Portret / Traian Lupu, profesorul de Desen, cu suflet de muzician

1
398

Por­tret / Tra­ian Lupu, pro­fe­so­rul de desen cu suflet de muzi­cian.

PROFIL. Năs­cut: 21 ianu­a­rie 1947, comu­na Biled, Timiș, părin­ții, din Țara Moți­lor. Stu­diiFacul­ta­tea de Arte Plas­ti­ce, Uni­ver­si­ta­tea din Timi­șoa­ra și SNSPA, post­u­ni­ver­si­tar. Fami­lie: Căsă­to­rit, trei copii, trei nepoței, din­tre care doi gemeni (n.r). A obţi­nut nume­roa­se pre­mii cu copi­ii de la Cer­cul de pic­tu­ră Pro Artis, din Man­ga­lia. A orga­ni­zat gru­puri muzi­ca­le care au obţi­nut pre­mii la San­re­mo, în Ita­lia.

Ele­gant, manie­rat, mereu ală­tu­ri de copi­ii de la şcoa­lă sau impli­cân­du-se în pro­iec­te­le din comu­ni­ta­tea dobro­gea­nă, ini­mo­sul pro­fe­sor din Man­ga­lia se bucu­ră pen­tru fie­ca­re suc­ces al mici­lor arti­şti de la şcoa­la Gala Galac­tion, pe care‑i coor­do­nea­ză cu mul­tă dra­gos­te.

Cân­tă din copi­lă­rie

Tră­ieş­te de mai bine de patru dece­nii în mij­lo­cul dobro­ge­ni­lor, dar s‑a năs­cut în Banat. Tra­ian Lupu a văzut lumi­na zilei la Biled, în apro­pi­e­re de Timi­şoa­ra. Părinţii, arde­leni, l‑au dat să înveţe de mic să cân­te pe note la vioa­ră, de la un pro­fe­sor neamţ. „La noi, în Banat sau în Arde­al, la vre­mea ace­ea, nu era casă în care să nu cân­te care­va la vre­un instru­ment“, îşi amin­teş­te pro­fe­so­rul.

Avea doar 7 — 8 ani, dar ştia să des­ci­fre­ze sol­fe­gi­i­le pe care i le dădea învă­ţă­toa­rea la cla­să. A învă­ţat apoi să cân­te şi la chi­ta­ră şi per­cu­ţie, iar pe la 16–17 ani a înfi­inţat un taraf de muzi­că popu­la­ră şi o tru­pă de muzi­că uşoa­ră, împre­u­nă cu alţi colegi. A urmat Lice­ul C.D. Loga din Timi­şoa­ra.

În fie­ca­re dimi­nea­ţă mă tre­zeam la ora 4.15, pen­tru că la ora 5.03 aveam tre­nul de Timi­şoa­ra. Ce dul­ce era ora ace­ea de somn din tren… Ajun­geam la liceu oda­tă cu feme­i­le de ser­vi­ciu, mă apu­cam şi-mi făceam o par­te din lecţii, până veneau cei­la­lţi colegi…“, îşi amin­teş­te Tra­ian Lupu.

Între muzi­că şi pic­tu­ră

După ter­mi­na­rea lice­u­lui, a fost anga­jat ca instruc­tor meto­dist la Casa raio­na­lă de Cul­tu­ră din Sân­ni­co­lau Mare. „Tot în acea peri­oa­dă mi-am redes­co­pe­rit «che­ma­rea» spre Arte­le fru­moa­se şi m‑am pre­gă­tit în par­ti­cu­lar pen­tru admi­te­rea la Facul­ta­tea de Arte Plas­ti­ce a Uni­ver­si­tă­ţii din Timi­şoa­ra“, îşi amin­teş­te el.

În tim­pul stu­denţi­ei, a fost fon­da­tor, com­po­nent și inter­pret în mai mul­te for­ma­ţii instru­men­ta­le de muzi­că popu­la­ră şi muzi­că rock. După ter­mi­na­rea facul­tă­ţii, a înfi­inţat şi coor­do­nat for­ma­ţii artis­ti­ce la Cămi­nul Cul­tu­ral din comu­na Cio­ba­nu,  judeţul Con­stanţa, unde pri­mi­se repar­ti­ţie guver­na­men­ta­lă în 1969, ca pro­fe­sor de Desen. Apoi a deve­nit direc­tor al Cămi­nu­lui Cul­tu­ral din Coba­din, iar ulte­ri­or al Casei de cul­tu­ră din Man­ga­lia.

În mij­lo­cul copi­i­lor

Din 1990, pre­dă la Şcoa­la Gala Galac­tion, din Man­ga­lia (în 2010 s‑a pen­sio­nat — n.r). Este cel care a sus­ți­nut înfi­inţa­rea coru­ri­lor de copii Cal­la­tis Juni­or şi Galac­te­ea, coruri ce au obţi­nut Pre­mi­ul I și Tro­fe­e­le de Cris­tal, în anii 2006 şi 2007, la Fes­ti­va­lul Inter­na­ţio­nal de Cre­a­ti­vi­ta­te Şco­la­ră de la San­re­mo (GEF San­re­mo), în Ita­lia.

A orga­ni­zat pro­iec­te inter-insti­tu­ţio­na­le cu Muze­ul de Arhe­o­lo­gie Cal­la­tis din Man­ga­lia, iar în acest an a fina­li­zat Albu­me­le vir­tu­ale ale Cer­cu­lui de Pic­tu­ră Pro Artis. „Pro­iec­tul meu de suflet este înfi­inţa­rea unei şcoli pri­va­te de pic­tu­ră pen­tru copii, la Man­ga­lia“, măr­tu­ri­seş­te pro­fe­so­rul Tra­ian Lupu.

CE‑I PLACE: Lucrul bine făcut, oame­nii pasio­nați de fap­te bune, fru­moa­se, îi pla­ce să învețe ceva tot tim­pul, să ini­ție­ze pro­iec­te comu­ni­ta­re, să pri­veas­că și să stu­die­ze pei­sa­je și chi­puri fru­moa­se, să mear­gă cu fami­lia la iar­bă ver­de și să aibă par­te de bucu­ri­i­le sim­ple.

CE NU‑I PLACE: Fățăr­ni­cia, rău­ta­tea, urâ­tul, kit­sch-ul, pse­u­do-cul­tu­ra care se dă drept artă, invi­di­o­șii, cle­ve­ti­to­rii, super­fi­ci­a­lii, cli­ma­tul de nesi­gu­ran­ță în care tră­iesc tine­rii din zile­le de astăzi. Nu‑i pla­ce că Lim­ba româ­nă este silu­i­tă pe toa­te cana­la­le media.

(Sur­sa: adevarul.ro/constanta, 28 apri­lie 2010. Arti­col sem­nat de Ali­na Ena­che.

[MN: Des­pre pro­fe­so­rul Tra­ian Lupu, vă reco­man­dăm să citiți și arti­co­le­le publi­ca­te de coti­dia­nul onli­ne Man­ga­lia News].


UPDATECOMENTARII - 24 noiem­brie 2018

Miha­la­che Bocai: Un lup­ta­tor, un iubi­tor de Fru­mos!

Tra­ian MN: Vă mul­țu­mesc, Maes­tre drag. Am avut de la cine învă­ța!
Noi, cei ce Cuge­tăm Liber, Ținem aproa­pe! 🙂

Senori­ca Arde­lea­nu: Tot res­pec­tul, pen­tru un om deo­se­bit!

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, dra­gă și sti­ma­tă cole­ga.

Aure­lia Lăpu­şan: Toa­tă pre­țu­i­rea și pri­e­te­nia, Tra­ian Lupu!

Tra­ian MN: Cuvin­te­le dum­ne­a­voas­tră, dis­tin­să și dra­gă ”Muză” inspi­ra­toa­re, mă ono­rea­ză în mod cu totul deo­se­bit. Sun­tem împre­u­nă și Ținem mereu aproa­pe! 🙂

Aure­lia Lăpu­şan: Meri­tați toa­tă admi­ra­ția pen­tru ceea ce faceți cu pasiu­ne pen­tru Man­ga­lia!

Tra­ian MN: — Avem ace­eași pasiu­ne pen­tru Man­ga­lia și pen­tru lucrul bine făcut, în toa­te dome­ni­i­le de acti­vi­ta­te. Păcat că unii repre­zen­tanți ai “Next gene­ra­tion” nu mai ape­lea­ză la “Sfa­tul Înțe­lep­ți­lor”… Ei le știu pe toa­te!

Valen­tin Mar­cel Vra­bie: Un repu­tat coleg, pro­fe­sor si pri­e­ten!

Tra­ian MN: Ono­rat să ne reve­dem, drag și sti­mat coleg și pri­e­ten, de la Coba­din la vale, adi­că aici, la mare! Când mai tra­gem o cân­ta­re? 😄 (Uite că au ieșit și ver­suri!) 🙂

Ele­na Stroe: Res­pect!!

Tra­ian MN: Vă mul­țu­mesc. Să auzim numai de bine!

Flo­rin Ior­da­noa­ia: Sin­ce­re feli­ci­tari! Cu mult res­pect!

Tra­ian MN: Vă mul­țu­mesc, Maes­tre. Ținem aproa­pe. Admir ceea ce faceți pen­tru copi­ii și tine­rii din Man­ga­lia, din Con­stan­ța și nu numai…!

Negu­les­cu Ana: Incan­ta­ta, la citi­rea pre­zen­ta­rii! De fapt impre­sia mea era deo­se­bi­ta, chiar daca nu ne cunoas­tem bine. Avem in comun stu­den­tia in Timi­soa­ra, oras pe care il iubesc. Apre­ciat de colegi, de ISJ, numai MEN nu vrea sa indrep­te gre­sea­la pen­tru cei care am dedi­cat ata­tia ani sco­lii; vor­besc de dis­tinc­ti­i­le ”Ghe­or­ghe Lazar” pen­tru care nu ne-au dat nici acum pre­mi­i­le din 2009 si 2010.

Tra­ian MN: Așa este, Ana, dra­ga mea cole­gă lup­tă­toa­re pen­tru drep­tu­ri­le câști­ga­te, după o via­ță la cate­dră… Con­ti­nu­ăm “dili­gen­țe­le”, chiar și după 9 ani! Nu mor caii…!

Tin­ca Raca­ru: Feli­ci­tari! Tot res­pec­tul si admi­ra­tia, pen­tru acest om minu­nat! Să ne tră­ieşti, ”Năşi­cu­le”!!

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, “fina” mea dra­gă. Colec­țio­năm împre­u­nă valo­ri­le fol­clo­ru­lui româ­nesc auten­tic și le pur­tăm în ini­mă și‑n gând! Iar dacă mai punem mâna și pe o vioa­ră, să te ții! 😉

Cor­ne­lia Boan­taSin­ce­re feli­ci­tari, sti­ma­te dom­nu­le pro­fe­sor! Res­pect pen­tru per­se­ve­ren­ta, seri­o­zi­ta­tea si daru­i­rea dum­ne­a­voas­tra in tot ceea ce faceti!

Tra­ian MN: Vă mul­țu­mesc, dra­gă doam­nă Direc­toa­re, pen­tru cuvin­te­le fru­moa­se, care vi se potri­vesc per­fect și dum­ne­a­voas­tră, pen­tru tot ceea ce ați rea­li­zat în via­ță.

Mar­ce­la DacheRes­pect! Pen­tru pro­fe­sio­na­lism și … ver­ti­ca­li­ta­te, res­pect!

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, sti­ma­tă doam­nă Mar­ce­la. Ne spri­ji­nim pe dum­ne­a­voas­tră, citi­to­rii noș­tri.

Flo­ren­ti­na Lore­da­na Dali­anO pre­zen­ta­re fru­moa­să, deși scur­tă, dar expri­mă pro­ba­bil esen­ți­a­lul. Des­pre un om iubi­tor și risi­pi­tor de fru­mos cuvin­te­le nu se ter­mi­nă nici­o­da­tă. Feli­ci­tări, dom­nu­le Tra­ian Lupu, mă bucur că vă cunosc, fie și numai vir­tu­al și că „m‑ați luat de suflet” pe lân­gă „Man­ga­lia news”! 🙂

Tra­ian MNFlo­ren­ti­na Lore­da­na, Mul­țu­mi­ri­le mele pre­zen­te expri­mă în ace­lași timp și bucu­ria de a ne cunoaș­te și de a putea pro­mo­va scri­i­to­rii, poe­ții și umo­riș­tii — oameni de valoa­re care au Sim­țul Umo­ru­lui de cali­ta­te și mai pot stârni zâm­be­te pe fețe­le pli­ne de griji ale con­tem­po­ra­ni­lor noș­tri… Mul­țu­mesc și în mod public pen­tru căr­ți­le pri­mi­te și auto­gra­fe­le atât de fru­moa­se! 🙂 

Maria Andre­siu: Va imbra­ti­sez cu drag 🤗

Tra­ian MN: Maria, dra­ga mea fos­tă ”cole­gă de gim­na­ziu”, mă bucu­ră cuvin­te­le tale și te invit să con­ti­nu­ăm cola­bo­ra­rea publi­cisti­că.

Roma­ne­scu Dora Ali­na: O adân­că reve­ren­ță, res­pect și mul­tă pre­țu­i­re pen­tru un OM de ome­nie, un pro­fe­sor de excep­ție, tată și soț minu­nat, un spi­rit evo­lu­at care face cin­ste comu­ni­tă­ții noas­tre, ora­șu­lui de la țărm de mare! Feli­ci­tări!

Tra­ian MN: Mul­țam tare fain, Dora Ali­na, pen­tru vor­be­le și gân­du­ri­le minu­na­te, arde­lean­ca noas­tră dra­gă, meș­te­ră într-ale con­de­iu­lui poves­ti­tor… Sun­tem ono­rați să cola­bo­răm.

Mire­la Var­ciu Zam­fir: Feli­ci­tări, dom­nu­le pro­fe­sor! Întot­dea­u­na ace­lași om de excep­ție!

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, Mire­la, dra­ga mea fos­tă ”cole­gă de școa­lă”… 🙂 Îți aduci amin­te? mangalianews.ro/2018/03/pro-artis-mangalia-dialogul-generatiilor-expo

Mire­la Var­ciu Zam­fir: Cum sa nu?!🤗

Romi­că Dăni­lă: Feli­ci­tari, dom­nu­le pro­fe­sor! Vant bun din pupa…! La multi ani!!!

Tra­ian MN: Sunt deo­se­bit de ono­rat, dra­gă dom­nu­le Coman­dant. Româ­nia să fie Frun­cea!

Dan V: Res­pec­tul nos­tru, dom­nu­le pro­fe­sor.

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, sti­ma­te dom­nu­le Dan. Prin tot ceea ce facem, noi, cei de la Man­ga­lia News, dorim în pri­mul rând să vă res­pec­tăm pe dum­ne­a­voas­tră, citi­to­rii noș­tri, pe cei din Ceta­tea Cal­la­ti­su­lui și pe cei din afa­ra ei.

Ele­na Pet­cu: Feli­ci­tari!

Tra­ian MN: Mul­țu­mesc, dra­gă Cole­ga. Meri­tăm feli­ci­tă­ri­le, împre­u­nă.

Olga Argin­tea­nu: Feli­ci­tări! Res­pect și admi­ra­tie!

Tra­ian MN: Mul­țu­mi­ri, Olga. Ținem aproa­pe!


”Edi­ția” 2020:

TRAIAN LUPU

DOuă REle-MI FAc SOLie,
LA SIno­dul DOm­nu­lui:
N‑am pus gea­nă som­nu­lui,
în pri­veghi de cio­câr­lie
ci, cu lut de Rog­vaiv,
am întins pe por­ta­tiv
de la gân­gu­rit de îngeri
pân’ l‑adamicele plân­geri,
amin­tiri de OM cap­tiv,
într-un fel de rai naiv,
din­tr-un Rai nativ,
când sân­geri.
[pr. Nicu­șor Stroe] Man­ga­lia, 21.01.2020.

- Vă mul­țu­mesc, Părin­te Nicu­şor Stroe, pen­tru acest poem minu­nat, care-mi con­fir­mă ceea ce ziceam acum zece ani, la pen­sio­na­re: „A meri­tat efor­tul celor aproa­pe 50 de ani, la Cate­dra din Ceta­te!”. Cu sme­re­nie, prof. Tra­ian Lupu.


Man­ga­lia News, 24 noiem­brie 2018. Repu­bli­ca­re, 21 ianu­a­rie 2020.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

1 COMENTARIU

  1. TRAIAN LUPU

    DOuă REle-MI FAc SOLie
    LA SIno­dul DOm­nu­lui:
    N‑am pus gea­nă som­nu­lui
    în pri­veghi de cio­câr­lie
    ci, cu lut de Rog­vaiv,
    am întins pe por­ta­tiv
    de la gân­gu­rit de îngeri
    pân’ l‑adamicele plân­geri
    amin­tiri de OM cap­tiv
    într-un fel de rai naiv
    din­tr-un Rai nativ
    când sân­geri.
    [pr. Nicu­șor Stroe]

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele