re pe aco­pe­riș, nu mă mai uit pe mobil, încerc să fug în poveș­ti­le pe care Kari­na le citeș­te cu voce liniș­ti­tă, din Mexic, socrii lui Ducu sună să afle cum sun­tem, sun­tem liniș­tiți, Opti­miști, avem câte un galon de apă fie­ca­re, Fecio­rul meu cel mare mai adu­ce și sti­cle cu apă puri­fi­ca­tă, de jumă­ta­te de litru… Au tre­cut 110 minu­te! Nimic nou pe fron­tul de Sus!

…Au tre­cut două ore și cinci minu­te! Ieșim liniș­tiți din adă­post! Bunul Dum­ne­zeu ne tri­mi­te la cul­ca­re! Să visăm Fru­mos, să uităm de Torn­a­de…

…Azi, am două săp­tămâni de când am ate­ri­zat în Dal­las!… N‑am venit degea­ba…

…La Bucu­rești, e liniș­te, se doar­me la greu, e 2:18 în noap­te…

AJUTĂ-NE, BUNULE DUMNEZEU!

Mir­cea M. Ione­scu, Dal­las, 10.01.2020.


Man­ga­lia News, 12.01.2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele