Sfântul Nicolae – Datini și obiceiuri

0
161

In cre­din­ta popu­la­ra, Sfan­tul Nico­lae mai este cunos­cut si sub nume­le de San-Nicoa­ra. Se spu­ne ca el pazes­te soa­re­le care incear­ca sa se stre­coa­re pe lan­ga el, pen­tru a ajun­ge la tara­mu­ri­le de mia­za­noap­te, ca sa lase lumea fara cal­du­ra si fara lumi­na.

In une­le zone ale tarii, in ziua de Sfan­tul Nico­lae, oame­nii aduc in casa cre­gu­n­te de pomi fruc­ti­feri, pe care le pas­trea­za in apa lan­ga icoa­ne, ca sa inflo­reas­ca pana de Anul Nou. Iar daca aces­te cren­gu­te vor inflori pana cand anul se sfar­seste, anul care vine va fi unul foar­te rodi­tor si plin de satis­fac­tii.

In alte regiuni, fete­le se adu­na in aju­nul sar­ba­to­rii pen­tru a face pla­cin­te, iar sea­ra, la ora noua fix, fla­caii nava­lesc pes­te ele si petre­ce­rea ince­pe.

In zona rura­la, in ziua de Sfan­tul Nico­lae, fecio­rii se orga­ni­zea­za in cete, isi aleg gaz­da in casa care­ia repe­ti­ti­i­le pen­tru colin­da de Cra­ciun si de Anul Nou vor avea loc.

In popor se cre­de ca de Sfan­tul Nico­lae ince­pe in ade­va­ra­tul sens al cuvan­tu­lui iar­na. In aceas­ta zi Mosul isi scur­tu­ra bar­ba sura si ince­pe sa nin­ga. Iar daca nu nin­ge inseam­na ca Sfan­tul Nico­lae a inti­ne­rit.

In fie­ca­re an, in noap­tea de 5 spre 6 decem­brie, copi­ii stiu ca tre­bu­ie ca ghe­tu­le­le sau cizmuli­te­le lor sa fie lus­tru­i­te, deo­a­re­ce Mos Nico­lae va veni pe la ei sa le adu­ca daruri celor cumin­ti. Copi­ii neas­cul­ta­tori pri­mesc o nuie­lu­sa, meni­ta sa ii aten­tio­ne­ze si sa le adu­ca amin­te ca tre­bu­ie sa ascul­te de parin­tii si buni­cii lor. Pen­tru Mos Nico­lae este sufi­cient sa se uite prin feres­tre pen­tru a‑si da sea­ma daca un copil a fost cumin­te sau rau.

Chiar daca Mos Nico­lae este mereu gra­bit sa ajun­ga la copi­ii din intrea­ga lume, aces­ta isi face timp sa ascul­te si dorin­te­le fie­ca­rui copil in par­te. Con­form tra­di­ti­i­lor roma­ne­s­ti, Mos Nico­lae apa­re pe un cal alb, facand ast­fel tri­mi­te­re la pri­ma zapa­da care cade la ince­pu­tul ier­nii, aju­ta pe toti cei nevo­ia­si, orfa­nii si vadu­ve­le, este sta­pa­nul ape­lor si sal­vea­za cora­bie­rii de la inec, pro­te­jea­za sol­da­tii pe timp de raz­boi.

Con­form tra­di­ti­ei popu­la­re, in nop­ti­le sfin­ti­te de sar­ba­tori, cand ceru­ri­le se des­chid si pen­tru noi, muri­to­rii de rand, se spu­ne ca pret de o secun­da Sfan­tul Nico­lae poa­te fi vazut stand in dreap­ta Dom­nu­lui.

In Euro­pa, in pre­a­j­ma seco­lu­lui al XII-lea, ziua de Sfan­tul Nico­lae a deve­nit atat ziua daru­ri­lor, cat si a acti­vi­ta­ti­lor cari­ta­bi­le.

La nemti, tra­di­tia sar­ba­to­ri­rii lui Mos Nico­lae a apa­rut prin imbi­na­rea ima­gi­nii cres­ti­ne a Sfan­tu­lui cu o figu­ra paga­na. Aces­ta este vazut de catre ger­mani ca un batran cu un sac in spa­te si o nuie­lu­sa in mana. Pe lan­ga ghe­tu­te­le pe care copi­ii si le pre­ga­tesc minu­ti­os pen­tru veni­rea Mosu­lui, aces­tia scriu in ajun o scri­soa­re in care apar toa­te dorin­te­le lor, dar si cati­va morcovi pen­tru caii mosu­lui. Mai mult, Sfa­nul Nico­lae are mereu cu el o car­te in care sunt tre­cu­te toa­te fap­te­le copi­i­lor, fie ele bune sau rele. Iar daca cei mici nu au fost mici, ei pri­mesc nuie­lu­se, car­tofi sau car­buni. In une­le parti ale Ger­ma­niei, copi­ii se imbra­ca in Mos Nico­lae si colin­da toa­te case­le veci­ne in timp ce gaz­de­le le ofe­ra dul­ciuri.

La mulți ani, mult noroc și sănă­ta­te, celor care poar­tă nume­le Sfân­tu­lui Nico­lae!


Man­ga­lia News, 06.12.2019.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele