Scurtă istorie a prezenței Marinei la Mangalia. Extrase din lucrarea ”Mangalia în paginile vremii”, avându‑i ca autori pe Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan

0
625

SCURTĂ ISTORIE A PREZENȚEI MARINEI LA MANGALIA

Notă: Pasa­je­le pre­zen­ta­te, cât și o par­te din foto­gra­fi­i­le pre­zen­ta­te mai jos, sunt extra­se din lucra­rea ”Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, avându‑i ca autori pe Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan.

Man­ga­lia — pri­ma și cea mai mare gar­ni­zoa­nă mili­ta­ră din Dobro­gea

Dupa al doi­lea raz­boi mondi­al, por­tul Man­ga­lia a fost mult timp des­chis doar pen­tru ambar­ca­tiu­ni­le pes­ca­res­ti si, din 1948, pen­tru cele 17 dra­goa­re sovi­e­ti­ce. Abia din 1949 incep lucra­ri­le de ame­na­ja­re a vii­to­ru­lui port mili­tar in lacul Man­ga­lia, lucrari ce se con­ti­nua pana in anul 1953. Se sapa si sedra­ghea­za avan­por­tul mic, iar in 1952 se taie cana­lul ce face lega­tu­ra din­tre lacul Man­ga­lia si mare.

Sub sem­na­tu­ra lui Iosif Chi­si­ne­vschi, vice­pre­se­din­te­le Con­si­li­u­lui de Minis­tri, este emi­sa Hota­ra­rea nr. 3854, din 13 noiem­brie 1953, prin care se inter­zi­cea cir­cu­la­tia pe por­tiu­nea sose­lei natio­na­le care ducea spre comu­na 2 Mai. Pe dis­tan­ta din­tre aceas­ta loca­li­ta­te si Vama Veche, cir­cu­la­tia se putea face doar pe dru­mul para­lel cu sosea­ua natio­na­la. Zona inter­zi­sa era des­ti­na­ta ope­ra­tiu­ni­lor mili­ta­re.

Per­soa­ne­lor care nu aveau domi­ci­li­ul in loca­li­ta­tea Man­ga­lia le este inter­zis a intra in oras fara apro­ba­rea Coman­damen­tu­lui Mili­tar al Gar­ni­zoa­nei. Ora­sul capa­ta un carac­ter inchis, cu un regim admi­nis­tra­tiv sever, de tip mili­tar. Turis­mul esti­val se va relua abia in anii, 60, oda­ta cu sis­te­ma­ti­za­rea ora­su­lui.

Minis­te­rul Comu­ni­ca­ti­i­lor deci­se­se ca, la Man­ga­lia, Capi­ta­nia sa se trans­for­me in Ofi­ci­ul de port. In ace­la­si timp, spa­ti­ul deti­nut tre­bu­ia impar­tit cu Pos­tul de mili­tie PCA Man­ga­lia.

In 1951, Ofi­ci­ul por­tu­lui Man­ga­lia era repre­zen­tat de Con­stan­tin Chi­cio­ro­a­ga, sin­gu­rul func­tio­nar al insti­tu­ti­ei. Aces­ta infor­ma Direc­tia Regio­na­la Nava­la Civi­la Con­stan­ta: ‘Situ­a­tia actu­a­la a por­tu­lui Man­ga­lia, la care se lucrea­za cu insu­fle­ti­re pen­tru a fi dat ser­vi­ci­u­lui de ade­va­rat port in pre­zent are o acti­vi­ta­te des­tul de redu­sa. In port se lucrea­za la cele doua diguri-ziua si noap­tea, in cana­lul ce va lega lacul Man­ga­lia cu marea lucrea­za dra­ga elec­tri­ca NZ nr.12 si inca o dra­ga elec­tri­ca afla­ta in curs de monta­re’.

In acest an acos­ta­se­ra in por­tul Man­ga­lia 55 ambar­ca­tiuni pes­ca­res­ti, cu 7 mai mult decat in anul pre­ce­dent. Doar sase ambar­cari si debar­cari de mari­nari, iata un bilant modest al acti­vi­ta­tii anu­a­le a Ofi­ci­u­lui Man­ga­lia.

Func­tio­na in zona un deta­sa­ment de lucru numit ‘Lacu’, avand sar­cini pre­ci­se de supra­ve­ghe­re si con­trol.

O data cu cele­lal­te lucrari de ame­na­ja­re a por­tu­lui s‑a con­stru­it si podul mobil pes­te lacul Man­ga­lia. Pe malul lacu­lui Man­ga­lia exis­ta inca din 1920 o baza de tra­ta­ment cu bpi sul­fu­roa­se si un pon­ton de acos­ta­re pen­tru nave. ‘O par­te din spa­ti­i­le bazei de tra­ta­ment a deve­nit rese­din­ta Divi­zio­nu­lui 319 Vede­te Tor­pi­loa­re. In com­po­nen­ta lui se aflau 6 vede­te tor­pi­loa­re cu redan.

Coman­dan­tul divi­zio­nu­lui era cpt. rg. III Ale­xan­dru Meli­ces­cu, iar seful de stat major, loco­te­nen­tul major Petre Anghel.

In anul 1954 a ince­put con­struc­tia calei pen­tru vede­te­le tor­pi­loa­re si a che­u­lui cu trei moluri. Divi­zio­nul 319, coman­dat de cpt. rg. III Tel­ges­cu, a mai pri­mit un escor­tor si doua sub­ma­ri­ne: ‘Rechi­nul’, coman­dat de cpt. rg. Toa­der, si ‘Del­fi­nul’, coman­dat de cpt. rg. Radu Nico­lae. Cla­di­ri­le in care a func­tio­nat Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re din Man­ga­lia au fast con­stru­i­te intre anii 1952–1955.

La 24 decem­brie 1955 s‑a infi­in­tat Divi­zio­nul 1061 Vana­toa­re de sub­ma­ri­ne, trans­for­mat ulte­ri­or in Divi­zio­nul 50 VSM. Pri­mul coman­dant al aces­tui divi­zion, ce avea in com­po­nen­ta vana­toa­re­le de sub­ma­ri­ne 1, 2 si 3, a fost capi­ta­nul de ran­gul III Dumi­tru Gabri­an.

In anul 1957, coman­da Divi­zio­nu­lui 319 Vede­te Tor­pi­loa­re si Sub­ma­ri­ne a fost muta­ta in actu­a­lul local al Sco­lii de Apli­ca­tie a For­te­lor Nava­le, la coman­da aflan­du-se cpt. rg. Ilie Ste­fan si sef de stat major, cpt. rg. Radu Nico­lae.

Prin Ordi­nul Mare­lui Stat Major nr. CL 0014 din 26 ianu­a­rie 1959, Divi­zio­nul 596 Dra­gaj, care era dislo­cat in Con­stan­ta, se trans­for­ma in Divizionul146 Dra­goa­re de Baza si se redi­slo­ca in por­tul mili­tar Man­ga­lia.

In 1959 ia fiin­ta Baza 42 Mari­ti­ma Man­ga­lia, coman­da­ta de cpt. rg. I Ghe­or­ghe Popa, seful de stat major cpt. rg. III Sebas­ti­an Ulmea­nu si secre­ta­rul Con­si­li­u­lui poli­tic, capi­tan de ran­gul III Dumi­tru Dumi­tru.

In anul 1960, Baza 42 Mari­ti­ma se trans­for­ma in Por­tul Mili­tar 12 Man­ga­lia, la coman­da aflan­du-se capi­ta­nul de ran­gul I Miron. Aceas­ta uni­ta­te avea misiu­nea de apro­vi­zio­na­re teh­ni­co-mate­ri­a­la a urma­toa­re­lor uni­tati de mari­na din Por­tul Mili­tar Man­ga­lia: Divizionul146 Dra­goa­re de Baza, Divi­zio­nul 19 Dra­goa­re de Rada, Divi­zio­nul 50 Vana­toa­re de sub­ma­ri­ne, Divi­zio­nul 93 Vede­te Tor­pi­loa­re si sub­ma­ri­ne, Regi­men­tul 110 Trans­mi­siuni si Radi­o­teh­nic, Com­pa­nia 242 Trans­mi­siuni, Popo­ta Bazei Mari­ti­me, Depo­zi­tul CL si Deta­sa­men­tul 147 Sal­va­re-Ava­rii.

In con­for­mi­ta­te cu direc­ti­va Minis­te­ru­lui For­te­lor Arma­te ale Repu­bli­cii Popu­la­re Roma­ne, la 1 ianuarie1962, Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re si for­ma­tiu­ni­le ane­xe au fost dislo­ca­te in Gar­ni­zoa­na Man­ga­lia, care a deve­nit ast­fel cea mai mare gar­ni­zoa­na mili­ta­ra din Dobro­gea. La coman­da Mari­nei Mili­ta­re se aflau: con­tra­a­mi­ral Ghe­or­ghe San­du, seful de stat major, con­tra­a­mi­ral Vic­tor Bogdan, loc­ti­i­to­rul teh­nic, con­tra­a­mi­ral Gri­go­re Mar­tes si loc­ti­i­to­rul poli­tic, cpt. rg. I Vasi­le Pri­cop.

In Man­ga­lia func­tio­nau in aceas­ta peri­oa­da: Divi­zio­nul 146 Dra­goa­re de Baza, coman­dant cpt. rg. III Marin Mun­giu, Divi­zio­nul 50 Vana­toa­re de sub­ma­ri­ne, cpt. rg. II Gabri­an D., Divizionul19 Dra­goa­re de Rada, cpt. rg. III A. Har­jan, Divi­zio­nu l93 Vede­te Tor­pi­loa­re, cpt. rg. III Nico­lae Pitea, Detasamentul147 Sal­va­re ava­rii, cpt. rg. III Pasa­rin, Bata­li­o­nul 110Transmisiuni, cpt. rg. II Mar­cu Nico­lae, Bata­li­o­nul 105 Radi­o­teh­nic, cpt. rg. III Pipos Nico­lae, Cor­pul 12 Scoa­la echi­pa­je, lt. col. Dra­ghia Petre, Com­pa­nia 207 Geniu Mari­na, lt. major Andries Ion, Com­pa­nia 292 Pro­tec­tie anti­chi­mi­ca, cpt.Oprisan Nico­lae, Bata­li­o­nul 310 Intre­ti­ne­re por­tu­a­ra, cpt. rg. II Nico­lae Con­stan­tin, Baza 349 Auto­trans­port, lt. col. Rusu Vasi­le, Depo­zi­tul 305 Car­bu­ran­ti-lubri­fi­an­ti, Com­pa­nia 246 Paza, cpt. Siu­luc Con­stan­tin.

Tre­bu­ie pre­ci­zat ca ince­pand cu 1 noiem­brie 1950, denu­mi­rea gra­de­lor in Mari­na Mili­ta­ra se modi­fi­ca, ast­fel: din coman­dor in capi­tan de ran­gul I, din capi­tan coman­dor in capi­tan ran­gul II, din loco­te­nent coman­dor in capi­tan ran­gul III, din capi­tan in capi­tan loco­te­nent.

La vechi­le denu­mi­ri se va reve­ni abia ince­pand cu 1995. Din 1960 pana in 1963 cadre­le mili­ta­re nu aveau drept la tinu­ta civi­la si nu deti­neau bule­ti­ne de iden­ti­ta­te’.

Vicea­mi­ra­lul ® Petru Anghel reme­mo­rea­za, la ran­dul sau, ince­pu­tu­ri­le mari­nei mili­ta­re la Man­ga­lia: “Am debar­cat de pe nava scoa­la ‘Mir­cea’, in pri­ma­va­ra anu­lui 1949, pen­tru o scur­ta vizi­ta de docu­men­ta­re, pri­lej pen­tru a con­sem­na cate­va aspec­te de ordin mili­tar, bine­in­te­les strict secre­te la acea vre­me. Zona se inscria in ran­dul loca­li­ta­ti­lor cu impor­tan­ta mili­ta­ra, atat in dome­ni­ul stra­te­gic cat si ope­ra­tiv, dato­ri­ta posi­bi­li­ta­ti­lor ofe­ri­te deo­po­tri­va pen­tru mari­na mili­ta­ra, cat si pen­tru tru­pe­le de uscat.

Pen­tru Mari­na Mili­ta­ră, ora­sul Man­ga­lia ofe­rea con­di­tii opti­me de dezvol­ta­re eco­no­mi­ca si cul­tu­ra­la doar daca s‑ar fi efec­tu­at o modi­fi­ca­re a mediu­lui si a zonei acva­ti­ce a lacu­lui, cat si prin diri­ja­rea resur­se­lor izvoa­re­lor ter­ma­le. Toa­te aces­tea se dato­rau fap­tu­lui ca la acea vre­me por­tul Man­ga­lia nu era acce­si­bil decat nave­lor pes­ca­res­ti — si ace­lea de mic tonaj — dar si ambar­ca­tiu­ni­lor de agre­ment. In ace­la­si timp, infras­truc­tu­ra era cea veche, datand din peri­oa­da inter­be­li­ca, iar puti­ne­le cla­diri des­ti­na­te turis­mu­lui asi­gu­rau con­di­ti­i­le nece­sa­re doar pen­tru peri­oa­da de vara.

Desi digul geno­vez mai reflec­ta par­te din vechiul Cal­la­tis, micu­tul port pes­ca­resc se afla in con­ti­nu­a­re in peri­col de a fi col­ma­tat din­spre nord, dato­ri­ta curen­ti­lor sub­ma­rini ce adu­ceau alu­viuni de pe tot lito­ra­lul si chiar de la guri­le Duna­rii. De alt­fel, ami­ra­lul Petre Bar­bu­les­cu pro­pu­se­se inca din 1938 un stu­diu de ame­na­ja­re a aces­tui mic port, ast­fel incat sa fie acce­si­bil si nave­lor mili­ta­re de tonaj mediu.

Dupa infi­in­ta­rea Ali­an­tei Nord-Atlan­ti­ce, in 1949, Uniu­nea Sovi­e­ti­ca se hota­ras­te sa retro­ce­de­ze Roma­niei sub­ma­ri­ne­le, dis­tru­ga­toa­re­le, moni­toa­re­le flu­vi­a­le si une­le nave auxi­li­a­re, desi Tra­ta­tul de Pace din 1947 nu ne per­mi­tea sa mai avem in dota­re ast­fel de nave.

Pen­tru o mai buna dislo­ca­re a aces­tor nave, ce urmau a fi pri­mi­te in 1950, s‑a hota­rat cre­a­rea unui port mili­tar la Man­ga­lia, in inte­ri­o­rul lacu­lui Man­ga­lia, care ar fi asi­gu­rat con­di­tii opti­me de sta­tio­na­re si intre­ti­ne­re.

Ast­fel, in 1950 incep lucra­ri­le de pune­re in apli­ca­re a unei con­cep­tii mili­ta­re, pen­tru care se con­sti­tu­ie o comi­sie de supra­ve­ghe­re a lucra­ri­lor si doua gru­puri de lucru a cate 200–250 mili­tari. Mili­ta­rii incor­po­rati pro­ve­neau, in marea lor majo­ri­ta­te, din fami­li­i­le ale caror averi fuse­se­ra con­fis­ca­te sau natio­na­li­za­te.

Pla­nul pen­tru urma­to­rii 10 ani pre­ve­dea ame­na­ja­rea zonei ast­fel: cre­a­rea a doua diguri de pro­tec­tie si lar­gi­rea por­tu­lui pes­ca­resc ast­fel incat aces­ta sa con­sti­tu­ie un avan­post; rea­li­za­rea unui canal navi­ga­bil de lega­tu­ra intre­a­van­port si vii­to­rul port mili­tar pen­tru nave cu un pes­caj de pana la 6–6,5m; cre­a­rea che­u­ri­lor de acos­ta­re pen­tru dis­tru­ga­toa­re, dra­goa­re si nave auxi­li­a­re; rea­li­za­rea unui depo­zit de car­bu­ran­ti si lubri­fi­an­ti de pana la 200.000–300.000 tone, ingro­pat si pro­te­jat, pen­tru a rezis­ta la lovi­tu­ri­le aerie­ne cu bom­be de pana la 300 kg si che­u­ri­le afe­ren­te acos­ta­rii nave­lor de apro­vi­zio­na­re; depo­zi­te ingro­pa­te si pro­te­ja­te impo­tri­va lovi­tu­ri­lor aerie­ne, pen­tru muni­tie, inclu­siv mine, tor­pi­le si ulte­ri­or rache­te; rea­li­za­rea unui san­ti­er naval pe valea Docu­maci, pen­tru repa­ra­tii medii la nave si teh­ni­ca de lup­ta; ame­na­ja­rea spa­ti­i­lor de caza­re a efec­ti­ve­lor uni­ta­ti­lor ambar­ca­te, ini­ti­al, si de con­du­ce­re pen­tru coman­damen­te­le mari­lor uni­tati.

Toa­te lucra­ri­le au fost super­vi­za­te si apro­ba­te de Direc­tia de Pro­iec­ta­re a Minis­te­ru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le, con­du­sa la acea vre­me de lt. maj. ing. Zice.

Pana in 1957, pen­tru apa­ra­rea anti­a­e­ri­a­na a zonei s‑au con­stru­it trei cazar­me, din­tre care una se afla si in pre­zent in pro­pri­e­ta­tea Mari­nei Mili­ta­re, gaz­du­ind Scoa­la de Apli­ca­tie a For­te­lor Nava­le.

La data ince­pe­rii ame­na­ja­rii, in por­tul Man­ga­lia se aflau puti­ne uni­tati mili­ta­re si cu efec­ti­ve mici, des­ti­na­te apa­ra­rii zonei de lito­ral si intre­ti­ne­re a sis­te­mu­lui de for­ti­fi­ca­sii, iar con­du­ce­rea era asi­gu­ra­ta de un coman­dament al tru­pe­lor de uscat numit ‘Baza de Lito­ral Man­ga­lia’. Numa­rul redus de cadre mili­ta­re ce con­sti­tu­ia baza coman­damen­te­lor nu punea pro­ble­me deo­se­bi­te de asi­gu­ra­re a locu­in­te­lor deo­a­re­ce, func­tie de nevoi, locu­in­te­le men­tio­na­te erau repar­ti­za­te Minis­te­ru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le, iar loca­ta­rii pla­teau chi­rie.

Din toam­na anu­lui 1952 ince­pe popu­la­rea ora­su­lui cu efec­ti­ve de cadre mili­ta­re, actiu­ne dato­ra­ta dislo­ca­rii uni­ta­ti­lor de vede­te tor­pi­loa­re, sub­ma­ri­ne, nave auxi­li­a­re si de apro­vi­zio­na­re. Numai prin dislo­ca­rea uni­ta­ti­lor de vede­te (si din toam­na lui 1953 a Divi­zio­nu­lui de Sub­ma­ri­ne), efec­ti­ve­le ce aveau nevo­ie de con­fort urban se cifrau la 230 de cadre, depa­sin­du-se cu mult posi­bi­li­ta­ti­le de caza­re a ora­su­lui. In schimb, pen­tru loca­li­ta­ti­le din veci­na­ta­tea Man­ga­li­ei, s‑au cre­at con­di­tii favo­ra­bi­le de a‑si valo­ri­fi­ca poten­ti­a­lul eco­no­mic.

Pe par­cur­sul a numai trei ani, pla­nul ini­ti­al de ame­na­ja­re a nou­lui port sufe­ra modi­fi­cari sub­stan­ti­a­le: este com­ple­tat cu pro­iec­te­le pen­tru coman­damen­te­le de mari uni­tati, la nivel baza nava­la, bri­ga­da de vede­te, uni­tati radi­o­e­lec­tro­ni­ce si cre­a­rea unei infras­truc­turi cores­pun­za­toa­re bunei func­tio­nari si apro­vi­zio­na­rii cu mij­loa­ce si teh­ni­ca de lup­ta atat a uni­ta­ti­lor ope­ra­ti­ve cat si a san­ti­e­ru­lui naval. Spre exem­plu, cazar­ma si coman­damen­tul bri­ga­zii de vede­te au fost ampla­sa­te pe locul Aba­to­ru­lui din Man­ga­lia. Che­ul de sta­tio­na­re a sub­ma­ri­ne­lor a fost rea­li­zat in fata baii ter­ma­le, iar ame­na­ja­ri­le au fost facu­te func­tie de nevo­i­le spe­ci­fi­ce aces­tei cate­go­rii de nave. Izvo­rul cel mai impor­tant, ce asi­gu­ra nece­sa­rul de apa sul­fu­roa­sa pen­tru bai­le res­pec­ti­ve, a fost obtu­rat si, in anii 1953–1955, s‑a con­stru­it cala pen­tru vede­te­le tor­pi­loa­re cu toa­te uti­li­ta­ti­le afe­ren­te. Spre sur­prin­de­rea tutu­ror izvo­rul obtu­rat a erupt la nord-vest de gara fero­vi­a­ra, unde s‑au cre­at urgent con­di­tii pen­tru cap­ta­rea lui si o noua direc­tie de eva­cu­a­re catre actu­a­lul sana­to­riu bal­near.

Cres­te­rea efec­ti­ve­lor de cadre mili­ta­re a impus o noua sis­te­ma­ti­za­re si dezvol­ta­re a ora­su­lui Man­ga­lia: asi­gu­ra­rea de spa­tii loca­ti­ve pen­tru fami­li­i­le cadre­lor mili­ta­re; cre­a­rea de scoli, cre­se, gra­di­ni­te, con­stru­i­rea Cer­cu­lui Mili­tar si a Casei de Cul­tu­ra; dezvol­ta­rea bazei de apro­vi­zio­na­re agro-ali­men­ta­ra si infi­in­ta­rea unor cen­tre comer­ci­a­le.

Ast­fel, ince­pand din 1960, se pune in apli­ca­re pri­mul plan de sis­te­ma­ti­za­re si dezvol­ta­re a ora­su­lui Man­ga­lia, ince­pand cu cen­trul ora­su­lui, prin­tre care si vile­le de pro­to­col ale Minis­te­ru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le.

Mari­na Mili­ta­ra a con­tri­bu­it sub­stan­ti­al la rea­li­za­rea aces­tui plan edi­li­tar, cu nume­roa­se deta­sa­men­te de mili­tari in ter­men.

In timp ce in zona de nord a lacu­lui Man­ga­lia devi­ne vizi­bi­la noua orien­ta­re urba­na, in zona de sud — mai ales in pro­xi­mi­ta­tea por­tu­lui mili­tar in con­struc­tie -, sunt pas­tra­te tere­nuri necul­ti­va­te, caze­ma­te si ampla­sa­men­te de tra­ge­re, cu dru­muri puti­ne si nea­me­na­ja­te. Pen­tru inla­tu­ra­rea aces­tui nea­juns s‑a luat masu­ra con­stru­i­rii unui pod rulant pes­te cana­lul de lega­tu­ra intre avan­port si lac, ce inlo­cu­ia ast­fel podul de pon­toa­ne exis­tent.

Din 1955 pana in 1962, se rea­li­zea­za o noua dislo­ca­re a Coman­damen­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re, la Man­ga­lia, cat si a unor noi uni­tati de nave. Cu aceas­ta oca­zie a ince­put si dezvol­ta­rea por­tu­lui Con­stan­ta, prin moder­ni­za­rea vechii zone de dislo­ca­re a nave­lor mili­ta­re. Dupa numai patru­ani se punea insa pro­ble­ma dezvol­ta­rii si a unui port comer­ci­al si cre­a­rea unui san­ti­er naval civil ‑toa­te pe latu­ra de sud a lacu­lui Man­ga­lia.

Nas­te­rea San­ti­e­ru­lui naval mili­tar

Anul 1956 repre­zin­ta cer­ti­fi­ca­tul de nas­te­re a Gru­pu­lui indus­tri­al al Coman­damen­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re, aflat la 3 km vest de gar­ni­zoa­na Man­ga­lia, pe malul de nord al lacu­lui Lima­nu. Coman­dant este numit cpt. rg. II ing. Petrus Ambro­zie, ingi­ner sef cpt. rg. III ing. Bujor Cre­tu. Direc­tor a fost numit cpt. rg. ing. Iuliu Chi­o­rea­nu. Sala­ri­ati civili au fost la ince­put doar 12, adi­ca un mai­s­tru, 3 strun­gari, 3 cazan­gii, 2 meca­nici, un sudor, un tam­plar si un elec­tri­cian. Aces­tia, ala­turi de care s‑au aflat mari­na­rii in ter­men pusi la dis­po­zi­tie de Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re, au exe­cu­tat lucra­ri­le de orga­ni­za­re a san­ti­e­ru­lui, con­struc­ti­i­le nece­sa­re unui ase­me­nea obiec­tiv. Intr‑o hala s‑au ame­na­jat ate­li­e­re­le de tam­pla­rie, elec­tric, sec­tia meca­ni­ca avand ate­li­e­re de montaj bord si motoa­re. Apoi s‑a con­stru­it maga­zia cen­tra­la.

Pri­me­le repa­ra­tii se efec­tu­ea­za in anul urma­tor, debu­tul facandu‑l Tan­cul mari­tim nr. 131. Salu­pe de remorcaj si vede­te­le gra­ni­ce­res­ti au fost, de ase­me­nea, repa­ra­te cu ace­la­si efec­tiv.

In anul 1958, s‑au dat in folo­sin­ta sec­tia I cazan­ge­rie, hala de com­pre­soa­re si un post tra­fo, a fost adus si pus in func­tiu­ne docul plu­ti­tor de 800 tf.

Este anul in care s‑a exe­cu­tat pri­ma con­struc­tie nava­la noua, salu­pa N.H. 112.

Tot atunci a intrat in repa­ra­tii pri­ma nava de lup­ta, vana­to­rul de sub­ma­ri­ne 1. Anul urma­tor efec­ti­vul civil anga­jat s‑a dub­lat, s‑a mai dat in folo­sin­ta o hala, s‑au insta­lat uti­la­je de pre­lu­cra­re prin aschi­e­re si podul rulant, a ince­put con­struc­tia a trei salu­pe noi de 45 CP cu motoa­re Sko­da.

Este locul sa con­sem­nam apor­tul lui Ale­xan­dru Har­jan, capi­tan de ran­gul I, care devi­ne, din anul 1956, coman­dant al Divi­zio­nu­lui dra­goa­re de rada Man­ga­lia, con­du­cand actiu­ni­le de dra­gaj ale fos­te­lor bara­je de mine din fata Con­stan­tei din tim­pul raz­bo­i­u­lui. A coman­dat nava ‘Mir­cea’ in mai mul­te mar­suri.

Un alt mili­tar de carie­ra, Ilie Ste­fan, a fost, in peri­oa­da decem­brie 1952 — octom­brie 1955, coman­dant al sub­ma­ri­nu­lui S1 Del­fi­nul, apoi coman­dant al Divi­zio­nu­lui 319 vede­te tor­pi­loa­re si sub­ma­ri­ne Man­ga­lia. Avan­sat mai tar­ziu sef de stat major al Flo­ti­lei Flu­vi­a­le, coman­dant al Sco­lii mili­ta­re supe­ri­oa­re de mari­na Con­stan­ta, apoi rec­tor al Insti­tu­tu­lui de mari­na, coman­dan­tul Cen­tru­lui de sca­fan­dri, loc­ti­i­tor al Coman­damen­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re, si‑a legat nume­le si acti­vi­ta­tea de via­ta mili­ta­ra a Man­ga­li­ei.

In 1961 coman­dan­tul Mari­nei Mili­ta­re de la Man­ga­lia era cpt. rg. I Iosif Pri­cop.

Vechiul dig de nord fuse­se pre­lun­git cu 645 m spre larg, avand pre­va­zut la mij­loc un far ver­de, iar la capul sau un far alb. Digul vechi de sud rama­ne cel de acos­ta­re pen­tru nave­le mili­ta­re. Din ime­di­a­ta veci­na­ta­te a satu­lui 2 Mai por­ne­ste digul de sud, catre cel de nord, avand pe lun­gi­mea de 200 m dane comer­ci­a­le. Lun­gi­mea tota­la este de 1.620 m. Pe dane­le comer­ci­a­le s‑au con­stru­it maga­zii si un pavi­li­on admi­nis­tra­tiv.

La 5 august 1962, a fost sar­ba­to­ri­ta pen­tru pri­ma oara la Man­ga­lia Ziua Mari­nei. (Prin ordi­nul Mare­lui Stat Major nr. 00856 din 1963 s‑a infi­in­tat Divi­zio­nul 133 Vede­te Pur­ta­toa­re de Rache­te al carui coman­dant a fost cpt. rg. III Nico­lae Radu.

La 1 noiem­brie 1963, s‑au infi­in­tat trei coman­damen­te de mari uni­tati: Divi­zia 42 Mari­ti­ma, coman­da­ta de cpt.rg. I Dumi­tru Mun­tea­nu, sef de stat major, cpt. rg. II Mihai Aron, loc­ti­i­tor poli­tic cpt. rg. III Ion Ilin­cut, loc­ti­i­tor teh­nic, cpt. rg. III Maxim; Bri­ga­da 29 Vede­te, coman­da­ta de cpt. rg. II Radu Nico­lae si sef de stat major, cpt.rg.III Ion Tiu­han; Bri­ga­da 24 Flu­vi­a­la la Tul­cea.

La 18 noiem­brie 1963, in baza H.C.M. Nr 920, con­tra­a­mi­ra­lul San­du Ghe­or­ghe a pre­dat coman­da Mari­nei Mili­ta­re con­tra­a­mi­ra­lu­lui ing.Grigore Mar­tes.

San­ti­e­rul Naval cres­tea de la an la an. Avea deja 122 sala­ri­ati civili si pes­te 110 mili­tari in ter­men.

La data de 1 octom­brie 1963, prin HCM 767/1963, Gru­pul indus­tri­al al Coman­damen­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re ia denu­mi­rea de San­ti­e­rul Naval Man­ga­lia tre­cand in sub­or­di­nea Direc­ti­ei Gene­ra­le a Inzes­tra­rii. For­ma de orga­ni­za­re era cea a prin­ci­pi­u­lui ges­tiu­nii eco­no­mi­ce.

Pe baza ace­lu­ia­si HCM 767/1963 si cu ace­ea­si data, a fost infi­in­tat Deta­sa­men­tul de repa­ra­tii nave, de pe lan­ga San­ti­e­rul Naval Man­ga­lia. O data cu noua sub­or­do­na­re si schim­ba­rea orga­ni­za­tori­ca pe prin­ci­pi­ul gos­po­da­ri­ei eco­no­mi­ce s‑au trans­fe­rat de la Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re in cadrul San­ti­e­ru­lui naval uti­la­je­le nece­sa­re pro­ce­su­lui de pro­duc­tie. Nava baza ‘Mir­cea’, afla­ta in repa­ra­tii de la 1 apri­lie ace­la­si an, a fost ter­mi­na­ta la 28 octom­brie 1963. Direc­tor a fost cpt. rg. III ing. Con­stan­tin Patrichi, ingi­ner sef cpt. rg. II Nico­lae Radu­les­cu care anul urma­tor este pro­mo­vat direc­tor, iar ingi­ner sef devi­ne cpt. rg.1 Iuliu Chi­o­rea­nu. Aces­ta din urma este numit direc­tor prin ordin al Minis­tru­lui Con­struc­ti­i­lor in 1968, locul lui fiind ocu­pat de cpt. rg. II ing. Octa­vian Cos­tea.

In 1964 se da in folo­sin­ta pavi­li­o­nul cen­tral, la sec­tia con­struc­tii noi au fost asi­mi­la­te noi pro­du­se. Se infi­in­tea­za Aso­ci­a­tia spor­ti­va Meta­lul, cu sec­ti­i­le de fotbal si sah.

Cu data de 1 ianu­a­rie 1964, se infi­in­tea­za in cadrul cir­cum­scrip­ti­ei sani­ta­re nr. II apar­ti­nand Sfa­tu­lui popu­lar Man­ga­lia, punc­tul sani­tar pen­tru per­so­na­lul din San­ti­e­ru­lui Naval.

La 16 apri­lie 1964, s‑a infi­in­tat in loca­li­ta­tea 2 Mai Divi­zio­nul 160 Arti­le­rie de Coas­ta, sub coman­da loco­te­nent colo­ne­lu­lui Dumi­tru Dobri­to­iu.

In anul 1965, incep lucra­ri­le de con­so­li­da­re a digu­lui de nord in avan­por­tul mare. La 15 febru­a­rie 1966, cpt. rg. I Mihai Aron a pre­lu­at de la cpt. rg. I Sebas­ti­an Ulmea­nu coman­da Divi­zi­ei 42 Mari­ti­me.

In anul 1965, Ghe­or­ghe Anghe­les­cu este numit sef de stat major al Divi­zio­nu­lui 50 Vana­toa­re de Sub­ma­ri­ne Man­ga­lia, o uni­ta­te de eli­ta a Mari­nei Mili­ta­re. Par­ti­ci­pa la mul­te apli­ca­tii in Marea Nea­gra, impre­u­na cu nave sovi­e­ti­ce si bul­ga­res­ti spe­cia­li­za­te in cau­ta­rea si ata­cul sub­ma­ri­ne­lor in limi­te­le ape­lor natio­na­le si in marea libe­ra. Mai tar­ziu, devi­ne pri­mul coman­dant al Cen­tru­lui 243 Radi­o­e­lec­tro­nic si Obser­va­re din Con­stan­ta, pe care l‑a numit Cal­la­tis.

Pri­mul muzeu al Mari­nei

La 25 octom­brie 1965 s‑a infi­in­tat in Man­ga­lia Muze­ul Mari­nei Roma­ne, ce a avut sedi­ul in loca­lul Sta­tiu­nii de pre­ga­ti­re mari­na­reas­ca. Insti­tu­tia muze­a­la este rodul mun­cii a doi mari iubi­tori de isto­rie a navi­ga­ti­ei, coman­do­rii Fila­ret Popes­cu, numit direc­tor, si Dan Nico­la­es­cu.

In pre­zen­ta unui numar impre­sio­nant de mili­tari din baza mili­ta­ra Man­ga­lia, ami­ra­lul Vic­tor Bogdan a taiat pan­gli­ca inau­gu­ra­la. Pri­me­le pie­se muze­a­le au apar­ti­nut nave­lor mari­nei mili­ta­re, dez­a­fec­ta­te dupa pri­mul si cel de-al doi­lea raz­boi mondi­al: arma­ment, masini si motoa­re nava­le, alte­le au fost dona­te de fos­ti ofi­teri de mari­na sau fami­li­i­le lor. Poa­te cele mai inte­re­san­te au pro­ve­nit din des­co­pe­ri­ri­le subac­va­ti­ce. ‘Nave­le au fost casa­te, iar pie­se­le, ini­ti­al, s‑au depo­zi­tat la Muze­ul Mili­tar Natio­nal din Bucu­res­ti, de aco­lo muta­te in mai mul­te locuri, iar in 1961 au ajuns la Man­ga­lia oda­ta cu muta­rea Coman­damen­tu­lui. Orga­ni­za­to­rii au spe­rat sa rea­li­ze­ze o insti­tu­tie dupa mode­lul muze­e­lor din Anglia, Fran­ta si Ita­lia. Ide­ea a fost sus­ti­nu­ta de coman­do­rul Gri­go­re Mar­tes. Intre anii 1966–1968 Muze­ul de la Man­ga­lia a fost vizi­tat de pes­te 5.000 de per­soa­ne, majo­ri­ta­tea mari­nari mili­tari.

Prin ordi­nul Con­si­li­u­lui de Minis­tri nr. 1127 din 29 mai 1969, patri­mo­ni­ul a fost trans­fe­ral la Con­stan­ta, iar Muze­ul Mari­nei Roma­ne, infi­in­tat ca insti­tu­tie de inte­res natio­nal, sub­or­do­nat Minis­te­ru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le a fost orga­ni­zat in gar­ni­zoa­na Con­stan­ta, in vechiul local al Sco­lii supe­ri­oa­re de mari­na de pe stra­da Tra­ian.

Un nou san­ti­er naval

Casa Arma­tei din Man­ga­lia s‑a infi­in­țat la 15 sep­tem­brie 1969. In ace­la­si an s‑a infi­in­tat Divi­zio­nul 339 Vana­toa­re de sub­ma­ri­ne, cuprin­zand trei nave de pro­duc­tie sovi­e­ti­ca (VSM 31, VSM 32, VSM 33). La coman­da aces­tui divi­zion s‑au aflat cpt. rg. I Nico­lae Patrau si seful de stat major, cpt. rg. III Con­stan­tin Ior­da­che.

La 27 febru­a­rie 1970, s‑a des­fa­su­rat apli­ca­tia de capa­ci­ta­te cu tema: ‘Scoa­te­rea simul­ta­na a nave­lor de sub lovi­tu­ra din por­tul Man­ga­lia’, con­du­sa de seful de stat major al C.M.M., con­tra­a­mi­ral Petre Anghel.

In peri­oa­da 13–15 iulie 1970 s‑a des­fa­su­rat apli­ca­tia de coman­dament pe har­ta cu trans­mi­siuni pe doua esa­loa­ne a mari­lor uni­tati cu tema: ‘Apa­ra­rea comu­ni­ca­ti­i­lor mari­ti­me si flu­vi­a­le in coo­pe­ra­re cu tru­pe­le AAT, gra­ni­ceri, avi­a­tie de front si garzi patri­o­ti­ce’. Apli­ca­tia a fost con­du­sa de coman­dan­tul Mari­nei Mili­ta­re, vicea­mi­ral Gri­go­re Mar­tes.

La 20 mai 1971, prin ordi­nul MFA nr. 005527, San­ti­e­rul naval tre­ce din sub­or­do­na­rea Direc­ti­ei Gene­ra­le a Inzes­tra­rii, la Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re. Ince­pe pro­ce­sul de asi­mi­la­re a exe­cu­ti­ei une­ia din­tre nave­le cu cel mai mare grad de difi­cul­ta­te: vede­ta tor­pi­loa­re cu aripi por­tan­te. Vor fie­xe­cu­ta­te 15 bucati, coman­da­te de Coman­damen­tul Mari­nei Mili­ta­re.

Se lucrea­za la cala de lan­sa­re, in cola­bo­ra­re cu fir­ma TAKRAF-SN Kirov si Lei­pzig-RDG, care va fi inau­gu­ra­ta la 23 august 1972, inre­gis­tra­ta ca cel mai impor­tant eve­ni­ment din via­ta san­ti­e­ru­lui, de la infi­in­ta­rea lui.

Cala de lan­sa­re-ridi­ca­re de 800 tf avea o valoa­re de apro­xi­ma­tiv 9.100.000 lei, din care cola­bo­ra­rea exter­na repre­zen­ta pes­te 5,5 mili­oa­ne lei. De pe aceas­ta cala, cate­va zile mai tar­ziu, va fi lan­sa­ta pri­ma vede­ta mari­ti­ma de patru­la­re.

Ca urma­re a vizi­tei pre­se­din­te­lui tarii din 7 iulie 1973, in baza decre­tu­lui Con­si­li­u­lui de Stat nr. 73/2 mar­tie 1974, au fost intro­du­se in pla­nul de stat si au ince­put, in mod dero­ga­to­riu de la CM 900/1970, lucra­ri­le de inves­ti­tii ”Dezvol­ta­rea San­ti­e­ru­lui Naval Man­ga­lia”.

Lucra­ri­le de inves­ti­tii au pre­su­pus docuri, diguri, devi­e­rea DN 39, racord CFR, plat­for­ma hala, hala con­struc­tii corp S2, depo­zit lami­na­te, grup sco­lar pro­fe­sio­nal com­pus din liceu, cami­ne mun­ci­to­res­ti, ali­men­ta­re cu apa,drumuri de acces, rete­le si uti­li­tati.

La sud de lacul Man­ga­lia este apro­ba­ta ampla­sa­rea plat­for­me­i­in­dus­tri­a­le, oda­ta cu aceas­ta si blo­cu­ri­le de locu­in­te pen­tru nava­listi.

Echi­pa­rea teh­ni­ca edi­li­ta­ra a san­ti­e­ru­lui si a dota­ri­lor era core­la­ta cu echi­pa­rea ora­su­lui.

Pana la aceas­ta data, flo­ta mili­ta­ra roma­na sta­tio­na in inte­ri­o­rul lacu­lui Man­ga­lia, ame­na­jat cu che­uri, depo­zi­te de muni­tii si cu san­ti­e­rul naval decon­struc­tii si repa­ra­tii nave mili­ta­re. Direc­to­rul celor doua sec­toa­re ale san­ti­e­ru­lui naval rama­ne cpt. rg. I Iuli­us Chi­o­rea­nu, iar ing. sef, intr‑o pri­ma eta­pa, cpt.rg II Pop Teo­fil, urmat de cpt.rg.I ing. Octa­vian Cos­tea.

Dru­mul natio­nal care tra­ver­sa Man­ga­lia spre comu­na 2 Mai si mai depar­te in Bul­ga­ria tre­cea pes­te un canal ce lega por­tul cu lacul si a carei struc­tu­ra meta­li­ca era mobi­la.

Cand tre­ceau nave­le mili­ta­re, podul se des­chi­dea, iar cir­cu­la­tia pe drum era intre­rup­ta. Ampla­sa­men­tul nou­lui san­ti­er naval a fost sta­bi­lit de Cea­u­sescu.

Dupa mul­te insis­ten­te ale pro­iec­tan­ti­lor si ale orga­ne­lor loca­le, seful sta­tu­lui s‑a lasat indu­ple­cat cu ampla­sa­rea docu­ri­lor si a hale­lor san­ti­e­ru­lui naval pe malul sterp si pie­tros de din­co­lo de lac. S‑au facut stu­dii geo­teh­ni­ce si hidro­lo­gi­ce mult mai apro­fun­da­te care au ara­tat ca daca se folo­sea sis­te­mul cla­sic cu pom­pa­re din incin­ta exca­va­ta — in care urma sa se con­stru­ias­ca docul – sub nive­lul marii, debi­tul ar fi fost foar­te mare (cir­ca 30.000 mc/ora), cal­ca­rul de fun­da­tie fiind foar­te fisu­rat si cu mul­te goluri car­sti­ce.

Din stu­dii mai rezul­ta ca pom­pand aceas­ta mare can­ti­ta­te de apa dul­ce din stra­tul de cal­car, cobo­ra nive­lul apei sub­te­ra­ne, iar putu­ri­le din zona Albes­ti, care repre­zen­tau prin­ci­pa­la sur­sa de apa pen­tru par­tea de sud a lito­ra­lu­lui, ar fi ramas fara apa dul­ce si prin cal­ca­rul fisu­rat ar fi patruns apa de mare. In aces­te con­di­tii pro­iec­tan­tul sef al lucra­rii, ing. Mir­cea Ulu­bea­nu si labo­ra­to­rul de cer­ce­tari hidro­teh­ni­ce, Ciu­re­lu l‑au sfa­tu­it pe minis­trul adjunct Marin Maro­iu sa cea­ra asis­ten­ta teh­ni­ca strai­na.

S‑a con­tac­tat fir­ma fran­ce­za Sole­tan­che, spe­cia­li­za­ta in injec­tii pen­tru ecra­ne in sol si s‑a dis­pus cum­pa­ra­rea licen­tei si a unor insta­la­tii spe­ci­a­le pen­tru injec­tii — cele mai mul­te noi din punct de vede­re teh­nic la vre­mea ace­ea. Sub indru­ma­rea fran­ce­zi­lor, s‑au facut stu­dii supli­men­ta­re, care s‑au inter­pre­tat la Paris si apoi solu­tia data pen­tru ecra­na­re s‑a apli­cat sub supra­ve­ghe­rea repre­zen­tan­tu­lui fir­mei care a stat la Man­ga­lia toa­ta peri­oa­da exe­cu­ti­ei aces­tui ecran de ciment si ben­to­ni­ta ce a repre­zen­tat sta­vi­la in spa­te­le care­ia s‑a putut exca­va si apoi exe­cu­ta lucra­rea pro­priu-zisa, pom­pand debi­te obis­nu­i­te pen­tru ase­me­nea incin­te, de cir­ca 2–3.000 mc/ora.

Mai tar­ziu, la 24 decem­brie 1974, a fost redac­ta­ta si pri­ma auto­ri­za­tie de con­struc­tie pen­tru pri­ma nava rea­li­za­ta in san­ti­e­rul naval.

Meri­ta reti­nut si fap­tul ca in 27 iulie 1971 a fost emi­sa pri­ma auto­ri­za­tie de con­struc­tie a unei salu­pe-remorcher pen­tru san­ti­e­rul naval.

Putin se vor­bes­te astazi des­pre fap­tul ca, la Man­ga­lia, din ini­ti­a­ti­va si sub direc­ta supra­ve­ghe­re a coman­dan­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re, vicea­mi­ral Gri­go­re Mar­teș, a fost infi­in­tat, in 1971, un labo­ra­tor dotat cu apa­ra­tu­ra nece­sa­ra cap­tu­ra­rii del­fi­ni­lor, in sco­pul dre­sa­rii aces­to­ra pen­tru actiuni de lup­ta. La coman­da labo­ra­to­ru­lui nou infi­in­tat a fost numit lt col. dr. vet. Geor­ge Tiches­cu. Obiec­ti­vul prin­ci­pal al labo­ra­to­ru­lui era ace­la de a valo­ri­fi­ca poten­ti­a­lul bio­lo­gic al del­fi­ni­lor din spe­cia Del­phi­nus Del­phis, trai­tori in Marea Nea­gra. Con­co­mi­tent, in incin­ta Sta­tiu­nii de Pre­ga­ti­re Mari­na­reas­ca s‑a infi­in­tat un micro­del­fi­na­riu.

Cu sigu­ran­ta ‚asa s‑a nas­cut ide­ea de a infi­in­ta, anul urma­tor, la Con­stan­ta, pri­ma for­ma muze­i­sti­ca de acest gen din sud-estul Euro­pei. Pri­mul del­fi­na­riu public roma­nesc a fost con­ce­put si rea­li­zat in exclu­si­vi­ta­te cu mij­loa­ce­le teh­ni­ce si mate­ri­a­le autoh­to­ne. In acel moment, in Marea Nea­gra erau esti­ma­te a trai cir­ca 500.000 exem­pla­re de del­fini.

Pri­mii doi del­fini care au popu­lat noul Del­fi­na­riu au fost cap­tu­rati din Marea Nea­gra, chiar de per­so­na­lul insti­tu­ti­ei, dupa un an de expe­ri­men­tari pe cont pro­priu, cu pla­se cores­pun­za­toa­re.

Ince­pand cu 15 octom­brie 1971, s‑a infi­in­tat in loca­li­ta­tea 2 Mai Bata­li­o­nul de Infan­te­rie Mari­na, sub coman­da colo­ne­lu­lui Ion Baias.

La sfar­si­tul anu­lui 1972 con­tra­a­mi­ra­lul Mihai Aron a fost numit sef de Stat Major al Mari­nei Mili­ta­re.

Intre anii 1972–1973 au ince­put lucra­ri­le de adan­ci­re a avan­por­tu­lui mare, con­co­mi­tent cu con­stru­i­rea digu­lui de sud si pre­lun­gi­rea celui de nord.

La 13 decem­brie 1973, con­tra­a­mi­ra­lul Sebas­ti­an Ulmea­nu a fost numit in func­tia de coman­dant al Mari­nei Mili­ta­re. Pro­iec­tul docu­lui uscat de repa­ra­tii de la Man­ga­lia a fost incre­din­tat cate­drei de con­struc­tii hidro­teh­ni­ce a Insti­tu­tu­lui de Con­struc­tii Bucu­res­ti. Docu­ri­le pro­iec­ta­te erau intr‑o con­cep­tie dife­ri­ta de cea a por­tu­lui Con­stan­ta.

Ase­za­te in pre­lun­gi­re si deni­ve­la­te, radi­e­rul a fost gan­dit ca, prin gre­u­ta­tea lui sa pre­ia for­ta de impin­ge­re a apei de jos in sus. Poar­ta a fost com­plet repro­iec­ta­ta.

Pen­tru ca nave­le mari de 100.000 tdw care urmau sa se con­stru­ias­ca in doc sa poa­ta iesi la mare, a fost nece­sa­ra — in para­lel cu exe­cu­tia docu­lui –, pro­iec­ta­rea si rea­li­za­rea unui port nou, care s‑a cas­ti­gat inte­gral din mare. Por­tul si dru­mul au fost inves­ti­tii con­e­xe si apar­ti­neau de Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor. San­ti­e­rul naval, intrea­ga inves­ti­tie por­tu­a­ra, inclu­siv sena­lul navi­ga­bil, erau inves­ti­ti­i­le Minis­te­ru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le, rea­li­za­te prin inter­me­di­ul San­ti­e­ru­lui mili­tar Man­ga­lia.

Pen­tru că ampla­sa­rea san­ti­e­ru­lui naval pen­tru nave de mare tonaj o cerea, a fost devi­at Dru­mul Natio­nal 39, din sosea­ua Negru Voda prin Lima­nu, noul drum de acces fiind dat in folo­sin­ta la 1 iunie 1975.

Tot­o­da­ta sunt gata cele trei cami­ne de nefa­mi­listi a cate 300 locuri fie­ca­re si 83 apar­ta­men­te pen­tru spe­cia­lis­tii san­ti­e­ru­lui. A ince­put con­struc­tia unei cre­se-gra­di­ni­ta cu 180 locuri, urmandu‑i alte doua.

La 13 mar­tie 1976 s‑a inau­gu­rat pri­mul racord de cale fera­ta ce lea­ga Con­stan­ta-Man­ga­lia cu San­ti­e­rul naval pes­te podul lacu­lui Lima­nu.

In 1976, pe o supra­fa­ta de cir­ca 56 ha, se con­tu­ra­se deja pro­fi­lul vii­to­ru­lui san­ti­er naval.

Era pre­va­zut cu o mare hala de con­struc­tii corp, cu o linie auto­ma­ti­za­ta de taiat si asam­blat table, depo­zi­tul de table si pro­fi­le, dotat cu poduri rulan­te de mare capa­ci­ta­te, fabri­ci­le de oxi­gen si ace­ti­le­na, cen­tra­la ter­mi­ca, sta­tie de trans­for­ma­re, doc uscat. Digul de con­struc­tie a san­ti­e­ru­lui naval, cotat ca al doi­lea dupa Con­stan­ta, cele doua tron­soa­ne de diguri insu­mand 2.600 m, con­sti­tu­iau, dupa opi­nia con­struc­to­ri­lor, cea mai grea, dar cea mai fru­moa­sa lucra­re ingi­ne­reas­ca.

Pen­tru rea­li­za­rea ei, s‑au folo­sit 22.000 sta­bi­lo­pozi, 800.000 t pia­tra de Sitor­man si Ovi­diu. Au fost esca­vati si trans­por­tati pes­te 1,3 mili­oa­ne mc pamant. Pen­tru con­struc­tia docu­lui de repa­ra­tii, au fost nece­sa­re 350.000 mc de sapa­turi, folo­si­rea a 120.000 mc de betoa­ne si 13.700 tone de arma­turi. Echi­pe­le de sca­fan­dri ale Inte­prin­de­rii de Con­struc­tii Hidro­teh­ni­ce Con­stan­ta au pus pe fun­dul apei, la cota de 9,50 m, blo­curi de pia­tra, dand Man­ga­li­ei dimen­siu­ni­le celui de-al doi­lea port mari­tim al tarii. La aces­tea se ada­u­ga con­struc­tia a 13 km de sosea, devi­e­rea dru­mu­lui natio­nal Mangalia‑2 Mai, a lini­ei fera­te pro­prii, a rete­lei de dru­muri inte­ri­oa­re.

Con­struc­tia docu­lui a durat pana prin 1977, cand ”Cal­la­tis” este trans­fe­rat, pen­tru a face loc con­struc­ti­ei urma­toa­re. Docu­ri­le erau lega­te in tan­dem, cap la cap, cu o dife­ren­ta de nivel de 8,30 m, lucru care nu se cunoas­te sa mai fie pe unde­va prin lume. De alt­fel, tot acel ince­put, cu solu­tii teh­ni­ce pe care nici nu puteau fi ima­gi­na­te de cine­va, poa­te fi con­si­de­rat o mare aven­tu­ra teh­ni­ca.

”Cal­la­tis’, pre­mie­ră nava­lă abso­lu­tă

Con­form ordi­nu­lui Mare­lui Stat Major al MAN nr. CL 00670, din 17 iunie 1974, SN Man­ga­lia tre­ce din sub­or­do­na­rea Coman­damen­tu­lui Mari­nei Mili­ta­re in sub­or­do­na­rea Direc­ti­ei Gene­ra­le a Inzes­tra­rii din MApN.

Cate­va luni mai tar­ziu s‑a decis ca SNM sa pre­ia con­struc­tia mine­ra­li­eru­lui de 55.000 tdw, care sa intre in fabri­ca­tie in para­lel cu exe­cu­ta­rea inves­ti­ti­ei, ter­me­nul de livra­re a navei sta­bi­lin­du-se a fi tri­mes­trul II 1978. Ambi­tii mega­lo­ma­ni­ce care au impus rit­muri de mun­ca fara pre­ce­dent. Cinci spe­cia­listi din con­du­ce­rea san­ti­e­ru­lui sunt tri­mi­si la pre­ga­ti­re si schim­buri de expe­rien­ta in R.F.Germania, Sue­dia si Fran­ta.

La 11 mar­tie 1975, s‑a tur­nat pri­ma bena de beton în doc.

La 29 apri­lie 1975, ince­pe con­struc­tia pri­me­lor sec­tii. Se lucra in para­lel la nava de 55.000 tdw, dar si la ridi­ca­rea san­ti­e­ru­lui. La ince­pu­tul lunii mai 1976, mare­le bazin al docu­lui uscat era inun­dat si intrea­ga masa de metal de 15.000 t ince­pe sa plu­teas­ca.

Cal­la­tis’ era o nava mine­ra­li­er de 220 m lun­gi­me, 32 m lati­me, 16 m inal­ti­me.

Bote­zul navei s‑a facut pe 20 august 1977, in pre­zen­ta minis­tru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le, gene­ral colo­nel Ion Coman. Nava a ple­cat in pro­be de mare in 12 iunie 1978, recep­tia gene­ra­la a navei fiind inre­gis­tra­ta pes­te doua sap­ta­mani. Cal­la­tis a ple­cat in pri­ma sa cur­sa la 10 august, voia­jul durand o luna.

Cel de-al doi­lea mine­ra­li­er de 55.000 tdw, Bals, era deja in lucru. Lan­sa­rea la apa s‑a facut la 26 iulie 1979, oda­ta cu nava de sca­fan­dri la mare adan­ci­me Gri­go­re Anti­pa.

Un pod pes­te lac

In vara anu­lui 1987, Cea­u­sescu fiind la Nept­un si vizi­tand baza mili­ta­ra nava­la de la Man­ga­lia, i‑a cerut minis­tru­lui apa­ra­rii natio­na­le, gene­ra­lul Vasi­le Milea, sa se ocu­pe ca arma­ta sa rea­li­ze­ze un pod pes­te lac, care sa scur­te­ze dis­tan­ta din­tre Man­ga­lia si loca­li­ta­tea 2 Mai -, res­pec­tiv tre­ce­rea spre vama bul­ga­ra -, cu cir­ca 10 km.

Nece­si­ta­tea unui pod dura­bil a fost dove­di­ta de tra­gi­cul acci­dent ce se petre­cu­se pe podul de pon­toa­ne care facea lega­tu­ra din­tre oras si san­ti­er, cand au murit 11 oameni.

S‑a facut pro­iec­tul de catre IPTANA si in 1988 lucra­rea a fost intro­du­sa in pla­nul de inves­ti­tii.

Podul a fost con­ce­put pe pile din beton armat, fun­da­te pe coloa­ne fora­te, iar supras­truc­tu­ra meta­li­ca supla monta­ta pe mal si apoi impin­sa pes­te lac cu pre­se si tra­sa cu tro­lii de pe cela­lalt mal. Teh­no­lo­gia de exe­cu­tie a fost con­ce­pu­ta de ingi­ne­rii nos­tri de spe­cia­li­ta­te, iar par­tea meta­li­ca a fost con­fec­tio­na­ta la Pites­ti, la uzi­na de poduri meta­li­ce si pre­fa­bri­ca­te a CCCF. Podul a fost o rea­li­za­re deo­se­bi­ta, inau­gu­ra­ta in vara anu­lui 1989, in pre­zen­ta lui Cea­u­sescu.

Mari­na la Man­ga­lia, în anul 1989

Revo­lu­tia a pus Mari­na Mili­ta­ra in situ­a­tia de a actio­na in con­di­tii rea­le de lup­ta. La 17 decem­brie, ora 18,50, se lan­sa­se catre toa­te uni­ta­ti­le si mari­le uni­tati indi­ca­ti­vul ‘Radu cel Fru­mos’, insem­nand alar­ma de lup­ta par­ti­a­la. Se ordo­na­se insta­la­rea punc­te­lor de coman­da, inta­ri­rea pazei uni­ta­ti­lor, depo­zi­te­lor si muni­ti­ei, insti­tu­i­rea patru­le­lor in uni­tati si gar­ni­zoa­ne.

A doua zi dimi­ne­a­ta, s‑a dis­pus cunoas­te­rea situ­a­ti­ei ope­ra­tio­na­le a nave­lor si a teh­ni­cii de lup­ta, con­sti­tu­i­rea a patru patru­le in gar­ni­zoa­na Man­ga­lia, decon­ser­va­rea nave­lor si a teh­ni­cii de lup­ta, pre­ga­ti­rea celor doua bate­rii ale arti­le­ri­ei de coas­ta pen­tru tra­ge­re.

Uni­ta­ti­le de lup­ta din Man­ga­lia erau con­sti­tu­i­te din Bri­ga­da 29 Vede­te, dis­pu­nand de 4 vede­te pur­ta­toa­re de rache­te, 8 vede­te tor­pi­loa­re mari, 9 nave auxi­li­a­re.

Aces­te­ia i se ala­tu­ra Divi­zia 42 Mari­ti­ma, cu 4 vana­toa­re de sub­ma­ri­ne, 3 dra­goa­re de baza, 5 dra­goa­re de rada, 6 nave auxi­li­a­re, 8 tunuri de 130 mm si 3 insta­la­tii mobi­le de lan­sa­re a rache­te­lor nava­le. In plus, Cen­trul de instruc­tie a Mari­nei avea 3 com­pa­nii de infan­te­rie.

In 20 decem­brie, la ora 22,30, Bri­ga­da 29 Vede­te rapor­ta ca a fina­li­zat pre­ga­ti­rea a sase tor­pi­le pen­tru sub­ma­rin. La 21 decem­brie, ora 8,58, a fost scoa­sa in mare o alta nava de gar­da, in drep­tul sta­tiu­nii Nept­un, rese­din­ta pre­zi­den­ti­a­la de vara. Dupa fuga dic­ta­to­ri­lor, la ora 23,10, s‑a tre­cut la pune­rea in apli­ca­re a pla­nu­lui de apa­ra­re a por­tu­lui Man­ga­lia.

A doua zi, au fost sta­bi­li­te res­pon­sa­bi­li­tati pen­tru apa­ra­rea anti­te­ro­ris­ta a obiec­ti­ve­lor eco­no­mi­ce din zona Man­ga­lia-Nept­un. Sea­ra, la ora 19,30, a fost pri­mi­ta o nota tele­fo­ni­ca sem­na­ta de gene­ral loco­te­nent Vic­tor Ata­na­sie Stan­cu­les­cu: ”Coman­dan­tii mili­tari sa asi­gu­re paza obiec­ti­ve­lor civi­le de impor­tan­ta deo­se­bi­ta, cu subu­ni­tati inar­ma­te care sa nu tra­ga decat in situ­a­tia in care sunt ata­ca­te cu arme de foc de catre gru­puri inar­ma­te. Uni­ta­ti­le mili­ta­re sa se puna de acord cu repre­zen­tan­tii orga­ne­lor loca­le”.

Pen­tru pune­rea in apli­ca­re a ordi­nu­lui, coman­dan­tul Gar­ni­zoa­nei Man­ga­lia, con­tra­a­mi­ral Ion Boian, a desem­nat un repre­zen­tant mili­tar in noua struc­tu­ra a Pri­ma­ri­ei Man­ga­lia. S‑au con­sti­tu­it sase patru­le mix­te, com­pu­se din mili­tari si lup­ta­tori din gar­zi­le patri­o­ti­ce.

In noap­te de 22 decem­brie, sub ame­nin­ta­rea ata­cu­ri­lor tero­ris­te, s‑au scris si tipa­rit pri­me­le pagini ale nou­lui ziar ”Cuget Liber’, pe care un grup de volun­tari sosit din Con­stan­ta l‑au dis­tri­bu­it pe stra­zi­le Man­ga­li­ei.

In ace­la­si timp, un dus­man neva­zut tinea in sta­re de lup­ta nu doar mili­ta­rii, ci si toa­ta mul­ti­mea din stra­da. Au loc sce­ne de lup­ta care, cu spri­ji­nul tele­vi­ziu­nii le vede intrea­ga tara.

La Man­ga­lia, situ­a­tia este mai com­ple­xa, dato­ri­ta exis­ten­tei por­tu­lui mili­tar si a zvo­nu­ri­lor alar­mis­te ali­men­ta­te de for­te­le ocul­te. La 23 decem­brie a con­ti­nu­at sem­na­la­rea unor tin­te aerie­ne si nava­le fal­se.

Pen­tru a se cunoas­te sta­rea rea­la, la Man­ga­lia s‑a ordo­nat ca vede­ta tor­pi­loa­re 201 si alte doua vede­te tor­pi­loa­re pe aripi sa exe­cu­te cer­ce­ta­re pe para­le­la Vama Veche, spre larg, 13 mile mari­ne.

Pe data de 24 decem­brie, nave­le mili­ta­re din Man­ga­lia erau dislo­ca­te ast­fel: Divi­zio­nul 133 Vede­te Pur­ta­toa­re de Rache­ta ‑nava 194, la 6 mile mari­ne est Man­ga­lia, Divi­zio­nul 19 Dra­goa­re de Rada, la 5 mile mari­ne est Nept­un, Divi­zio­nul 93 Vede­te Tor­pi­loa­re Mari, la 6 mile mari­ne est Cos­ti­ne­s­ti, Divi­zio­nul 126 Vede­te Tor­pi­loa­re Mari, la 7,5 mile mari­ne est Tuz­la, iar Dis­tru­ga­to­rul ”Mara­ses­ti”, impre­u­na cu cele­lal­te nave se aflau in por­tul Man­ga­lia.

La 25 decem­brie, tele­vi­ziu­nea trans­mi­tea sti­rea ca Nico­lae si Ele­na Cea­u­tes­cu au fost jude­cati de Tri­bu­na­lul Mili­tar Extra­or­di­nar si con­dam­nati la moar­te. Sen­tin­ta, decla­ra­ta defi­ni­ti­va, a fost exe­cu­ta­ta.

Dar sta­rea de alar­ma gene­ra­la con­ti­nua. La Man­ga­lia au fost rea­li­za­te trei ali­ni­a­men­te de supra­ve­ghe­re pe mare: pri­mul ali­ni­a­ment pe para­le­la ora­su­lui, cu 3 vede­te tor­pi­loa­re mari dis­pu­se la 6, 12, res­pec­tiv 17 mile fata de tarm; al doi­lea ali­ni­a­ment, pe para­le­la loca­li­ta­tii 23 August, cu trei vede­te pur­ta­toa­re de rache­ta, dis­pu­se la 7, 9, res­pec­tiv 11 mile mari­ne fata de coas­ta; al tre­i­lea ali­ni­a­ment, la Efo­rie Sud, cu trei vede­te tor­pi­loa­re mari dis­pu­se la 7, 9, res­pec­tiv, 11 mile mari­ne fata de coas­ta. In por­tul Man­ga­lia patru­la salu­pa de gar­da.

Pe data de 26 decem­brie, dato­ri­ta fap­tu­lui ca marea era de gra­dul 5–6 si van­tul batea in rafa­le, majo­ri­ta­tea nave­lor mili­ta­re a intrat in port.

Din ana­li­za actiu­ni­lor de lup­ta des­fa­su­ra­te s‑a con­sta­tat ca ele au avut un carac­ter pre­pon­de­rent urban, fara anga­ja­rea masi­va a unor forte aero­na­va­le sau teres­tre. S‑au trans­mis 75 de infor­ma­tii care sem­na­lau pre­zen­ta a pes­te 150 de eli­cop­te­re si apli­ca­rea masu­ri­lor sta­bi­li­te pri­vind paza obiec­ti­ve­lor eco­no­mi­ce si a uni­ta­ti­lor, la fel ca si apli­ca­rea masu­ri­lor antis­ca­fan­dru in por­tul mili­tar.

Pe data de 30 decem­brie, con­form ordi­nu­lui minis­tru­lui Apa­ra­rii Natio­na­le nr. 774, con­tra­a­mi­ra­lul Mihai Aron a fost numit in func­tia de coman­dant al Mari­nei Mili­ta­re, iar vicea­mi­ra­lul Ioan Mușat a fost tre­cut în rezer­vă.

La 12 apri­lie 1990, con­tra­a­mi­ra­lul Ghe­or­ghe Anghe­les­cu a fost numit coman­dant al Mari­nei Mili­ta­re. […]


Aure­lia Lăpu­şan: Mul­țu­mim pen­tru aceas­tă repro­du­ce­re din mono­gra­fia ora­șu­lui, una din­tre cele mai dragi nouă. Ar meri­ta actu­a­li­za­tă. Man­ga­lia este ora­șul cu o fas­ci­nan­tă isto­rie, cu per­so­na­li­tăți de excep­ție, cu oameni care au ști­ut să o iubeas­că până la jert­fă. (17.11.2019).


MN 1: Des­pre Isto­ria Șan­ti­e­ru­lui Naval Man­ga­lia, coti­dia­nul onli­ne Man­ga­lia News a publi­cat, în anii 2016 — 2017, un seri­al foar­te bine docu­men­tat, inti­tu­lat CRESTEREA SI DESCRESTEREA SANTIERULUI NAVAL MANGALIA (UM 02029 MANGALIA)”, sub sem­nă­tu­ra dom­nu­lui sing. Marin Tăna­se, care nu a mai apu­cat să-și vadă visul împli­nit — publi­ca­rea unei cărți des­pre Șan­ti­e­rul Naval Man­ga­lia (SNM), atât de drag dân­su­lui și altor nava­liști și cadre mili­ta­re din Mari­na Româ­nă…


MN 2: Mono­gra­fia Man­ga­lia în pagi­ni­le vre­mii”, avându‑i ca autori pe Aure­lia Lăpușan și Ște­fan Lăpușan, a stat și la baza seri­a­lu­lui de arti­co­le dedi­ca­te împli­ni­rii a 20 de ani de la decla­ra­rea Muni­ci­pi­u­lui Man­ga­lia, seri­al în 20 de epi­soa­de, inti­tu­lat: MANGALIA 20, un TOP al per­so­na­li­tă­ți­lor loca­le, pe care vă invi­tăm să‑l reve­deți aici.


Man­ga­lia News, 17.11.2019. (sur­sa: rasfoiesc.com).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele