Academia Română a acordat premiul „Henri H. Stahl” istoricului Adrian Majuru

0
113

Pre­mi­ul Aca­de­mi­ei Româ­ne, sec­țiu­nea XI, Sec­ția de ști­in­țe eco­no­mi­ce, juri­di­ce și socio­lo­gi­ce, cate­go­ria socio­lo­gie „Henri H. Sta­hl” a fost acor­dat anul aces­ta, pen­tru lucra­rea „Francisc Iosif Rai­ner. Bio­gra­fia unui pro­iect de via­ță (1874–1944)”, autor Dr. Adri­an Maju­ru, mana­ger al Muze­u­lui Muni­ci­pi­u­lui Bucu­rești, isto­ric, antro­po­log și jur­na­list.

Aca­de­mia Româ­nă a orga­ni­zat astăzi, 12 decem­brie 2019, cere­mo­n­ia de decer­na­re a pre­mi­i­lor pen­tru cele mai repre­zen­ta­ti­ve cre­a­ții ști­in­ți­fi­ce și cul­tu­ra­le rea­li­za­te în anul 2017. Eve­ni­men­tul s‑a des­fă­șu­rat în Aula Aca­de­mi­ei Româ­ne, înce­pând cu ora 11.00, pre­mi­i­le fiind înmâ­na­te de Acad. Ioan-Aurel Pop, Pre­șe­din­te­le Aca­de­mi­ei Româ­ne, în pre­zen­ța Biro­u­lui Pre­zi­di­u­lui și a mem­bri­lor Adu­nă­rii Gene­ra­le.

Pre­mi­i­le Aca­de­mi­ei Româ­ne repre­zin­tă cea mai pres­ti­gi­oa­să recu­noaș­te­re a valo­rii inte­lec­tu­a­le din toa­te dome­ni­i­le cre­a­ți­ei în Româ­nia și recom­pen­sea­ză per­for­man­ța cul­tu­ra­lă și ști­in­ți­fi­că româ­neas­că a anu­lui 2017, con­cre­ti­za­tă în ope­re indi­vi­du­a­le sau rea­li­za­te în cola­bo­ra­re.

Adri­an Maju­ru este licen­ți­at în isto­rie la Uni­ver­si­ta­tea din Bucu­rești, unde a obți­nut și un doc­to­rat în geo­gra­fie uma­nă (2004). Între anii 2011–2012 a fina­li­zat Școa­la post­doc­to­ra­lă în spe­cia­li­ta­tea antro­po­lo­gie la Insti­tu­tul de Antro­po­lo­gie Francisc Rai­ner — Aca­de­mia Româ­nă. Ca rezul­tat al aces­tui sta­giu a publi­cat lucra­rea „Inter-dis­ci­pli­na­ri­ta­tea ca prin­ci­piu inte­gra­tor al uni­ver­sa­li­tă­ții la Francisc Rai­ner” (2012). Adri­an Maju­ru coor­do­nea­ză Revis­ta de Antro­po­lo­gie Urba­nă publi­ca­tă înce­pând cu anul 2012 la edi­tu­ra Oscar Print și pre­dă antro­po­lo­gie urba­nă pen­tru cur­su­ri­le de mas­ter și doc­to­rat la Uni­ver­si­ta­tea de Arhi­tec­tu­ră și Urba­nism Ion Min­cu. A cola­bo­rat cu zia­re­le Ade­vă­rul, Coti­dia­nul, Zia­rul Finan­ci­ar, pre­cum și cu revis­te­le Ade­vă­rul lite­rar și artis­tic, Capi­tal, Time Out Bucu­rești, Cul­tu­ra, Obser­va­to­rul Cul­tu­ral. În pre­zent cola­bo­rea­ză la blo­gul zia­ru­lui Ade­vă­rul. Este cunos­cut publi­cu­lui larg înde­o­se­bi prin nume­roa­se­le sale cărți des­pre Bucu­rești. Înce­pând cu anul 2014 este mana­ger al Muze­u­lui Muni­ci­pi­u­lui Bucu­rești.

În pre­fa­ța lucră­rii „Francisc Iosif Rai­ner. Bio­gra­fia unui pro­iect de via­ță (1874–1944)”, publi­ca­tă de Edi­tu­ra Oscar Print, Acad. Con­stan­tin Bălă­cea­nu Sto­l­nici men­țio­nea­ză: „Una din stra­te­gi­i­le lui Francisc Rai­ner era multi- și inter-dis­ci­pli­na­ri­ta­tea. Adri­an Maju­ru a iden­ti­fi­cat foar­te bine acest aspect. Ceea ce știu des­pre Rai­ner și ceea ce am scris se bazea­ză pe con­tac­te­le mele direc­te cu el. Însă auto­rul se bazea­ză pe o minu­ți­oa­să cer­ce­ta­re a arhi­vei pe care doam­na Tran­cu Rai­ner a dăruit‑o Insti­tu­tu­lui de Antro­po­lo­gie. A cău­tat fără să‑l cunoas­că să decrip­te­ze per­so­na­li­ta­tea și ope­ra sa și evi­dent că a reu­șit mult mai bine decât mine. Am citit cu mult inte­res aceas­tă car­te și am des­co­pe­rit mul­te aspec­te des­pre Rai­ner pe care nu le-am cunos­cut. De ase­me­nea foto­gra­fi­i­le cu care își învi­o­rea­ză tex­tul sunt inte­re­san­te și mul­te din ele sunt necu­nos­cu­te. Ele evo­că o lume care a dis­pă­rut, dar care, cel puțin pen­tru mine, este pli­nă de far­mec și mi‑a tre­zit o mare nos­tal­gie căci erau vre­muri în care repe­re­le mora­le erau alte­le și pre­țu­i­rea valo­ri­lor era sem­ni­fi­ca­tiv dife­ri­tă. Rai­ner a murit la timp ca să nu vadă neno­ro­ci­ri­le ce s‑au abă­tut asu­pra noas­tră.

Marea lec­ție pe care ne‑a lăsat‑o Rai­ner este că pro­fe­so­rul tre­bu­ie să fie, mai ales dacă pre­dă o dis­ci­pli­nă foar­te telu­ri­că, un om cu o viziu­ne lar­gă mul­ti­dis­ci­pli­na­ră și uma­nis­tă. Pen­tru aceas­ta îi tre­bu­ie și o cul­tu­ră mare, dar și o dis­ci­pli­nă seve­ră atât în chi­ver­ni­si­rea vie­ții sale și a rela­ți­i­lor sale cu fami­lia și cu res­tul soci­e­tă­ții cât și o meto­do­lo­gie rigu­roa­să. Cred că aces­tea pot fi con­clu­zi­i­le aces­tei cărți deo­se­bi­te”.

Lucra­rea este amplă, în cele 231 de pagini ale sale auto­rul inclu­de bio­gra­fia pro­fe­so­ru­lui Rai­ner, o mare per­so­na­li­ta­te a vre­mii sale, inte­gra­tă în con­tex­tul euro­pean al învă­țămân­tu­lui româ­nesc al ani­lor 1850–1900. Soci­e­ta­tea și per­so­na­li­ta­tea ști­in­ți­fi­că din eta­pa con­so­li­dă­ri­lor (1894–1914) îl vor afir­ma pe Francisc Rai­ner ca per­so­na­li­ta­te ști­in­ți­fi­că în anii 1914–1944, în car­te fiind des­cri­să per­spec­ti­va sa asu­pra vie­ții și teh­ni­ci­le sale de echi­li­bru afec­tiv.

Un capi­tol apar­te este denu­mit „Suflet și spi­rit la Francisc J. Rai­ner, rela­ți­i­le de fami­lie și rapor­tu­ri­le soci­a­le ale pro­fe­so­ru­lui Rai­ner. Viziu­nea sa asu­pra lumii și lumea des­pre per­so­na­li­ta­tea sa”. De ase­me­nea, auto­rul pre­zin­tă Școa­la rai­ne­ri­a­nă de gîn­di­re și meto­de­le de cer­ce­ta­re ale aces­tei școli. Apoi este men­țio­na­tă Școa­la rai­ne­ri­a­nă de ana­to­mie și este des­cris felul în care a luat fiin­ță Insti­tu­tul de Antro­po­lo­gie de la Bucu­rești și este men­țio­na­tă reflec­ta­rea per­so­na­li­tă­ții rai­ne­ri­a­ne în amin­ti­rea con­tem­po­ra­ni­lor. După aceas­tă inte­gra­re în con­tex­tul în care a cre­at și s‑a edi­fi­cat per­so­na­li­ta­tea mare­lui pro­fe­sor, urmea­ză capi­to­le dedi­ca­te ima­gi­nii și inter­pre­tă­rii în meto­da pre­dă­rii, valoa­rea antro­po­lo­gi­că în gene­ral, dar și a patri­mo­ni­u­lui muze­i­stic. Inter-dis­ci­pli­na­ri­ta­tea ca prin­ci­piu inte­gra­tor al uni­ver­sa­li­tă­ții la Francisc Josif Rai­ner are, de ase­me­nea, dedi­cat un capi­tol apar­te în care este pre­zen­ta­tă meto­da de cer­ce­ta­re rai­ne­ri­a­nă pre­cum și moda­li­ta­tea în care meto­da și școa­la rai­ne­ri­a­nă con­ti­nuă prin elevi. Se ada­u­gă, în pre­mie­ră, o fișă bio­gra­fi­că com­ple­tă a pro­fe­so­ru­lui Rai­ner și a publi­ca­ți­i­lor sale.


Man­ga­lia News, 16.12.2019. (A trans­mis Mădăl­na Cori­na Dia­co­nu).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele