Academia Română — Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la Era digitală 

0
91
https://www.mangalianews.ro/

Aca­de­mia Româ­nă a ini­țiat o serie de dez­ba­teri pe teme actu­a­le, cu impact major asu­pra omu­lui și soci­e­tă­ții con­tem­po­ra­ne. Pri­ma din­tre aces­te dez­ba­teri ști­in­ți­fi­ce a avut în cen­trul aten­ți­ei teh­no­lo­gi­i­le infor­ma­ți­ei și comu­ni­ca­ți­i­lor (TIC) și inte­li­gen­ța arti­fi­ci­a­lă (IA), punând accent pe efec­tul aces­to­ra asu­pra soci­e­tă­ții în ansam­blul ei, cât și pe rolul robo­ti­cii în dezvol­ta­rea soci­e­tă­ții româ­nești.

Aca­de­mia Româ­nă con­si­de­ră că uti­li­za­rea noi­lor teh­no­lo­gii digi­ta­le are efec­te ime­di­a­te în nume­roa­se dome­nii și prin Gru­pul de Reflec­ție pri­vind impac­tul evo­lu­ți­ei TIC și IA asu­pra omu­lui şi soci­e­tă­ţii a pro­pus mai mul­te direc­ții de acțiu­ne, pe care le supu­ne ana­li­zei fac­to­ri­lor deci­denți, în vede­rea sta­bi­li­rii unor măsuri coro­bo­ra­te în dome­ni­i­le edu­ca­ție, sănă­ta­te, cer­ce­ta­re, dezvol­ta­re, ino­va­re, eco­no­mie, admi­nis­tra­ție publi­că, pen­tru armo­ni­za­rea acce­su­lui popu­la­ți­ei la noi­le locuri de mun­că spe­ci­fi­ce eco­no­mi­ei digi­ta­le.

Aca­de­mia Româ­nă a lan­sat în acest sens un mani­fest pen­tru adap­ta­rea soci­e­tă­ții româ­nești la era digi­ta­lă, docu­ment care abor­dea­ză impac­tul revo­lu­ți­ei teh­no­lo­gi­ce și măsu­ri­le care ar tre­bui imple­men­ta­te în Româ­nia.

Reco­man­dă­ri­le pri­vind direc­ți­i­le de acțiu­ne vizea­ză ela­bo­ra­rea unui pro­gram coe­rent, la nivel națio­nal, care să inclu­dă aspec­te­le spe­ci­fi­ce noii revo­lu­ții indus­tri­a­le și asi­gu­ra­rea mij­loa­ce­lor pen­tru cre­a­rea struc­tu­ri­lor de imple­men­ta­re în învă­țământ, în cer­ce­ta­rea insti­tu­țio­na­lă și aca­de­mi­că, cât și în via­ța publi­că. De ase­me­nea, în docu­ment sunt men­țio­na­te și even­tu­a­le­le cos­turi ale inac­țiu­nii sau ale acțiu­nii întâr­zi­a­te.

Gru­pul de reflec­ție pri­vind impac­tul evo­lu­ți­ei TIC și IA asu­pra omu­lui şi soci­e­tă­ţii a fost înfi­in­țat în cadrul Aca­de­mi­ei Româ­ne în anul 2019, la ini­ția­ti­va acad. Ioan Dumi­tra­che, și este alcă­tu­it din mem­bri ai Aca­de­mi­ei Româ­ne, spe­cia­liști în ști­in­ța și teh­no­lo­gia infor­ma­ți­ei, teh­no­lo­gia micro­sis­te­me­lor, inte­li­gen­ța arti­fi­ci­a­lă, eco­no­mie, socio­lo­gie, filo­so­fie, medi­ci­nă, învă­țământ, pre­cum și experți din medi­ul public și pri­vat.

Redăm în con­ti­nu­a­re tex­tul inte­gral al Mani­fes­tu­lui.

Impac­tul revo­lu­ţi­ei digi­ta­le asu­pra omu­lui şi soci­e­tă­ţii

şi une­le măsuri nece­sa­re a fi lua­te în Româ­nia.

Un mani­fest pen­tru adap­ta­rea la Era digi­ta­lă.

Teh­no­lo­gi­i­le infor­ma­ţi­ei şi comu­ni­ca­ţi­i­lor (TIC) şi inte­li­genţa arti­fi­ci­a­lă (IA) se situ­ea­ză în cen­trul revo­lu­ţi­ei digi­ta­le afla­te în pli­nă desfă­şu­ra­re şi care influ­enţea­ză pro­fund toa­te dome­ni­i­le de acti­vi­ta­te, eco­no­mia, soci­e­ta­tea, via­ţa fie­că­rui indi­vid şi rela­ţi­i­le de ori­ce natu­ră sta­bi­li­te la sca­ră glo­ba­lă. În raport cu dina­mi­ca actu­a­lă a rapor­tu­ri­lor din­tre şti­inţă, teh­no­lo­gie şi soci­e­ta­te, Aca­de­mia Româ­nă, con­form atri­bu­ţi­i­lor pre­vă­zu­te în Sta­tu­tul său, şi‑a asu­mat rolul de a explo­ra con­tex­tul, per­spec­ti­ve­le şi de a ela­bo­ra, la soli­ci­ta­rea insti­tu­ţi­i­lor Sta­tu­lui (Preşe­dinţie, Par­la­ment, Guvern) sau din pro­prie ini­ţi­a­ti­vă, pro­pu­neri de măsuri şi acţiuni în bene­fi­ci­ul cetă­ţe­ni­lor şi al dezvol­tă­rii ţării, în ansam­blu. Ast­fel, în anul 2001, Aca­de­mia a deru­lat pro­iec­tul pri­o­ri­tar inti­tu­lat „Soci­e­ta­tea Infor­ma­ţio­na­lă-Soci­e­ta­tea Cunoa­ş­te­rii: con­cep­te, solu­ţii şi stra­te­gii pen­tru Româ­nia“. Rapor­tul de sin­te­ză al pro­iec­tu­lui a fost îna­in­tat foru­ri­lor de deci­zie ale sta­tu­lui, par­ti­de­lor par­la­men­ta­re şi comu­ni­cat soci­e­tă­ţii prin inter­me­di­ul mij­loa­ce­lor de infor­ma­re în masă. Astăzi, se poa­te con­sta­ta că pre­ve­de­ri­le docu­men­tu­lui inti­tu­lat „Car­ta con­stru­i­rii Soci­e­tă­ţii Infor­ma­ţio­na­le în Româ­nia, un mani­fest pen­tru o miş­ca­re amplă, efi­ca­ce și coe­ren­tă“ (2000) s‑au înde­pli­nit aproa­pe în tota­li­ta­te. În ace­la­şi timp, au fost per­ce­pu­te ele­men­te noi de impact al TIC şi AI.

În peri­oa­da 2015–2017, s‑au deru­lat, în Aca­de­mia Româ­nă, mai mul­te pro­iec­te stra­te­gi­ce, din­tre care menţio­năm:

Şcoa­la și edu­ca­ţia“, prin care s‑a pro­pus o stra­te­gie pen­tru ca aces­tea să ser­veas­că la adap­ta­rea cetă­ţea­nu­lui la noua eta­pă de evo­lu­ţie a eco­no­mi­ei și soci­e­tă­ţii.

Soci­e­ta­tea cunoa­ş­te­rii în Româ­nia“, care a evi­denţi­at, prin­tre alte­le, inte­ra­cţiu­ni­le strân­se din­tre dife­ri­te ele­men­te care carac­te­ri­zea­ză Era digi­ta­lă (eco­no­mie, cer­ce­ta­re, edu­ca­ţie, legi­sla­ție, pia­ţa mun­cii, pro­te­cţia mediu­lui, influ­enţa fac­to­ri­lor externi etc).

Sigu­ranţa infor­ma­ti­că – pro­tec­ția drep­tu­ri­lor de pro­pri­e­ta­te inte­lec­tu­a­lă“, pro­iect menit să rele­ve une­le din potenţi­a­le­le ris­curi lega­te de dezvol­ta­rea și uti­li­za­rea TIC şi să reco­man­de căi de con­tra­ca­ra­re, pre­cum și de sti­mu­la­re și faci­li­ta­re a cre­a­ți­ei, ino­vă­rii și înre­gis­tră­rii pro­pri­e­tă­ții inte­lec­tu­a­le, res­pec­tiv valo­ri­fi­ca­rea jus­tă a aces­te­ia.

Pe ace­ea­şi linie şi în ace­la­şi dome­niu de inte­res şi pre­o­cu­pări, în anul 2019, s‑a con­sti­tu­it, sub egi­da Aca­de­mi­ei Româ­ne, Gru­pul de Refle­cţie pri­vind impac­tul evo­lu­ţi­ei TIC şi IA asu­pra omu­lui şi soci­e­tă­ţii, întru­nit în trei ședin­țe în date­le de 14 mar­tie, 18 apri­lie și 21 iunie 2019. Pre­zen­tul docu­ment sin­te­ti­zea­ză prin­ci­pa­le­le idei şi pro­pu­neri de măsuri dega­ja­te în cadrul celor trei întâl­niri ale mem­bri­lor gru­pu­lui de refle­cţie, spre a fi supu­se atenţi­ei fac­to­ri­lor de deci­zie din stat şi comu­ni­ca­te soci­e­tă­ţii, în ansam­blul său.

1. Pre­mi­sa

Româ­nia este vital inte­re­sa­tă de pune­rea în valoa­re a imen­su­lui potenţi­al ofe­rit de TIC şi IA, ca şi de asi­gu­ra­rea secu­ri­tă­ţii sale ciber­ne­ti­ce şi de ges­tio­na­rea ris­cu­ri­lor ine­ren­te în lumea seco­lu­lui al XXI-lea. Este esenţi­al ca uti­li­za­rea noi­lor teh­no­lo­gii digi­ta­le să nu fie doar apa­na­jul unei eli­te repre­zen­ta­te de pro­fe­si­o­ni­ş­tii din dome­niu, ci să ofe­re acces şi faci­li­tă­ţi extin­se pen­tru întrea­ga popu­la­ţie a ţării; edu­ca­ţia şi dezvol­ta­rea infras­truc­tu­rii digi­ta­le au un rol deci­siv în acest sens.

2. Con­text

Pe plan mondi­al, cer­ce­ta­rea şi ino­va­rea în sfe­ra teh­no­lo­gi­i­lor digi­ta­le avansea­ză în sal­turi care se suc­ced tot mai rapid, iar apli­ca­ţi­i­le pro­li­fe­rea­ză expo­nenţi­al. Cunoş­tinţe­le şi teh­no­lo­gi­i­le care au dina­mi­ca şi impac­tul cele mai sem­ni­fi­ca­ti­ve sunt: şti­inţa date­lor (“Data Scien­ce”), date­le masi­ve (“Big Data”), Clo­ud Com­pu­ting, învă­ța­rea auto­ma­tă (“Deep/Broad Machi­ne Lear­ning”), robo­ti­ca cog­ni­ti­vă, Cyber-Phy­si­cal Sys­tems, legat de care apar pro­fe­sii noi (de exem­plu, data scien­tist, ope­ra­tor 4.0). Cele mai sem­ni­fi­ca­ti­ve pro­gre­se de ordin apli­ca­tiv sunt înre­gis­tra­te în indus­tria date­lor şi indus­tria de softwa­re; în avan­gar­da mondi­a­lă se situ­ea­ză ţări­le dezvol­ta­te, pre­cum şi o serie de com­pa­nii foar­te puter­ni­ce din SUA (Micro­soft, Goo­gle, Ama­zon, Face­bo­ok, Apple), Chi­na (Bai­du, Ali­ba­ba, Ten­cents) şi UE (SAP). Reţea­ua Inter­net a căpă­tat o anver­gu­ră pla­ne­ta­ră, ten­dinţa fiind cea a conec­ti­vi­tă­ţii omni­pre­zen­te şi a „Inter­ne­tu­lui lucru­ri­lor” (“Inter­net of Thin­gs”). Sis­te­me­le de comu­ni­ca­ții imple­men­tea­ză gene­ra­ţia 5G, ser­vi­ci­i­le web avansea­ză rapid către gene­ra­ţia Web 3.0, iar sis­te­me­le de fabri­ca­ţie au atins gene­ra­ţia “Indus­try 4.0”. În ace­la­şi timp, oda­tă cu apa­ri­ţia de noi mese­rii meni­te să com­pen­se­ze dis­pa­ri­ţia unor locuri de mun­că, apar vul­ne­ra­bi­li­tă­ţi majo­re pen­tru sigu­ranţa şi pro­te­cţia vieţii pri­va­te a cetă­ţe­ni­lor și chiar influ­enţe asu­pra stă­rii de sănă­ta­te şi com­por­ta­men­tu­lui indi­vi­du­lui în con­tex­tul apli­că­rii pe sca­ră lar­gă a teh­no­lo­gi­i­lor emer­gen­te, care tind să înlo­cu­ias­că ope­ra­to­rii umani şi să modi­fi­ce deprin­de­ri­le dobân­di­te de‑a lun­gul seco­le­lor de evo­lu­ţie uma­nă. Este demn de remar­cat pro­gra­mul ”Soci­e­ty 5.0”, lan­sat în Japo­nia, care vizea­ză aspec­te­le esen­ți­a­le ale impac­tu­lui teh­no­lo­gi­ei asu­pra omu­lui și soci­e­tă­ții.

3. Simp­to­me

Româ­nia este bine racor­da­tă la dina­mi­ca glo­ba­lă din dome­ni­i­le TIC şi IA; sis­te­mul pro­priu de cer­ce­ta­re şi ino­va­re este potenţi­al capa­bil, în con­di­ţi­i­le unei susţi­neri finan­ci­a­re şi insti­tu­ţio­na­le adec­va­te, să evo­lu­e­ze pe tra­iec­to­ria de „urmă­ri­re a lide­ru­lui“, fiind posi­bi­le şi une­le rea­li­zări de vârf la nivel de nişă. Prin­ci­pa­lii fac­tori favo­ri­zanţi spe­ci­fici ţării noas­tre sunt:

·       pon­de­rea sec­to­ru­lui TIC în PIB,

·       infras­truc­tu­ra Inter­net cu vite­ze mari de tra­fic,

·       pene­tra­rea lar­gă a dis­po­zi­ti­ve­lor mobi­le în rân­dul popu­la­ţi­ei,

·       recep­ti­vi­ta­tea deo­se­bi­tă a tine­ri­lor faţă de aces­te teh­no­lo­gii.

Totu­şi, în spa­ţi­ul digi­tal, potenţi­a­lul cre­a­tiv al tine­ri­lor din Româ­nia este uti­li­zat înde­o­se­bi pe cont pro­priu sau în comu­ni­tă­ţi ad-hoc de uti­li­za­tori şi mai puţin în pro­iec­te lucra­ti­ve de sca­ră mare. Se fac simţi­te, de ase­me­nea, con­se­cinţe­le nega­ti­ve ale exo­du­lui cre­ie­re­lor, care dimi­nu­ea­ză efec­ti­ve­le de pro­fe­si­o­ni­şti din TIC şi IA dis­po­ni­bi­le în ţară, deter­minând un defi­cit de forţă de mun­că supe­ri­or cali­fi­ca­tă în aces­te dome­nii. Mari­le com­pa­nii care acti­vea­ză în Româ­nia se dove­desc, în pre­zent, mai agi­le decât uni­ver­si­tă­ţi­le în a se plia pe dina­mi­ca noi­lor teh­no­lo­gii digi­ta­le, adap­tân­du-şi rapid modul de fun­cţio­na­re şi ofer­ta adre­sa­tă unei pieţe des­chi­se şi domi­na­tă de con­cu­renţa între plat­for­me.

La ora actu­a­lă, cea mai lar­gă popu­la­ri­ta­te cunosc, în Româ­nia, comu­ni­ca­ţi­i­le mobi­le, come­rţul elec­tro­nic şi reţe­le­le de soci­a­li­za­re. Admi­nis­tra­ţia publi­că este, încă, insu­fi­cient infor­ma­ti­za­tă în rela­ţia cu cetă­ţea­nul şi cu fir­me­le pri­va­te, fapt resi­mţit acut înde­o­se­bi de între­prin­ză­tori la ini­ţi­e­rea unor noi afa­ceri.

4. Dia­gnos­tic

În pre­zent, în soci­e­ta­tea româ­neas­că se cunosc doar parţi­al atât oport­u­ni­tă­ţi­le cre­a­te de TIC şi IA, cât şi efec­te­le folo­si­rii nepo­tri­vi­te şi chiar evo­lu­ţi­i­le impre­vi­zi­bi­le şi posi­bil necon­tro­la­bi­le ale aces­tor teh­no­lo­gii. Teh­no­lo­gi­i­le ofe­ri­te de fur­ni­zo­rii de pro­du­se TIC evo­lu­ea­ză într-un ritm mult mai rapid decât cunoş­tinţe­le şi mij­loa­ce­le de acţiu­ne ale mul­tor potenţi­ali uti­li­za­tori români. Nu exis­tă, încă, un pro­gram coe­rent, la nivel națio­nal, care să inclu­dă aspec­te­le spe­ci­fi­ce noii revo­lu­ții indus­tri­a­le baza­tă esen­ți­al­men­te pe inte­gra­rea cal­cu­la­toa­re­lor, comu­ni­ca­ți­i­lor și con­tro­lul obiec­te­lor fizi­ce.

5. Reco­man­dări

Gru­pul de Refle­cţie pri­vind impac­tul evo­lu­ţi­ei TIC şi IA asu­pra omu­lui şi soci­e­tă­ţii al Aca­de­mi­ei Româ­ne a iden­ti­fi­cat urmă­toa­re­le dire­cţii de acţiu­ne:

I. Defi­ni­rea obiec­ti­ve­lor unui pro­gram coe­rent, la nivel națio­nal, care să inclu­dă aspec­te­le spe­ci­fi­ce noii revo­lu­ții indus­tri­a­le

·       Iden­ti­fi­ca­rea şi lan­sa­rea unor pro­gra­me de cer­ce­ta­re şti­inţi­fi­că din dome­ni­ul robo­ti­cii, inte­li­genţei arti­fi­ci­a­le, neu­ro­in­for­ma­ti­cii şi nano­teh­no­lo­gi­ei, sis­te­me­lor inte­li­gen­te „cyber-fizi­ce“.

·       Lan­sa­rea şi susţi­ne­rea unui pro­gram naţio­nal pen­tru cer­ce­ta­rea cre­ie­ru­lui, vizând aspec­te fun­damen­ta­le şi apli­ca­ti­ve din dome­ni­ul neu­roş­ti­inţe­lor, neu­ro­in­for­ma­ti­cii şi neu­ro­teh­no­lo­gi­ei, nanoş­ti­in­țe­lor cu impact medi­cal, teh­no­lo­gic şi cog­ni­tiv.

II.  Cre­a­rea struc­tu­ri­lor de imple­men­ta­re

·       În învă­țământ:

·       Ela­bo­ra­rea unui pro­gram de pre­gă­ti­re a tine­ri­lor în dome­ni­ul TIC în cadrul unor şcoli pos­tli­cea­le de 2–3 ani, în vede­rea aco­pe­ri­rii nece­sa­ru­lui de lucră­tori cu cali­fi­ca­re de nivel mediu.

·       Ela­bo­ra­rea şi imple­men­ta­rea unui pro­gram de digi­ti­za­re în cadrul sis­te­mu­lui naţio­nal de edu­ca­ţie, valo­ri­fi­ca­rea mai amplă a potenţi­a­lu­lui TIC şi IA în pro­ce­sul edu­ca­tiv-for­ma­tiv.

·       Inclu­de­rea în pla­nu­ri­le de învă­ţământ din facul­tă­ţi a unei dis­ci­pli­ne de eti­că în spa­ţi­ul digi­tal.

·       Pro­mo­va­rea şi susţi­ne­rea pro­gra­me­lor de cer­ce­ta­re inter- şi transdis­ci­pli­na­ră, a colec­ti­ve­lor com­ple­xe inte­gra­te de cer­ce­ta­re, for­ma­te din spe­cia­li­şti din medi­ul aca­de­mic şi medi­ul de afa­ceri.

·       Pro­mo­va­rea şi susţi­ne­rea unui pro­gram pri­vind edu­ca­ţia con­ti­nuă, pen­tru a asi­gu­ra com­pa­ti­bi­li­ta­tea între­gii popu­la­ţii cu oport­u­ni­tă­ţi­le erei eco­no­mi­ei digi­ta­le.

·       Pre­gă­ti­rea stra­te­gi­că de cadre didac­ti­ce în dome­ni­ul “Indus­try 4.0”, în sco­pul dezvol­tă­rii sus­te­na­bi­le a edu­ca­ți­ei și a pie­țe­lor inter­ne emer­gen­te; stu­di­ul com­ple­xi­tă­ții glo­ba­le cu aju­to­rul instru­men­te­lor inte­li­gen­te de tip World Eco­no­mic Forum – Trans­for­ma­tion Maps.

·       Par­te­ne­ri­a­te cu uni­ver­si­tăți și insti­tu­ții inter­națio­na­le avan­sa­te în sco­pul schim­bu­lui de cunoș­tin­țe și bune prac­tici. Redu­ce­rea tim­pu­lui de asi­mi­la­re a nece­si­tă­ți­lor de imple­men­ta­re a dome­ni­u­lui “Indus­try 4.0” în Româ­nia și creș­te­rea rezi­li­en­ței for­ței de mun­că inter­nă la ten­din­țe­le teh­no­lo­gi­ce emer­gen­te la nivel glo­bal.

·       Cre­a­rea cadru­lui legi­sla­tiv pen­tru dezvol­ta­rea mediu­lui de afa­ceri în dome­ni­ul “Indus­try 4.0”; moti­va­rea anti-exod și încu­ra­ja­rea poten­ți­a­lu­lui cre­ie­re­lor de valoa­re ale Româ­ni­ei.

·       În cer­ce­ta­rea insti­tu­țio­na­lă și aca­de­mi­că:

·       Înfi­inţa­rea (reor­ga­ni­za­rea) unui insti­tut naţio­nal de cer­ce­ta­re-dezvol­ta­re-ino­va­re, având ca obiec­tiv con­ce­pe­rea, pro­iec­ta­rea şi dezvol­ta­rea de noi teh­no­lo­gii şi pro­du­se baza­te pe teh­nici de inte­li­genţă arti­fi­ci­a­lă, inclu­siv de învă­ţa­re auto­ma­tă, robo­ti­că cog­ni­ti­vă, şti­inţa date­lor ş.a.

·       Sti­mu­la­rea con­sti­tu­i­rii de con­sorţii între uni­ver­si­tă­ţi, com­pa­nii şi insti­tu­ţii publi­ce, pe prin­ci­pi­ul par­te­ne­ri­a­tu­lui tri­par­tit pen­tru ino­va­re (“Tri­ple Helix”), prac­ti­cat cu suc­ces în ţări­le scan­di­na­ve şi în alte sta­te dezvol­ta­te.

·       În via­ța publi­că:

·       Imple­men­ta­rea ghi­şe­u­lui unic în rela­ţia cetă­ţe­ni­lor cu admi­nis­tra­ţia atât cen­tra­lă, cât şi loca­lă; ofe­ri­rea de spa­ţii şi dotări adec­va­te pen­tru cetă­ţeni în sedi­i­le insti­tu­ţi­i­lor publi­ce.

·       Rea­li­za­rea de cam­pa­nii de infor­ma­re a popu­la­ţi­ei pri­vind ris­cu­ri­le lega­te de date­le per­so­na­le şi moda­li­tă­ţi­le de pro­te­ja­re a aces­to­ra.

III. Asi­gu­ra­rea mij­loa­ce­lor:

·       Asi­gu­ra­rea unei finanţări de cel puţin 2% din PIB pen­tru cer­ce­ta­re-dezvol­ta­re-ino­va­re.

·       Sin­cro­ni­za­rea ordo­na­tă cu pro­gra­me­le euro­pe­ne.

·       Ini­ţi­e­rea unor pro­iec­te pilot pen­tru ino­va­rea în masă (“crow­d­so­ur­cing”) în dome­ni­i­le TIC şi IA.

Rolul Aca­de­mi­ei Româ­ne va con­sta, în prin­ci­pal, în con­tri­bu­ţia la cla­ri­fi­ca­rea con­cep­te­lor și asi­gu­ra­rea unui punct de întâl­ni­re pen­tru dife­ri­ţi actanţi din soci­e­ta­te, pre­cum și în ela­bo­ra­rea și imple­men­ta­rea unui pro­gram de digi­ti­za­re în cadrul sis­te­mu­lui națio­nal de cer­ce­ta­re ști­in­ți­fi­că.

Aca­de­mia își va asu­ma func­ția de coor­do­na­re a aces­tui pro­gram.

6. Cos­tu­ri­le ina­cţiu­nii sau acţiu­nii întâr­zi­a­te

În even­tu­a­li­ta­tea în care pri­o­ri­ta­tea unor ase­me­nea măsuri va fi suba­pre­cia­tă sau apli­ca­rea lor va fi întâr­zi­a­tă, se va putea con­sta­ta apa­ri­ţia unor efec­te nega­ti­ve majo­re, cum sunt:

  • întâr­zi­e­rea rea­li­ză­rii con­ver­genţei Româ­ni­ei către ţări­le ava­sa­te din UE;
  • limi­ta­rea per­for­manţe­lor eco­no­mi­ei naţio­na­le şi a com­pe­ti­ti­vi­tă­ţii sale exter­ne;
  • situ­a­rea Româ­ni­ei în sta­re de depen­denţă teh­no­lo­gi­că faţă de exte­ri­or şi rata­rea şansei de a fi un actant sem­ni­fi­ca­tiv al revo­lu­ţi­ei digi­ta­le glo­ba­le;
  • subu­ti­li­za­rea potenţi­a­lu­lui ino­va­tiv româ­nesc şi con­ti­nu­a­rea exo­du­lui cre­ie­re­lor;
  • degra­da­rea rela­ţi­i­lor inte­ru­ma­ne şi chiar a stă­rii de sănă­ta­te a româ­ni­lor.

Man­ga­lia News, 19.10.2019. (A trans­mis Mădă­li­na Cori­na Dia­co­nu).


piese-auto-mangalia.ro
Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele