Oraș antic foarte bine conservat, identificat de cercetătorii americani lângă Mangalia, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip!

0
689
https://www.mangalianews.ro/

Sem­na­lul de alar­mă, refe­ri­tor la des­co­pe­riri impre­sio­nan­te făcu­te în adân­cul Mării Negre, a fost tras chiar de  cer­ce­tă­to­rii stră­ini. Ei afir­mă că au iden­ti­fi­cat un ade­vă­rat oraş, foar­te bine con­ser­vat dato­ri­tă com­po­zi­ţi­ei de săruri mine­ra­le din ape­le mari­ne. La o adân­ci­me de şase metri sub stra­tul de nisip dintr‑o regiu­ne a Mării Negre, cer­ce­tă­to­rii au des­co­pe­rit vechiul oraş Cal­la­tis, înte­me­iat de greci pe locul unei așe­ză­ri geti­ce.

În pre­zent se știe că vechiul Cal­la­tis este ora­șul Man­ga­lia, dar o par­te din rui­ne sunt sub apa mării. Pre­zen­ta­rea făcu­tă de Româ­nia TV ara­tă că spe­cia­liș­tii ame­ri­cani care au făcut cer­ce­tă­ri­le spun că adân­cu­ri­le Mării Negre ascund mul­te enig­me, ves­ti­gii ale vechi­lor cetăți, monu­men­te şi tem­ple anti­ce, dar şi coră­bii scu­fun­da­te. Nu sunt cer­ce­ta­te, deo­a­re­ce auto­ri­tă­ți­le româ­ne nu au fon­du­ri­le nece­sa­re.

Un băr­bat din Med­gi­dia sus­ți­nea că a des­co­pe­rit rui­ne­le a cinci ora­șe anti­ce, dar și o rețea de cana­le per­fect con­tu­ra­te, pe fun­dul Mării Negre. În urmă cu câți­va ani, Sorin Ște­fan Pri­că, ingi­ner naval, pasio­nat de civi­li­za­ți­i­le anti­ce, a reu­șit să vizu­a­li­ze­ze adân­cu­ri­le mării, printr‑o meto­dă sim­plă și la îndemâ­na ori­cui. A explo­rat pămân­tul, folo­sind foto­gra­fii din sate­lit, cu aju­to­rul apli­ca­ți­ei Goo­gle Ear­th. Des­co­pe­ri­rea făcu­tă este con­fir­ma­tă și de cer­ce­tă­ri­le ame­ri­ca­ni­lor.

”Cred că sunt în total cinci ora­șe pe fun­dul Mării Negre. Două pe pla­to­ul româ­nesc, care sunt aco­pe­ri­te de nisip și nu se dis­ting foar­te clar – unul la Insu­la Șer­pi­lor și altul între două râuri care se unesc spre con­ti­nu­a­rea Dună­rii. Cel mai inte­re­sant este un oraș care are o for­mă per­fect pătra­tă, cu laturi de câte 10 kilo­me­tri, care s‑a con­ser­vat mai bine decât ori­ca­re altul des­co­pe­rit până acum și care este dova­da că la mij­loc se află mâna omu­lui”, a decla­rat Sorin Pri­că.

Arhe­o­lo­gii spun că situl scu­fun­dat în mare, lân­gă Man­ga­lia, a fost înte­me­iat de gre­cii dorieni în seco­lul al VI-lea îna­in­te de Hris­tos. Cer­ce­tă­ri­le din ulti­mii 50 de ani au evi­den­ți­at că for­tă­rea­ța are dimen­siuni impre­sio­nan­te – aproa­pe două mile în lar­gul mării și tot două mile de‑a lun­gul țăr­mu­lui actu­al.

Rela­tări des­pre ora­șul scu­fun­dat în Marea Nea­gră exis­tă încă din seco­lul XV, când un navi­ga­tor bur­gu­nd a văzut “zidu­ri­le care ieșeau din mare”, în drep­tul por­tu­lui Pan­gu­a­la (Man­ga­lia).

Jeno Sza­bo este sin­gu­rul român care a făcut par­te din echi­pa lui Jacqu­es-Yves Cous­teau şi are la activ pes­te şap­te mii de scu­fun­dări prin ape­le din toa­tă lumea, unde a găsit nenu­mă­ra­te comori. În 2004, echi­pa de sca­fan­dri spe­cia­li­za­ţi în arhe­o­lo­gie subac­va­ti­că con­du­să de Jeno Sza­bo a înce­put să facă pri­me­le inves­ti­ga­ţii pen­tru a putea dema­ra acţiu­ni­le de cău­ta­re ale vechiu­lui Cal­la­tis.

Trei ani mai târ­ziu au obţi­nut aju­to­rul sca­fan­dri­lor unguri care au venit şi cu apa­ra­tu­ra nece­sa­ră unei ast­fel de acţiuni. Au făcut un plan de chel­tu­ieli esti­ma­ti­ve şi l‑au îna­in­tat secre­ta­ru­lui gene­ral al Minis­te­ru­lui Cul­tu­rii şi Cul­te­lor de la acea vre­me, Vir­gil Niţu­les­cu, care a apro­bat ini­ţi­al buge­tul. Într‑o săp­tămâ­nă de scu­fun­dări au găsit rui­ne, străzi, coloa­ne şi o epa­vă a unei coră­bii care folo­sea la trans­por­ta­rea mar­mu­rei. În apro­pi­e­rea epa­vei au fost găsi­te şi frag­men­te cera­mi­ce.

Tot într‑o săp­tămâ­nă au chel­tu­it şi pes­te 15 mii de euro din buzu­na­re­le pro­prii, iar minis­te­rul s‑a făcut că plo­uă. Inves­ti­ga­ţi­i­le s‑au oprit şi nu au fost relu­a­te nici până în zile­le noas­tre. Fas­ci­na­ţi de des­co­pe­ri­rea sen­za­ţio­na­lă, mem­brii echi­pei au încer­cat să strân­gă bani de pe unde s‑a putut, au înfi­inţat un Cen­tru de Cer­ce­tări Subac­va­ti­ce, toa­te fără prea mare suc­ces. Deşi ini­ţi­al nu au vrut să facă publi­că poves­tea de tea­ma cău­tă­to­ri­lor de comori care ar putea dis­tru­ge ves­ti­gi­i­le, sca­fan­drii arhe­o­logi s‑au hotă­rât să cea­ră aju­tor de la alţii şi i‑au che­mat pe cei de la Disco­ve­ry Chan­nel, care ar putea da o par­te din banii nece­sari, în schim­bul exclu­si­vi­tă­ţii.

Pe fale­za Man­ga­li­ei, în drep­tul sta­ți­ei mete­o­ro­lo­gi­ce încep zidu­ri­le cetă­ții anti­ce Cal­la­tis. E par­tea dori­a­nă a con­struc­ți­ei, cea mai veche. “Cum intri în mare, la câți­va metri dis­tan­ță, dai de rui­ne”, a spus arhe­o­lo­gul Lili­a­na Vio­iu, de la muze­ul local. În actu­a­lul port al Man­ga­li­ei se află, tot scu­fun­da­te, alte ziduri ale cetă­ții, ceva mai “moder­ne”, din peri­oa­da roma­ni­lor.

La extin­de­rea unui hotel, cu vreo zece ani în urma, s‑au facut săpă­turi în urma căro­ra au fost des­co­pe­ri­te ves­ti­gii de o valoa­re ine­s­ti­ma­bi­lă. Clă­di­rea cea nouă păs­trea­za ast­fel în pân­te­ce­le sale o fărâ­mă de isto­rie. Pe mar­gi­nea căii de acces se întin­de sis­te­mul de cana­li­za­re. Toa­te au fost făcu­te de romani. “Daca cer­ce­tă­ri­le ar con­ti­nua, s‑ar vedea că stra­da aceas­ta se întin­de spre vechea ceta­te, care acum e sub apă”, a expli­cat arhe­o­lo­gul Lili­a­na Vio­iu. (sur­sa: identitatea.ro).


MN: Des­pre cer­ce­tă­ri­le subac­va­ti­ce din zona de sud a lito­ra­lu­lui româ­nesc, coti­dia­nul Man­ga­lia News a publi­cat mai mul­te arti­co­le ce pot fi vizu­a­li­za­te AICI.


Man­ga­lia News, 12.10.2019.


piese-auto-mangalia.ro
Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele