Turist pe Valea Oltului, la Băile Olănești — Opinii

1
168
Booking.com

În călă­to­ria de astă vară, am luat în cal­cul și Olă­nești­ul. De ce? Fiind­că ale­se­sem tra­se­ul pe Valea Oltu­lui și fiind­că nu văzu­sem vreo­da­tă Băi­le Olă­nești. Ne rezer­va­sem o noap­te la Hote­lul Olă­nești, de 3*, cu refe­rin­țe bune, rela­tiv proas­păt reno­vat.

Când am ajuns, ce să vezi, par­ca­rea deloc gene­roa­să ca spa­ți­a­li­ta­te, era pli­nă. A apă­rut pri­ma pro­ble­mă. Eu unde par­chez? Am reu­șit să urc mași­na pe un tro­tu­ar, înghe­su­i­tă între alte două, bine­în­țe­les nere­gu­la­men­tar, dar cu ide­ea de ”tem­po­rar”. La recep­ție am adus pro­ble­ma în dis­cu­ție, răs­pun­sul a fost un dat din umeri, mi s‑au indi­cat alte două locuri de par­ca­re, la oare­ca­re dis­tan­ță. Într-ade­văr am reu­șit să găsesc un loc într-una din­tre par­cări, la cca 200 m și am res­pi­rat ușu­rat.

În came­ră, care nu ară­ta deloc rău, cu mobi­ler nou, baia moder­nă, am con­stat că insta­la­ția cen­tra­li­za­tă de aer con­di­țio­nat nu func­țio­na. Afa­ră erau 30⁰C. Ulte­ri­or, la recep­ție mi s‑a expli­cat că e seta­tă numai pe aer cald. La între­ba­rea ”și vara?”, mi s‑a răs­puns zâm­bind că ”înțe­leg că e cald acum, dar…”.

Din bal­co­nul came­rei puteam admi­ra o super­bă pri­ve­liș­te cu dea­luri aco­pe­ri­te de mult ver­de. Am decis să văd sta­țiu­nea, izvoa­re­le, să mă mișc un pic. Am tre­cut pe lân­gă un parc cu aspect comu­nis­to­id, fără nimic modern, trist și neva­lo­ri­fi­cat. Doar niș­te bănci pe care stă­teau niș­te bătrâni.

Pe dru­mul spre izvoa­re, ne‑a întâm­pi­nat pe mar­gi­nea șose­lei o ”sal­bă” de cor­turi, chi­oș­curi și tara­be, întin­se pe sute de metri, unde se vin­deau chi­ne­ză­rii, în mare par­te. Un bâlci, cu alte cuvin­te, care obtu­ra vede­rea spre pârâul care stră­bă­tea sta­țiu­nea. Foar­te mulți vâr­st­nici, care veneau, se duceau din­spre / spre izvoa­re, cu diver­se reci­pien­te pli­ne cu apa mine­ra­lă proas­păt colec­ta­tă.

Vâr­st­ni­cii noș­tri, care nu se asea­mă­nă nici pe depar­te cu cei din vest, care cobo­a­ră de pe nave­le de croa­zie­ră, care călă­to­resc în toa­te col­țu­ri­le lumii și își tră­iesc la maxi­mum și ulti­ma zi a vie­ții. Vâr­st­nici obo­siți de mun­că, de via­ță, de pen­sii mize­re, de boa­lă, uita­re, deru­tă și lip­să de spe­ran­ță.

Am ajuns, în sfâr­șit, la izvoa­re. Mul­te din­tre ele închi­se, iar cele des­chi­se mi-au adus amin­te de anii ’80, cu o infras­truc­tu­ră în care nu s‑a inves­tit aproa­pe nimic, totul trans­mițând ceva depri­mant. M‑am întors la hotel cu gân­dul, fără a fi cinic, să mă bucur de fap­tul că sunt încă tânăr…

Am ser­vit cina, care a fost deli­cioa­să, iar chel­ne­rii ama­bili. Am ple­cat a doua zi, la recep­ție per­ce­pân­du-mi-se ”20 lei, taxă de sta­țiu­ne”. M‑am între­bat unde se inves­tesc acești bani, fiind­că sta­țiu­nea ara­tă jal­nic, cu excep­ția pei­sa­ju­lui superb. 

Cu sti­mă,  
Bogdan-Radu Brîn­zan.


Man­ga­lia News, 08.09.2019.


piese-auto-mangalia.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele