ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul. Mesaje de Ziua Dobrogei, de la Sorin Colesniuc, director MINAC, Dănuţ Jugănaru, director CCINA, Chris Groninger, director Damen Mangalia

0
319

La mulţi ani, Dobro­gea, la 141 de ani de când a fost ali­pit acest tărâm mul­ti­e­t­nic, bogat în cul­tu­ră, având un reli­ef unic în Româ­nia şi Euro­pa, la patria-mamă! 141 de ani de când 14 etnii tră­iesc la un loc, având reli­gii dife­ri­te, însă fără să exis­te ură. Este un pământ unde armo­nia, diver­si­ta­tea şi com­ple­xi­ta­tea fac un algo­ritm greu de înţe­les pen­tru ochii unui stră­in, dar care este un sis­tem per­fe­cţio­nat de‑a lun­gul ani­lor.
 
Emble­me ale cul­tu­rii, spor­tu­lui, admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce, auto­ri­tă­ţi­lor loca­le, ale muzi­cii sau ale tea­tru­lui, ale spi­ri­tu­a­li­tă­ţii şi repre­zen­tă­rii etni­ce au trans­mis câte un căl­du­ros mesaj. Coti­dia­nul ZIUA de Con­stanţa vă adu­ce la cunoş­tinţă mesa­je­le amba­sa­do­ri­lor Dobro­gei des­pre acest teri­to­riu — casă pen­tru sute de mii de per­soa­ne.

Cer­ce­tă­tor şti­inţi­fic dr. Sorin Mar­cel Coles­niuc, direc­tor gene­ral al Muze­u­lui de Isto­rie Naţio­na­lă şi Arhe­o­lo­gie Con­stanţa:  

Am cunos­cut Dobro­gea în toa­te eta­pe­le vieţii mele. Aici, în Dobro­gea, în comu­na Cum­pă­na, am mers timp un an la gră­di­ni­ţă, după care, tot în comu­na Cum­pă­na, am urmat cla­se­le pri­ma­re şi gim­na­zi­a­le. Lice­ul l‑am absol­vit în ora­şul Con­stanţa şi tot aici, în Con­stanţa, am mers timp de cinci ani la cur­su­ri­le Facul­tă­ţii de Isto­rie din cadrul Uni­ver­si­tă­ţii ”Ovi­di­us”.
 
Ime­di­at după obţi­ne­rea Diplo­mei de licenţă, am absol­vit şi stu­di­i­le apro­fun­da­te având ca spe­cia­li­za­re tot isto­ria, la ace­ea­şi uni­ver­si­ta­te con­stă­nţea­nă. În ulti­mul an de facul­ta­te şi în tim­pul stu­di­i­lor apro­fun­da­te am lucrat în mass-media con­stă­nţea­nă, la pos­tul de tele­vi­ziu­ne ”TV 57 Plus”, apoi la zia­rul ”Cuget Liber”, peri­oa­dă în care am locu­it în ora­şul Con­stanţa.
 
În anul 1998 m‑am anga­jat la Muze­ul de Arhe­o­lo­gie ”Cal­la­tis” din Man­ga­lia şi în anii care au urmat, în timp ce lucram la muze­ul cal­la­tian, am mai absol­vit un mas­ter în Ști­inţe poli­ti­ce la SNSPA Bucu­reşti, cu spe­cia­li­za­re în ”Secu­ri­ta­te şi Diplo­ma­ţie” şi doc­to­ra­tul cu spe­cia­li­za­re în isto­rie, la Uni­ver­si­ta­tea ”Lucian Bla­ga” din Sibiu. La înce­pu­tul anu­lui 2018, am par­ti­ci­pat şi am câş­ti­gat con­cur­sul de ”Pro­iec­te de mana­ge­ment” orga­ni­zat de Con­si­li­ul Judeţean Con­stanţa pen­tru fun­cţia de Direc­tor gene­ral / Mana­ger la Muze­ul de Isto­rie Naţio­na­lă şi Arhe­o­lo­gie Con­stanţa.
 
Aşa­dar, am reve­nit în ora­şul Con­stanţa, după 20 de ani. Prin urma­re, după cum puteţi con­sta­ta, am cunos­cut Dobro­gea în toa­te eta­pe­le vieţii mele şi pot să spun, cu mân­drie, că sunt dobro­gean.
 
I‑aş reco­man­da ori­cui să vadă, în pri­mul rând, monu­men­te­le arhe­o­lo­gi­ce şi isto­ri­ce, dar, mai ales, cetă­ţi­le anti­ce: His­tria, Tomis, Cal­la­tis, Capi­da­va, Saci­da­va, Adam­cli­si, Ulme­tum, Car­si­um, Arga­mum, Aegis­sus, Ibi­da, Tro­es­mis, Dino­geţia, Novi­o­du­num, Ibi­da, Eni­sa­la etc. Bine­înţe­les, i‑aş reco­man­da să vadă muze­e­le în care este expus patri­mo­ni­ul cul­tu­ral mobil al civi­li­za­ţi­i­lor care s‑au suc­ce­dat pe tărâ­mul din­tre Dună­re şi Marea Nea­gră, din pre­i­s­to­rie până în con­tem­po­ra­ne­i­ta­te. Desi­gur, vizi­ta­to­rii mai pot vedea: Edi­fi­ci­ul Roman cu Mozaic, Cazi­no­ul din Con­stanţa, Sta­tu­ia lui Ovi­diu, Pala­tul Regi­nei Maria din Mama­ia, Podul de la Cer­na­vo­dă, Mor­mân­tul cu papi­rus de la Man­ga­lia, Monu­men­tul tri­um­fal de la Adam­cli­si, bise­ri­ci­le şi clă­di­ri­le monu­ment isto­ric din cen­trul vechi al Con­stanţei, bise­ri­ci­le şi mănăs­ti­ri­le din întrea­ga Dobro­ge, gea­mi­i­le, monu­men­te­le ridi­ca­te, în mul­te loca­li­tă­ţi dobro­ge­ne, pen­tru cin­sti­rea ero­i­lor care şi-au sacri­fi­cat via­ţa pen­tru ţară. Și, i‑aş mai reco­man­da să vadă: Del­ta Dună­rii, Munţii Măci­nu­lui, Che­i­le Dobro­gei, Cana­lul Dună­re – Marea Nea­gră şi sta­ţiu­ni­le de pe lito­ra­lul româ­nesc.
 
Este difi­cil de spus care sunt cele mai impor­tan­te trei valori ale dobro­ge­ni­lor. Desi­gur, lito­ra­lul româ­nesc atra­ge, anu­al, mili­oa­ne de turi­şti din întrea­ga ţară şi de pes­te hota­re. Por­tul Con­stanţa are o însem­nă­ta­te deo­se­bi­tă pen­tru eco­no­mia Dobro­gei şi a între­gii ţări. Dar, să nu uităm că Del­ta Dună­rii este sin­gu­rul sit natu­ral din Dobro­gea aflat în patri­mo­ni­ul mondi­al UNESCO. Deci, cu sigu­ranţă, Del­ta Dună­rii ar tre­bui să fie prin­tre cele mai impor­tan­te trei valori pe care le au dobro­ge­nii.
 
Dacă vor­bim des­pre bunuri din patri­mo­ni­ul cul­tu­ral mobil, sunt de păre­re că aces­tea ar fi: sta­tu­e­te­le ”Gân­di­to­rul şi Feme­ie şezând”, capo­do­pe­re ale artei neo­li­ti­ce apa­rţinând cul­tu­rii Haman­gia, des­co­pe­ri­te în anul 1956 la Cer­na­vo­dă; Papi­ru­sul din necro­po­la ele­nis­ti­că de la Cal­la­tis, des­co­pe­rit în anul 1959 la Man­ga­lia, aces­ta fiind sin­gu­rul papi­rus antic des­co­pe­rit pe teri­to­ri­ul Româ­ni­ei; Șar­pe­le Gly­kon, des­co­pe­rit în anul  1961 în Con­stanţa, o sta­tu­ie uni­că în lume şi deo­se­bit de valo­roa­să pen­tru isto­ria Dobro­gei.
 
Dacă ne refe­rim la monu­men­te arhe­o­lo­gi­ce şi isto­ri­ce, aş spu­ne că cele mai impor­tan­te valori ale dobro­ge­ni­lor sunt: Edi­fi­ci­ul Roman cu Mozaic, cel mai mare şi mai impor­tant edi­fi­ciu de acest fel din sud-estul Euro­pei, Bise­ri­cu­ţe­le Rupes­tre de la Mur­fa­tlar, Cazi­no­ul din Con­stanţa şi Podul de la Cer­na­vo­dă.

Dobro­gea este o regiu­ne sece­toa­să, în care plo­i­le sunt foar­te rare din pri­mă­va­ră până în toam­nă, iar vara aces­tui an a fost un exem­plu cât se poa­te de con­clu­dent. Iar­na, în Dobro­gea, şi mai ales în loca­li­tă­ţi­le de pe lito­ra­lul Mării Negre, rare­ori nin­ge.
 
Iar­na tre­cu­tă, ca exem­plu, ful­gii de zăpa­dă aşter­nu­ţi pes­te ora­şul Con­stanţa, într-una din­tre zile­le lunii ianu­a­rie, au rezis­tat doar câte­ve ore. Am vizi­tat mai mul­te ţări euro­pe­ne, prin­tre care: Gre­cia, Ita­lia, Vati­can, Spa­nia, Por­tu­ga­lia, Ger­ma­nia, Aus­tria, Bel­gia, Unga­ria, Ser­bia, Tur­cia, Fede­ra­ţia Rusă şi, desi­gur, Bul­ga­ria. Din­tre ţări­le pe care le-am vizi­tat, cred că Gre­cia este acel colţ al lumii care se asea­mă­nă cel mai mult cu Dobro­gea.
 
Dobro­gea repre­zin­tă, pen­tru întrea­ga lume, un model de con­vi­eţu­i­re inte­re­t­ni­că şi inter­cul­tu­ra­lă. Aici tră­iesc, în armo­nie, ală­tu­ri de popu­la­ţia major­ri­tar româ­neas­că: turci, tătari, romi, ruşi-lipo­ve­ni, maghiari, greci, armeni, ger­mani, ucrai­neni, evrei, bul­gari, polo­nezi, sâr­bi, croa­ţi, slo­ve­ni, slo­vaci, alba­nezi, ita­li­eni şi alţii. Ast­fel, Dobro­gea s‑a bucu­rat şi se bucu­ră de o diver­si­ta­te de tra­di­ţii isto­ri­ce şi cul­tu­ra­le, care au con­tri­bu­it la dezvol­ta­rea civi­li­za­ţi­ei româ­neşti dobro­ge­ne. Prin urma­re, slo­ga­nul prin care aş des­crie Dobro­gea ar fi: ”Dobro­gea, model de con­vi­eţu­i­re inte­re­t­ni­că şi inter­cul­tu­ra­lă”. Iar mesa­jul pe care îl trans­mit dobro­ge­ni­lor este ace­la de a con­ti­nua să con­vi­eţu­ias­că în pace şi înţe­le­ge­re şi nici­o­da­tă să nu dea curs vre­u­nei încer­cări de învră­j­bi­re între ei, indi­fe­rent din ce dire­cţie ar veni aceas­ta. La mulţi ani, Dobro­gea! La mulţi ani, dobro­geni!

Conf. univ. dr. ec. Ion Dănuţ Jugă­na­ru, direc­tor gene­ral Came­ra de Come­rţ, Indus­trie, Navi­ga­ţie şi Agri­cul­tu­ră Con­stanţa 

Când aveam 5 ani, am venit cu părinţii în vacanţă, la Efo­rie Sud, eu fiind năs­cut în Mus­cel, judeţul Argeş. Atunci am cunos­cut Dobro­gea. Depin­de de ce îşi doreş­te fie­ca­re. Ori­cui cred că i‑ar plă­cea să vadă lito­ra­lul româ­nesc şi Del­ta Dună­rii. Iar ca valori, depin­de ce înţe­le­gem prin valori. Dacă ne refe­rim la cele natu­ra­le, antro­pi­ce ori uma­ne. Din­tre valorile/resursele/atracţiile natu­ra­le: Del­ta Dună­rii; Lito­ra­lul; Munţii Măci­nu­lui, cei mai vechi din Româ­nia. Din­tre valorile/resursele antro­pi­ce: Cana­lul Dună­re-Marea Nea­gră; Podul Anghel Salig­ny; monu­men­tul tri­um­fal Tro­pa­e­um Tra­iani, de la Adam­cli­si. O valoa­re spi­ri­tu­a­lă apar­te, cu pute­re sim­bo­li­că deo­se­bi­tă, o are Peş­te­ra Sf. Apos­tol Andrei, cre­ş­ti­nă­to­rul Dobro­gei. Am avut şan­sa să vizi­tez mul­te ţări, de pe 4 con­ti­nen­te. Con­si­der că Dobro­gea este uni­că, nu poa­te fi  com­pa­ra­tă cu o altă regiu­ne a lumii. Mesa­jul meu ar fi ace­la de a ne menţi­ne uni­ta­tea, să lucrăm împreună,pentru ca aceas­tă regiu­ne să pros­pe­re! “Dobro­gea, pămân­tul din­tre Dună­re şi Marea Nea­gră, aco­lo de unde înce­pe Româ­nia!”, aş pro­pu­ne ca slo­gan.

Chris Gro­nin­ger — direc­tor gene­ral, Damen Shi­pyar­ds Man­ga­lia SA 

Pri­mul con­tact efec­tiv cu aceas­tă zonă a avut loc în urma cu un an şi jumă­ta­te, când mi s‑a pro­pus să pre­iau fun­cţia de direc­tor gene­ral al Șan­ti­e­ru­lui Damen Man­ga­lia. Atunci am venit în Româ­nia împre­u­nă cu soţia mea. Am vrut să vedem unde vom locui şi ce putem face şi am fost pur şi sim­plu fas­ci­na­ţi de fru­mu­seţea aces­tei ţări în gene­ral şi a Dobro­gei în par­ti­cu­lar. Mi-ar fi greu să reco­mand un sin­gur obiec­tiv de vizi­tat. Ceea ce mi se pare uimi­tor este ca în ace­la­şi wee­kend, poţi fi pe un tra­seu în Munţii Măcin, la pas sau cu bici­cle­ta, să admiri sute­le de spe­cii de păsări în Del­ta Dună­rii şi să te rela­xezi pe o pla­jă retra­să, săl­ba­ti­că şi vir­gi­nă, cum este cea de la Cor­bu, fără a stră­ba­te dis­tanţe foar­te lungi între aces­te des­ti­na­ţii deo­se­bi­te. 
 
Ceea ce admir în mod deo­se­bit la dobro­geni este fap­tul că, în ciu­da diver­si­tă­ţii cul­tu­ra­le boga­te, sunt un model de con­vi­eţu­i­re etni­că, dând dova­dă de un spi­rit al comu­ni­tă­ţii foar­te dezvol­tat. Aş menţio­na tot­o­da­tă fap­tul că îşi fac trea­ba în mod res­pon­sa­bil şi sunt mân­dri de mun­ca lor. Îna­in­te de a veni în Româ­nia, mer­geam des în vacanţe în zona de coas­tă a Spa­niei şi visam că într‑o bună zi voi locui aco­lo. Acum, când locu­iesc în aceas­tă zonă fru­moa­să, pot spu­ne că mare par­te din visul meu s‑a împli­nit. Ceea ce le-aş trans­mi­te dobro­ge­ni­lor ar fi să îşi păs­tre­ze tra­di­ţi­i­le şi valo­ri­le spe­ci­fi­ce fie­că­rei etnii şi, în ace­la­şi timp, să rămâ­nă la fel de uni­ţi cum i‑am des­co­pe­rit eu. Cred că sin­tag­ma cea mai potri­vi­tă pen­tru a des­crie Dobro­gea şi oame­nii săi este: Uni­ta­te în diver­si­ta­te.
 
Sur­sa foto Chris Gro­nin­ger: Damen Shi­pyar­ds Man­ga­lia.


Man­ga­lia News, pre­lu­a­re. (sur­sa: ZIUA de Con­stan­ța, 19.11.2019).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply