Plantele seamănă cu organele pe care le vindecă. ”Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente”

0
447

”Ali­men­te­le voas­tre să fie medi­ca­men­te şi medi­ca­men­te­le voas­tre să fie ali­men­te”, spu­nea Hipo­crat, părin­te­le Medi­ci­nei.

O altă teo­rie veche spu­ne că plan­te­le au fost cre­a­te de Dum­ne­zeu ast­fel încît să seme­ne cu orga­ne­le cor­pu­lui ome­nesc şi să conţi­nă tot ceea ce au nevo­ie pen­tru o bună fun­cţio­na­re. Si daca ai auzit zica­la ”Esti ceea ce mananci”, acum stii de ce.

De acum înco­lo, nu mai este nevo­ie să întrebi un spe­cia­list ce e bine să mănânci atunci când ai o anu­mi­tă afec­țiu­ne. Este sufi­cient să faci niș­te legă­turi vizu­a­le pen­tru a‑ți da sea­ma ce ar tre­bui să con­sumi.

Fie­că­rui organ al cor­pu­lui îi cores­pun­de un ali­ment care, nu numai că îi adu­ce bene­fi­cii, însă îi şi sea­mă­nă foar­te mult. Pri­vind cu aten­tie avan­ta­je­le mai mul­tor ali­men­te in ceea ce pri­ves­te sana­ta­tea, for­ma lor, pre­cum si cea a orga­ne­lor pe care le vin­de­ca, se pare ca mul­te pro­du­se ali­men­ta­re si orga­ne se asea­ma­na extrem de mult. Cu alte cuvin­te, natu­ra ne ofe­ră vin­de­ca­re prin fruc­te­le și legu­me­le pe care ni le pune la dis­po­zi­ție, iar ca indi­ciu, natu­ra ni le ofe­ră în for­ma sau culoa­rea orga­ne­lor pe care aces­tea le vin­de­că. Coin­ci­den­ta sau nu, esen­ti­al este fap­tul ca tre­bu­ie sa pro­fi­ti de acest aspect pen­tru a avea gri­ja de cor­pul si de sana­ta­tea ta.

Nuci­le
San­tu­ri­le si pliu­ri­le nuci­lor se asea­ma­na cre­ie­ru­lui. Ele sunt chiar impar­ti­te in 2 si reflec­ta emis­fe­ra dreap­ta si emis­fe­ra stan­ga a cre­ie­ru­lui uman. In afa­ra de aceas­ta ase­ma­na­re, oame­nii de sti­in­ta au demon­strat ca nuci­le pot fi bene­fi­ce pen­tru acest organ, pen­tru ca sunt boga­te in ome­ga 3, un acid gras esen­ti­al care sti­mu­lea­za func­tio­na­rea cre­ie­ru­lui.

Morco­vii
Taiati transver­sal un morcov si aces­ta va sema­na cu ochiul. Morco­vii sunt plini de vita­mi­ne si de anti­o­xi­dan­ti, cum ar fi beta-caro­te­nul, care dimi­nu­ea­za ris­cul dege­ne­ra­rii mus­chi­lor ocu­lari si a macu­lei, prin­ci­pa­la cau­za a pier­de­rii vede­rii la per­soa­ne­le in var­sta. Morco­vii aju­ta la redu­ce­rea ris­cu­lui de a dezvol­ta cata­rac­ta. Tot­o­da­ta, aces­te legu­me con­tin si vita­mi­na A, esen­ti­a­la pen­tru pas­tra­rea ochi­lor sana­to­si.

Teli­na
Tul­pi­na lun­ga a teli­nei se asea­ma­na oase­lor cor­pu­lui uman. Este un ali­ment bene­fic pen­tru rezis­ten­ta osoa­sa. Teli­na este o sur­sa con­sis­ten­ta de sili­ciu, care face par­te din struc­tu­ra mole­cu­la­ra care ofe­ra oase­lor for­ta. O alta coin­ci­den­ta: oase­le con­tin 23% sodiu si teli­na de ase­me­nea. Daca ali­men­ta­tia dum­ne­a­voas­tra nu con­ti­ne sodiu, iar cor­pul dum­ne­a­voas­tra il cere pen­tru men­ti­ne­rea unei sana­tati bune a oase­lor, aceas­ta legu­ma va poa­te aju­ta.

Rosi­i­le
Daca veti taia o rosie in 2, veti remar­ca nis­te cama­ru­te care sea­ma­na cu struc­tu­ra unei inimi, cama­ru­te ca atri­i­le si ven­tri­cu­le­le. Rosia con­ti­ne o sub­stan­ta chi­mi­ca, un anti­o­xi­dant, numit lico­pen, ce redu­ce ris­cul boli­lor car­d­ia­ce si a mai mul­tor for­me de can­cer. Dato­ri­ta con­ti­nu­tu­lui mare de pota­siu si fier, rosia repre­zin­ta un ali­at puter­nic pen­tru a alun­ga boli­le car­d­ia­ce.

Avo­ca­do
Cu for­ma sa bom­ba­ta si pre­zen­ta sam­bu­re­lui oval in cen­tru, avo­ca­do se supra­pu­ne intr-un mod stra­niu cu silu­e­ta unei femei insar­ci­na­te. Medi­cii gine­co­logi reco­man­da con­su­mul de avo­ca­do in tim­pul sar­ci­nii, pen­tru ca acest fruct va aju­ta pen­tru men­ti­ne­rea unei mai bune sana­tati a colu­lui ute­rin. In plus, acest fruct este capa­bil sa com­ba­ta deze­chi­li­bre­le hor­mo­na­le.

O alta coin­ci­den­ta: fruc­tu­lui de avo­ca­do ii sunt nece­sa­re 9 luni pen­tru a ajun­ge la matu­ri­za­re (ince­pand de la floa­re pana la fruct). Con­su­mand avo­ca­do in tim­pul sar­ci­nii, veti fi sigu­re ca va veti reve­ni rapid dupa nas­te­re. Eli­mi­na dupa sar­ci­na exce­sul de gra­si­me. Acest fruct este la fel de bene­fic si daca nu sun­teti insar­ci­na­ta, pen­tru ca, in cazul in care il con­su­mati o data pe sap­ta­ma­na, el pre­vi­ne boli cum ar fi can­ce­rul de col ute­rin sau de ova­re. Avo­ca­do este o sur­sa de acid folic. Aces­ta redu­ce ris­cul de dis­pla­zie cer­vi­ca­la, o afec­tiu­ne pre­can­ce­roa­sa.

Ciu­per­ci­le cham­pig­non
Daca taiati un cham­pig­non in 2, veti remar­ca for­ma aces­tu­ia si anu­me ca se asea­ma­na cu ure­chea uma­na. O caren­ta in vita­mi­na D poa­te antre­na pro­ble­me­le audi­ti­ve. Ciu­per­ci­le sunt une­le din­tre cele mai rare ali­men­te care con­tin vita­mi­na D. Aceas­ta vita­mi­na este mai ales impor­tan­ta pen­tru sana­ta­tea oscioa­re­lor ure­chii, cele mai mici oase afla­te in ure­che care trans­mit sune­tul la cre­ier. Pen­tru a ate­nua pro­ble­me­le de auz, este reco­man­dat sa con­su­mati cel putin o data pe sap­ta­ma­na ciu­perci sau ori­ce alt ali­ment bogat in vita­mi­na D pen­tru a ame­li­o­ra auzul.

Smo­chi­ne­le
Daca des­pi­cati o smo­chi­na in 2 parti, veti remar­ca for­ma semin­te­lor, care sea­ma­na cu sper­ma­to­zo­i­zii. In plus, une­le stu­dii au demon­strat ca semin­te­le de smo­chi­na imbu­na­ta­tesc mobi­li­ta­tea si numa­rul sper­ma­to­zo­i­zi­lor si lup­ta impo­tri­va ste­ri­li­ta­tii mas­culi­ne.

Gre­pfru­tul si por­to­ca­la
Taind in 2 parti aces­te fruc­te, veti obser­va ca inte­ri­o­rul gre­pfru­tu­lui si al unei por­to­ca­le se asea­ma­na cu glan­de­le mama­re ale feme­ii. Sunt efec­tiv bene­fi­ce pen­tru sana­ta­tea si mis­ca­rea lim­fei in glan­de­le mama­re. Ase­ma­na­rea intre citri­ce­le ca por­to­ca­la si sani poa­te fi inca o coin­ci­den­ta. Gre­pfru­tul con­ti­ne sub­stan­te numi­te limo­no­ide, care ar putea inhi­ba dezvol­ta­rea celu­le­lor can­ce­roa­se. Aces­te citri­ce ame­li­o­rea­za sis­te­mul lim­fa­tic al sani­lor pen­tru a‑i aju­ta sa sca­pe de toxi­ne si pen­tru a pre­ve­ni dezvol­ta­rea tumo­ri­lor can­ce­roa­se.

Stru­gu­rii
Pla­ma­nii sunt con­sti­tu­i­ti din ramuri ale unor mici cai aerie­ne care se ter­mi­na cu ciorchini minu­s­culi din­tr-un tesut numit alve­o­le pul­mo­na­re. Aces­te struc­turi care se asea­ma­na unor chi­orchini de stru­gu­re per­mit oxi­ge­nu­lui sa tre­a­ca din pla­mani in san­ge. O ali­men­ta­tie boga­ta in fruc­te, cum ar fi stru­gu­rii, ar putea redu­ce ris­cul can­ce­ru­lui de pla­mani si a emfi­ze­mu­lui pul­mo­nar. Boa­be­le de stru­gu­re con­tin tot­o­da­ta o sub­stan­ta numi­ta proan­to­ci­a­ni­di­na, des­pre care se poa­te spu­ne ca s‑a demon­strat ca redu­ce gra­vi­ta­tea ast­mu­lui declan­sat de aler­gie.

Migda­le­le
For­ma unei migda­le se asea­ma­na ochiu­lui uman. Aceas­ta este bene­fi­ca pen­tru sana­ta­tea ochi­lor. Migda­la con­ti­ne o vita­mi­na esen­ti­a­la pen­tru o pie­le sana­toa­sa, vita­mi­na E, care este bene­fi­ca si pen­tru par si ochi. Este o sur­sa de gra­simi mono­sa­tu­ra­te si con­tri­bu­ie la mic­so­ra­rea con­ti­nu­tu­lui de coles­te­rol. Migda­le­le con­tin, de ase­me­nea, sele­niu, un anti­o­xi­dant puter­nic, si per­mi­te redu­ce­rea pro­ce­su­lui de imba­tra­ni­re. Aces­te fruc­te aju­ta tot­o­da­ta si la dimi­nu­a­rea cear­ca­ne­lor si a umfla­tu­ri­lor ochi­lor daca intro­du­ceti cate un pumn de migda­le in ali­men­ta­tie in fie­ca­re zi, dar si pen­tru a sti­mu­la acu­i­ta­tea vizu­a­la.

Ghim­bi­rul
Rada­ci­na de ghim­bir se asea­ma­na cu sto­ma­cul. Este, deci, inte­re­sant de luat in sea­ma ca unul din­tre cele mai mari bene­fi­cii ale ghim­bi­ru­lui este de a faci­lia diges­tia. Chi­ne­zii l‑au uti­li­zat timp de pes­te 2000 de ani pen­tru cal­ma­rea dure­ri­lor de sto­mac si pen­tru redu­ce­rea gre­tu­ri­lor, ast­fel ca aceas­ta plan­ta este un reme­diu popu­lar pen­tru diver­se afec­tiuni.

Cas­tra­ve­te­le şi spa­ran­ghe­lul au for­ma şi mări­mea orga­nu­lui sexu­al mas­culin. Aces­te legu­me sunt recu­nos­cu­te pen­tru fap­tul că sti­mu­lea­ză fun­cţia aces­tui organ.

Papa­ia: tăi­a­tă transver­sal, se asea­mă­nă foar­te bine cu intes­ti­ne­le, atât la culoa­re, cât și după for­mă. Papa­ya aju­tă la cură­ța­rea colo­nu­lui și per­mi­te buna func­țio­na­re a sis­te­mu­lui diges­tiv.

Căp­șu­ni­le: For­ma căp­șu­ne­lor ar putea semă­na cu din­ții. Aces­tea nu numai că înăl­besc din­ții, dar aju­tă și la men­ți­ne­rea din­ți­lor puter­nici și sănă­toși, inclu­siv a gin­gi­i­lor.

Măsli­ne­le – au ca si cores­pon­dent ova­re­le feme­ii, demon­stran­du-se efi­ca­ci­ta­tea lor in pre­ve­ni­rea can­ce­ru­lui de col ute­rin si in echi­li­bra­rea hor­mo­ni­lor sexu­ali femi­nini.

Cea­pa
Cea­pa sea­ma­na cu celu­le­le cor­pu­lui. In zile­le noas­tre, cer­ce­ta­ri­le au ara­tat ca cea­pa aju­ta la cura­ta­rea tutu­ror celu­le­lor. Aceas­ta legu­ma pro­du­ce lacri­mi care spa­la stra­tu­ri­le epi­te­li­a­le ale ochi­lor.

Faso­lea
Faso­lea se asea­ma­na rini­chi­lor, de ace­ea, aces­te legu­me aju­ta la men­ti­ne­rea func­tio­na­rii rena­le la o cota nor­ma­la.

Broc­coli
Mici­le punc­te verzi ale broc­coli-ului se asea­ma­na cu sute­le de celu­le can­ce­roa­se. Stu­di­i­le recen­te au demon­strat ca o por­tie de broc­coli con­su­ma­ta sap­ta­ma­nal este sufi­cien­ta pen­tru a redu­ce ris­cul de can­cer de pros­ta­ta.

Bana­na
Pro­fi­tati la maxi­mum de bene­fi­ci­i­le bana­nei, ce are for­ma unui zam­bet, pen­tru ca acest fruct con­ti­ne o pro­te­i­na numi­ta trip­to­fan, care este trans­for­ma­ta intr-un neu­ro­trans­mi­ta­tor chi­mic, numit sero­to­ni­na, aso­ci­at sur­sei de bucu­rie si de bunas­ta­re. (sur­sa: inter­net. Publi­cat: 22.11.2019).


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply