BENEFICIILE CITITULUI — 17 dovezi ştiinţifice fascinante

0
584

Într-un arti­col ante­ri­or am publi­cat un clip umo­ris­tic cu moti­ve ca să nu citeşti, al celor de la Epic Vox din Cluj. Azi voi răs­pun­de, la modul foar­te seri­os şi şti­inţi­fic, la între­ba­rea „De ce să citesc?“, sau alt­fel spus „Care sunt bene­fi­ci­i­le citi­tu­lui?“.

Citi­tul este o abi­li­ta­te foar­te impor­tan­tă care tre­bu­ie deprin­să şi dezvol­ta­tă încă din copi­lă­rie, iar mai jos voi expu­ne 17 moti­ve, baza­te pe stu­dii şti­inţi­fi­ce, făcu­te de uni­ver­si­tă­ţi seri­oa­se, care ara­tă de ce este impor­tant citi­tul.

Mot­to 1: „Doar dobi­toa­ce­le şi zeii nu au nevo­ie de cărţi!“ (P. Ţuţea).
Mot­to 2: „Eşti cărţi­le pe care le citeşti“.

1. Citi­tul te face mai inte­li­gent

Un stu­diu făcut de Uni­ver­si­ta­tea Carn­e­gie-Mel­lon, ara­tă că citi­tul cre­ş­te can­ti­ta­tea de mate­rie albă din cre­ier.

Cre­ie­rul nos­tru este for­mat din mate­rie albă (care are rolul de trans­mi­te sem­na­le­le ner­voa­se între dife­ri­te zone ale cre­ie­rul) şi mate­rie cenu­şie (care are rolul de a pre­lu­cra şi memo­ra infor­ma­ţia). Prac­tic mate­ria albă trans­mi­te infor­ma­ţia între zone­le for­ma­te din mate­rie cenu­şie.

Cu alte cuvin­te citi­tul măreş­te atât numă­rul de con­e­xiuni din cre­ier (dato­ri­tă memo­ră­rii şi pre­lu­cră­rii infor­ma­ţi­ei asi­mi­la­te prin citit), cât şi vite­za cu care aceas­tă infor­ma­ţie e trans­mi­să între dife­ri­te­le părţi ale cre­ie­ru­lui.

Auto­rii stu­di­u­lui mai sus-menţio­nat au detec­tat o cre­ş­te­re şi de 10 ori a can­ti­tă­ţii de infor­ma­ţie trans­fe­ra­te între diver­se­le părţi ale cre­ie­ru­lui la copii stu­di­a­ţi, com­pa­ra­tiv cu lotul mar­tor.

Mai mult, cer­ce­tă­to­rii au con­sta­tat simul­tan o îmbu­nă­tă­ţi­re a abi­li­tă­ţii de a citi oda­tă cu cre­ş­te­rea can­ti­tă­ţii de mate­rie albă din cre­ier. Cu alte cuvin­te cele două pro­ce­se se susţin şi se sti­mu­lea­ză reci­proc: cut cât citim mai mult, cu atât mai mul­tă mate­rie albă avem în cre­ier şi cu cât avem mai mul­tă mate­rie albă în cre­ier cu atât sun­tem citi­tori mai buni.

Bine­înţe­les că acest pro­ces e mai intens la copii, deo­a­re­ce cre­ie­rul este în faza de dezvol­ta­re, dar nu se opreş­te nici la matu­ri­ta­te, chiar dacă pro­ce­sul e mai lent.
Iată deci încă un motiv să încu­ra­ja­ţi copii să citeas­că din plă­ce­re şi ceea ce le pla­ce şi cred că vă daţi sea­ma că une­le (dacă nu mul­te) din­tre „lec­tu­ri­le obli­ga­to­rii“ nu se înscriu în aces­tă cate­go­rie.

Mai mult s‑a con­sta­ta că, spre deo­se­bi­re de alte acti­vi­tă­ţi uma­ne care impli­că de obi­cei acti­va­rea unei sin­gu­re zone din cre­ier (ex. cen­trul vor­bi­rii), citi­tul impli­că acti­va­rea simul­ta­nă a mai mul­tor zone cere­bra­le şi comu­ni­ca­rea inten­să între ele.

Prac­tic, în fra­cţiuni de secun­dă, cre­ie­rul nos­tru tre­bu­ie să recu­noas­că for­me­le (lite­re­le), să sta­bi­leas­că cores­pon­denţa între lite­ră şi sune­tul cores­pun­ză­tor, să sta­bi­leas­că sen­sul cuvân­tu­lui şi să‑l înca­dre­ze în ide­ea gene­ra­lă a pro­po­zi­ţi­ei. Fie­ca­re din­tre aces­te acti­vi­tă­ţi impli­când acti­va­rea câte unei zone cere­bra­le. Sa con­sta­tat că lec­tu­ra acti­vea­ză inclu­siv cen­trii motrici ai buze­lor şi lim­bii, chiar şi atunci când citim „în gând“.

Şi mai mult decât atât în cre­ier se acti­vea­ză zone cor­ti­ca­le care sunt con­e­xe cu ceea ce citim. De exem­plu când citim des­pre par­fu­muri se acti­vea­ză zona răs­pun­ză­toa­re de miros, deşi prac­tic noi nu miro­sim nici un par­fum în acel moment.

De ase­me­nea s‑a con­sta­tat că citi­tul de rela­xa­re şi citi­tul foca­li­zat (pen­tru a învă­ţa ceva) acti­vea­ză zone dife­ri­te din cre­ier.

Având în vede­re toa­te aces­tea putem spu­ne că, în afa­ră de medi­ta­ţia yoghi­nă, citi­tul este cel mai impor­tant exer­ci­ţiu pen­tru cre­ier.

2. Citi­tul cre­ş­te capa­ci­ta­tea de foca­li­za­re şi atenţia

Dato­ri­tă fap­tu­lui că atunci când citim min­tea noas­tră este foca­li­za­tă mai mult timp asu­pra unui sin­gur subiect (acţiu­nea cărţii pe care o citim) apa­re o cre­ş­te­re a capa­ci­tă­ţii de foca­li­za­re şi a capa­ci­tă­ţii de a dire­cţio­na atenţia.

Capa­ci­ta­tea de a ne foca­li­za şi dire­cţio­na atenţia asu­pra unui unic subiect este poa­te cea mai impor­ta­tă abi­li­ta­te pe care o avem în aceas­tă via­ţă, deo­a­re­ce ne aju­tă să deve­nim mai buni în ori­ce dome­niu şi rezol­văm mult mai uşor sar­ci­ni­le pe care le avem.

Însă aceas­tă capa­ci­ta­te de foca­li­za­re a scă­zut dras­tic la omul modern. Une­le stu­dii ara­tă că aceas­tă capa­ci­ta­te de foca­li­za­re asu­pra unui subiect unic a scă­zut în ulti­mii ani la 10 secun­de, cu ten­dinţa de a scă­dea la 8 secun­de, 6 secun­de sau chiar mai mult. Ori aceas­ta adu­ce per­soa­nei res­pec­ti­ve un ade­vă­rat han­di­cap inte­lec­tu­al şi chiar fun­cţio­nal.

Vina pen­tru aces­tă situ­a­ţie o poar­tă noi­le teh­no­lo­gii (Inter­net, Face­bo­ok, Twit­ter, Snap­chat etc.) şi în spe­cial modul super­fi­ci­al în care le folo­sim.

Dato­ri­tă fap­tu­lui că indi­vi­dul pier­de une­ori ore întregi pe Face­bo­ok pen­tru a face scro­ll ca să vadă ce poză a mai pos­tat ami­cul X, pe care o pri­veş­te 2–3 secun­de, apoi iară­şi scro­ll ca să mai citeas­că câte­va secun­de un banc, iară­şi scro­ll să mai vadă un sel­fie asu­pra căru­ia zăbo­veş­te tot câte­va secun­de ş.a.m.d., e evi­dent că aceas­tă acti­vi­ta­te afec­tea­ză grav capa­ci­ta­tea de foca­li­za­te.

Iar unul din­tre anti­do­tu­ri­le aces­tei situ­a­ţii este citi­tul unor cărţi sau alte mate­ri­a­le scri­se care să ne cap­te­ze în mod bene­fic atenţia şi care să ne dea o sta­re bună sau să învă­ţăm ceva util.

3. Citi­tul îmbu­nă­tă­ţeş­te memo­ria

Ca o com­ple­ta­re a punc­te­lor 1.) şi 2.) citi­tul este şi un exer­ci­ţiu de memo­rie, ducând la dezvol­ta­rea aces­te­ia, pen­tru că e evi­dent că atunci când citim cu atenţie des­pre un subiect, vom memo­ra o mulţi­me de deta­lii des­pre el.

4. Citi­tul măreş­te plas­ti­ci­ta­tea cre­ie­ru­lui

Plas­ti­ci­ta­tea cre­ie­ru­lui (neu­ro­plas­ti­ci­ta­tea) repre­zin­tă capa­ci­ta­tea aces­tu­ia de a‑şi modi­fi­ca struc­tu­ra inter­nă, de a reor­ga­ni­za căi­le neu­ro­na­le, pen­tru a memo­ra şi pre­lu­cra noi cate­go­rii de infor­ma­ţie.

S‑a con­sta­tat că dacă citim cărţi de genuri dife­ri­te şi din dome­nii dife­ri­te plas­ti­ci­ta­tea cre­ie­ru­lui nos­tru se măreş­te şi ast­fel sun­tem mult mai capa­bili să învă­ţăm lucruri noi şi să dobân­dim noi abi­li­tă­ţi.

Din ace­la­şi motiv e bine să rea­li­zăm şi acti­vi­tă­ţi cât mai dife­ri­te: de la mer­sul pe bici­cle­tă la pic­tu­ră, de la muzi­că la repa­ra­tul maşi­nii, de la stu­di­ul fizi­cii cuan­ti­ce la învă­ţa­rea unei lim­bi stră­i­ne. Chiar dacă nu deve­nim expe­rţi în aces­te dome­nii, totu­şi aceas­ta ne va aju­ta în via­ţă în moduri une­ori sur­prin­ză­toa­re şi ne va dezvol­ta foar­te mult încre­de­rea în sine.

5. Citi­tul dezvol­tă gân­di­rea ana­li­ti­că

Spre deo­se­bi­re de TV, unde avem o ati­tu­di­ne pasi­vă, citi­tul este un pro­ces activ: urmă­rim firul acţiu­nii, încer­căm să înţe­le­gem ter­me­nii din text, urmă­rim să dis­cer­nem între ce este corect şi ce nu din acel text etc.

Toa­te aces­tea ne dezvol­tă gân­di­rea ana­li­ti­că, ne măresc capa­ci­ta­tea de a dis­cri­mi­na, de a face legă­turi şi a înţe­le­ge feno­me­ne com­ple­xe.

6. Citi­tul cre­ş­te ima­gi­na­ţia şi devii mai cre­a­tiv

Com­pa­ra­tiv cu cine­ma­to­gra­ful şi tele­vi­ziu­nea – unde fil­mul e ima­gi­nat, regi­zat şi tur­nat de alt­ci­ne­va – când citim o car­te noi ne creăm pro­pri­ul film în min­tea noas­tră.

Aceas­ta duce la dezvol­ta­rea cre­a­ti­vi­tă­ţii şi ima­gi­na­ţi­ei, lucru care ne aju­tă să rezol­văm mult mai repe­de şi mai efi­cient sar­ci­ni­le pe care le avem de înde­pli­nit şi ne măreş­te mult sti­ma de sine, care e un sen­ti­ment ce ne aju­tă foar­te mult în via­ţă.

7. Citi­tul cre­ş­te baga­jul de cunoş­tinţe şi cul­tu­ra gene­ra­lă

Con­ti­nu­a­rea, pe jovis.ro


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply