Florian Colceag: „Toceala este cea mai stupidă metodă de învățare. Copiii rețin 3–5% din ceea ce tocesc, pentru că nu‑i atinge sufletește”

0
135

Pro­fe­so­rul Flo­ri­an Col­ceag este for­ma­tor de genii, de copii și pro­fe­sori, de oameni, în gene­ral. Este pro­fe­sor de mate­ma­ti­că, doc­tor în eco­no­mie și pre­o­cu­pat de edu­ca­ție și vii­to­rul ei.

Dom­nu­le pro­fe­sor Flo­ri­an Col­ceag, care sunt prin­ci­pi­i­le edu­ca­ți­ei din 2020, 2021…?

Vedeți dvs, aici este o pro­ble­mă foar­te inte­re­san­tă și foar­te impor­tan­tă… Pen­tru că, dacă până acum edu­ca­ția a fost gân­di­tă pen­tru a valo­ri­fi­ca cunoș­tin­țe­le din tre­cut, ei bine acum ne‑a ajuns din urmă vii­to­rul. Și noi nu știm ce va fi în vii­tor, deo­cam­da­tă lumea e în cri­ze, dezvol­ta­rea teh­no­lo­gi­că este extrem de acce­le­ra­tă, gene­ra­ți­i­le mai în vâr­stă sunt mult în urma celor tine­re, și este o mare pro­ble­mă modul în care se va con­strui edu­ca­ția pen­tru vii­tor, pen­tru că va tre­bui să selec­tăm foar­te rigu­ros ceea ce este esențial/valoros care tre­bu­ie dat mai depar­te, de ceea ce este con­tex­tu­al.

Și cum știm ce este valo­ros, dacă nu știm cum va ară­ta vii­to­rul?

Eu lucrez pe mode­le mate­ma­ti­ce și am dezvol­tat frac­ta­lii alge­brici care îmi dau o foar­te bună cunoaș­te­re des­pre cum va ară­ta vii­to­rul.

Polu­a­rea, hra­na modi­fi­ca­tă gene­tic și teh­no­lo­gia pro­voa­că muta­ții care, la nive­lul copi­i­lor, cre­ea­ză autism soci­al — o izo­la­re și o nepă­sa­re soci­a­lă.

Cum?

În pri­mul rând noi tre­bu­ie să înțe­le­gem că NOI con­struim vii­to­rul. Dacă avem ide­a­luri, dacă vrem o pla­ne­tă feri­ci­tă, putem con­strui. Dacă nu ne inte­re­sea­ză decât pro­fi­tul pro­priu, atunci vii­to­rul va fi negru. Pen­tru că noi acum ne aflăm într‑o zonă de cri­ti­ca­li­ta­te (ter­men spe­ci­fic fizi­cii- masă cri­ti­că)

Pădu­ri­le au ars într-un pro­cent inac­cep­ta­bil, supra­fa­ța cu păduri a pla­ne­tei nu tre­bu­ie să cobo­a­re sub 75%, acum 5 ani era la 62%, pes­te 1 mili­on de spe­cii sunt în extinc­ție, ele­men­te­le chi­mi­ce ca fos­fo­rul și nitro­ge­nul eli­be­ra­te în atmosfe­ră au depă­șit cu mult limi­ta la care Pămân­tul își poa­te reve­ni sin­gur și aces­ta este doar puțin din pre­zen­tul pe care îl tră­im! De fapt, aces­ta este vii­to­rul pe care l‑au pro­iec­tat cei dina­in­tea noas­tră care au vrut să fie bogați, să fie puter­nici, și să aibă de toa­te. În vii­to­rul pe care îl pro­iec­tăm în edu­ca­ție, lucru­ri­le vor fi alt­fel, pen­tru că nu putem ple­ca pe un pro­iect de vii­tor fără să rezol­văm pro­ble­me­le pre­zen­tu­lui. Ca să putem face asta, este nece­sa­ră mode­la­rea între­gii soci­e­tăți, schim­ba­te pro­fe­si­i­le, modul de a gân­di, foar­te mul­te lucruri…

Și cum vom face asta exact?

Va tre­bui să antre­năm foar­te mult tine­rii în recu­noaș­te­rea mode­le­lor și gân­di­rea pro­fun­dă cu aju­to­rul teh­no­lo­gi­i­lor. Azi tine­rii noș­tri intră pe Goo­gle și rețin titlu­ri­le, nu mai citesc arti­co­le­le, nu au timp să gân­deas­că, pen­tru că totul este într‑o mare vite­ză. E o încăr­ca­re foar­te mare de infor­ma­ție fără sens și fără logi­că, ca și moda teme­lor nenu­mă­ra­te care nu au niciun fel de valoa­re- nici cog­ni­ti­vă, nici de dezvol­ta­re a per­so­na­li­tă­ții. Polu­a­rea, hra­na modi­fi­ca­tă gene­tic și teh­no­lo­gia pro­voa­că muta­ții care, la nive­lul copi­i­lor, cre­ea­ză autism soci­al — o izo­la­re și o nepă­sa­re soci­a­lă. Uitați-vă pe stra­dă și veți vedea cu ochiul liber toa­te astea. Tine­ri­lor le lip­seș­te comu­ni­ca­rea, își tri­mit mesa­je, nu mai vor­besc unul cu altul, aces­te mesa­je au un voca­bu­lar sărac. Nu apro­fun­dea­ză nimic, nu au sen­ti­men­tul de apar­te­nen­ță la comu­ni­ta­te și toa­te aces­tea sunt con­se­cin­țe­le unei acțiuni care vine din tre­cut.

Pen­tru a pro­iec­ta un sis­tem care să func­țio­ne­ze, ple­când de la rea­li­ta­tea actu­a­lă, e nevo­ie să vezi vii­to­rul și pașii de a îndrep­ta vii­to­rul.

Dacă noi ple­căm cu gân­dul că exploa­tăm până la moar­te pla­ne­ta, pla­ne­ta moa­re, murim și noi și gata isto­ria. Dacă noi ple­căm pe ide­ea că vom crea o pla­ne­tă feri­ci­tă prin anu­mi­te tipuri de efor­turi, inclu­siv în edu­ca­ție, atunci va fi cu totul altă direc­ție.

Asta înseam­nă și pro­fe­sori care înva­ță să lucre­ze alt­fel, și elevi care au ide­a­luri, nu doar sco­pul de a mai lua încă o notă. Asta înseam­nă un alt tip de admi­nis­tra­re a edu­ca­ți­ei. Nu te mai uiți la un copil ce medii a obți­nut în cla­se­le 1–8, ca să mai aduni cu media de la capa­ci­ta­te și să faci aco­lo un vâr­tej, pen­tru ca un com­pu­ter să îl repar­ti­ze­ze nu știu unde.

Vă invi­tăm să citiți con­ti­nu­a­rea pe republica.ro

Un arti­col sem­nat de Cris­ti­na Stăn­ci­u­les­cu.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele