Interviu online cu prof. Sorin Mihai – inspector școlar general. Tema este „Învățământul constănțean pe masa unui «general» adept al transparenței și comunicării”

0
2051

Interviu online cu prof. Sorin Mihai – inspector școlar general: Tema este „Învățământul constănțean pe masa unui «general» adept al transparenței și comunicării”

Ca urmare a demisiei, pe 7 noiembrie, a fostului inspector școlar general Petrică Miu, o săptămână mai târziu, pe 13 noiembrie, ministrul Educației, Monica Anisie, a semnat numirea în această funcție a prof. Sorin Mihai.

Fost inspector şcolar adjunct în 2015, profesor de limba şi literatura română şi fost director la Școala Gimnazială „Gala Galaction” din Mangalia. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” Constanţa şi Facultatea de Drept a Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”.

Numit într-o perioadă relativ tulbure pentru instituția din str. Mihai Eminescu, prof. Sorin Mihai a declarat în prima conferință de presă că prioritatea sa o constituie numirea și completarea echipei Inspectoratului Școlar Județean Constanța. De asemenea, își dorește să reconfigureze relația inspectorilor școlari cu cadrele didactice, în sensul unui mediu mai prietenos.

Discutăm despre aceste aspecte, dar şi despre altele, cu prof. Sorin Mihai, marți, 3 decembrie, de la ora 11,00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră adresate prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului, sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Publicitate

Realizator: Simona ANGHEL.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.
 
Întrebările redacţiei:

1. V-ați declarat public adeptul transparenței și comunicării deschise, o atitudine surprinzătoare după două mandate, la Constanța, de inspectori școlari generali „zgârciți” în apariții publice. Să fie oare o asumare prea plină de răspundere?

Din punctul meu de vedere, este important ca, prin transparență, să ne asigurăm că avem feedback adecvat din partea celor interesați de soarta învățământului constănțean, pentru că prin comunicarea intențiilor și a deciziilor înțelegem impactul acestora, dar și modalitățile de îmbunătățire. În privința aparițiilor publice, cred că vă referiți la relația cu mass-media, deoarece nu mă împac prea bine cu „festivismul”. Mi-am propus să am o colaborare strânsă cu ceea ce, generic, numim „presă”, pentru că am convingerea că împreună putem îmbunătăți imaginea educației din județ. Putem să fim o echipă, deoarece ne interesează, deopotrivă, să promovăm ceea ce este bun și să corectăm ceea ce este de îndreptat. În măsura în care timpul îmi permite, voi răspunde rapid tuturor solicitărilor venite din partea presei. De aceea am și creat grupul de Whatsapp ISJ – Media, unde așteptăm întrebări, sugestii și recomandări din partea dumneavoastră, a presei.

2. Cum ați găsit echipa ISJ Constanța la patru ani după revenire?
O bună parte din actuala echipă a ISJ Constanța este constituită de oameni cu care am lucrat acum 4 ani și cărora le apreciez profesionalismul. Echipa are nevoie, însă, de completări. Unii au fost demiși, alții au demisionat. Deja două poziții din cele neocupate au fost asigurate, iar până la începutul săptămânii viitoare voi face demersurile ca să completăm și restul posturilor. Deocamdata, au revenit in echipa ISJ Constanta Alina Nitu, inspector resurse umane, si Gabriela Micu – prin decizia instantei.

3. Spre deosebire de mandatele de până acum, când inspectorul general a considerat oportun să-și aducă propria echipă, dvs. cum veți completa echipa?
Am discutat cu foarte mulți oameni care sunt în contact cu activitatea învățământului constănțean, solicitându-le opinii cu privire la cei care ar trebui să facă parte din echipa ISJ. Am luat legătura cu directori ai unităților de învățământ, cu primari din județ, cu profesori de prestigiu. Într-un timp relativ scurt, mi-am făcut o imagine de ansamblu cu privire la felul în care este percepută relația dintre ISJ și partenerii acestuia. Ceea ce regret este că nu am reușit să discut cu și mai mulți. Am aflat cu cine s-a colaborat bine din vechea echipă, mi s-au comunicat și nume ale unor cadre didactice care nu au lucrat în inspectorat, dar au rezultate deosebite în activitatea lor. Au fost și autopropuneri. Repet, singurul regret este că timpul relativ scurt nu mi-a permis să primesc informații de la mult mai mulți oameni ale căror opinii sunt importante pentru mine. Echipa va fi completată cu foști și actuali inspectori școlari, dar și cu dascăli care vor ajunge pentru prima dată în această postură. Mă interesează în mod special intenția de a colabora, dorința de implicare și dovada seriozității și a profesionalismului.

4. Cum veți acționa mai departe în procesul intentat Inspectoratului Școlar Județean Constanța de prof. Alina Nițu și prof. Gabriela Micu, demise de prof. Petrică Miu?
Procesul trebuie să își urmeze parcursul, instanța va decide. La nivel instituțional, este ceea ce este trebuie făcut la acest moment. Ceea ce vă pot spune este că atât doamna Nițu, cât și doamna Micu sunt printre propunerile mele de completare a echipei IȘJ; despre ceea ce s-a întâmplat până la venirea mea, permiteți-mi să nu exprim acum vreun punct de vedere.

5. Care sunt problemele stringente ale învățământului rural?
Chiar din primele zile ale mandatului meu m-am deplasat în localități din județ, pentru a identifica problemele generale și specifice ale învățământului constănțean. Vreau să vă spun că problemele din învățământ rural nu sunt mult diferite de cele din învățământul urban, la nivel general. Abordarea mea este axată cu precădere pe problemele punctuale, specifice fiecărei localități în parte. Din discuțiile purtate până acum, am văzut că la Albești, de exemplu, este nevoie de un microbuz mai mare pentru transportul elevilor. În satele din arondate orașului Negru Vodă sunt dificultăți cu încălzirea clădirilor școlilor, deoarece sunt prea mari pentru câtă populație școlară deservesc. La Târgușor, mai exact în satul Mireasa, de doi ani sunt în conservare două corpuri de clădire. La Poarta Albă s-a construit o nouă clădire pentru grădiniță și se fac demersurile pentru autorizare ARACIP. Și exemplele pot continua: problema etnobotanicelor s-a extins și în mediul rural, avem și acolo dificultăți cu asigurarea pazei. Ca să identific, totuși, una dintre problemele specifice, aș putea să mă raportez la nevoia de a atrage acolo cadre didactice care să își dorească să reducă decalajele dintre rezultatele obținute la învățătură de către elevii din rural și cei „de la oraș”. Iar rezolvarea va veni tot din colaborarea mai strânsă cu administrația publică locală, care le poate oferi facilități profesorilor. Mi-a plăcut, de exemplu, ideea primarului de la Negru Vodă, care și-a propus să creeze un anumit tip de burse pentru elevi, stimulându-i să se întoarcă, la finalizarea studiilor universitare, în oraș și să asigure, astfel, deficitul de cadre didactice din localitate și din zonele limitrofe.

6. Care considerați că sunt, la ora actuală, tarele învățământului constănțean?
Voi numi una singură, cea căreia mi-am propus să îi găsesc cu celeritate căi de rezolvare: dificultățile de comunicare dintre factorii implicați în evoluția învățământului constănțean: elevi, părinți, cadre didactice, autoritatea publică locală, agenți economici și, nu în ultimul rând, inspectoratul școlar județean.

7. Considerați binevenită revenirea la admiterea în învățământul liceal chiar și cu note sub 5?
Cu siguranță. Îngrădirea accesului la educație, sub orice formă, tocmai de către Ministerul Educației și Cercetării ar fi fost absurdă. Media de admitere nu este răspunsul definitiv pentru parcursul educațional al elevului, nu reflectă decât un episod care poate fi influențat de atât de mulți factori, încât ar fi incorect să devină un reper decisiv al carierei școlare.

8. Experienţa dvs. vă permite răspunsul la o întrebare pe care ar trebui să şi-o adreseze un ministru: care este urgenţa 0 în educaţia românească? Exceptând subfinanţarea, de care se leagă, în fapt, prea multe…
Consider că urgența „zero” este, așa cum afirma și doamna ministru Monica Anisie, nevoia de stabilitate și de coerență. Învățământul românesc a trecut prin prea multe schimbări; prea multe decizii adesea intempestive au debusolat și au îngreunat activitatea didactică, atât a profesorului, cât și a elevului. Este nevoie de predictibilitate și de măsuri care să scadă presiunea care se exercită asupra muncii la catedră, dar și asupra muncii de acasă a elevului.

Întrebări cititori:

Î: As dori sa stiu ce demersuri va lua inspectoratul in a interzice sau macar a descuraja initiativele Asociatiilor de parinti cu privire la contractarea serviciului de paza. Constat pe zi ce trece ca aceste asociatii pun presiune pe parinti in continuare, iar parte din parinti alimenteaza si sustin aceste demersuri.​

R: Asociațiile de părinți sunt responsabile de propriile decizii. Ca inspector școlar general, mă interesează să nu existe presiuni din partea directorilor, a cadrelor didactice, iar elevii să nu fie implicați în niciun fel în strângerea unor astfel de cotizații.

Articol disponibil la adresa: ziuaconstanta.ro/stiri/interviu-online



piese-auto-mangalia.ro

Litoral Press România

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele