Am fost la musulmanii din Mangalia, în cea mai veche moschee din România

0
610

Am fost la musul­ma­nii din Man­ga­lia, în cea mai veche mos­chee din Româ­nia.

Stă­team în genunchi şi ascul­tam. Eram dife­ri­ţi, dar asta nu mai con­ta. Ne rugam. După mulţi ani în cău­ta­rea tole­ranţei, am găsit‑o, nea­ş­tep­tat, într‑o mos­chee. Acum ştiu. Dum­ne­zeu e pri­e­ten cu Alah.

Man­ga­lia e un oraş pro­vin­ci­al, cu par­fum de Orient şi isto­rie cos­mo­po­li­tă. Perşi, mace­do­neni, daci, romani şi bizan­tini, toţi au tre­cut pe aici. Au cre­zut, vre­mel­nic, că sunt stă­pâ­nii locu­lui. M‑am plim­bat în micul port turis­tic şi de aco­lo, pe dig, până la farul geno­vez. E lini­ş­te. Ale­ea cu tei mari şi umbroşi, lân­gă mare, te îmbie să visezi cu ochii des­chi­şi, stând pe bănci de lemn şi pri­vind în larg.

Un mina­ret răsă­rit din­tre frun­ze. Aşa imi amin­tesc întal­ni­rea cu gea­mia din Man­ga­lia. Era dimi­nea­ţă şi poar­ta închi­să. Am avut răgaz să citesc isto­ri­cul afi­şat pe gard. Nu cre­deam să des­co­păr aici cea mai veche mos­chee din Româ­nia. Anul con­stru­cţi­ei, 1573. Nu a durat mult şi am intrat. O feme­ie, între două vâr­ste, scun­dă, cu o gălea­tă într‑o mână şi o pun­gă mare cu deter­gent în cea­lal­tă, mă pofteş­te să o urmez.

Auto­rul aces­tui arti­col, în cur­tea mos­che­ii Esma­han Sul­tan, la Man­ga­lia.

În stan­ga mea se dez­vă­lu­ie un cimi­tir. Am intu­it ca e cimi­tir. În loc de cruci răsar pie­tre ver­ti­ca­le cu scris ară­besc şi tur­ba­ne. Mor­min­te­le sunt vechi, parţi­al aco­pe­ri­te cu flori mici şi gal­be­ne şi orien­ta­te în acea­ia­şi dire­cţie.

Capul înspre Apus şi picioa­re­le spre mare. Oare, cum se vede răsă­ri­tul de aco­lo, din lumea morţi­lor ? Se scal­dă ei, preţ de câte­va cli­pe, în lumi­nă, ca mai apoi să aştep­te, în bez­nă, rei­vi­rea din mare a dis­cu­lui de foc ? Tur­ba­ne, fesuri, mahra­me. Toa­te sculp­ta­te în pia­tră.

Mor­min­te­le, fie­ca­re, poar­tă un număr. La numă­rul 4 odih­neş­te mufti­ul, şeful pre­o­ţi­lor, mi s‑a spus. La 14 e un gene­ral de arma­tă. Meh­met Paşa e la 22. Sunt îngro­pa­ţi aici şi oameni cu vieţi mai puţin sono­re. Stau cuminţi şi aşteap­tă. Cu fie­ca­re răsă­rit care tre­ce sunt mai aproa­pe de lumi­na cea veş­ni­că.

Cimi­ti­rul musul­man din cur­tea mos­che­ii Esma­han Sul­tan, Man­ga­lia

Prinţe­se­le nu mor. Cea de aici are 441 de ani. E fii­ca Sul­ta­nu­lui Selim al II – lea şi soţia lui Soco­l­lu Meh­met Paşa. Are un nume de basm ară­besc. Esma­han. A venit la Man­ga­lia şi a ridi­cat o gea­mie.

Ce frămân­tări şi ce dorinţe nestă­vi­li­te au făcut‑o să lase Stan­bu­lul pen­tru Man­ga­lia ? Poa­te moar­tea tată­lui? Era orfa­nă, de acum. A înţe­les că cel drag, ple­cat în lumea răsă­ri­tu­lui etern, ia cu el o par­te din ea. De fapt, toţi cei care plea­că iau cu ei o par­te din cei care rămân. Esma­han a rămas.

Ca atunci, e fru­moa­să şi azi. În zile seni­ne e sus, în mina­ret. Pri­veş­te infi­ni­tul mării, în aştep­ta­rea cli­pei când toţi cei din mor­min­te se vor scu­la şi vor fi, din nou, împre­u­nă.

Mos­che­ea Esma­han Sul­tan, cea mai veche din Româ­nia.

Am dat târ­coa­le gea­mi­ei. E clă­di­tă din pia­tră cio­pli­tă pe loc de meş­teri turci. Nu s‑a folo­sit liant pen­tru a uni blo­cu­ri­le de pia­tră, ci scoa­be din oţel. E zvel­tă şi are pro­porţii ide­a­le. Pare o case­tă pen­tru biju­te­rii în faţa căre­ia nu te poţi abţi­ne să ridici capa­cul, să vezi ce bogă­ţii ascun­de.

Am intrat. Pri­d­vo­rul îna­lt şi spri­ji­nit pe coloa­ne de lemn te transpu­ne în atmosfe­ra mănăs­ti­ri­lor mol­da­ve. Am stat aşe­zat pe băn­cu­ţa de la intra­re. Per­spec­ti­va e uni­că. Poţi pri­vi mor­min­te­le şi, prin­tre ele, pe cei care vin să ia apă de la ciş­mea­ua de lân­gă gard.

E ciu­dat! Cei vii îşi astâm­pă­ră setea cu apa din cur­tea celor morţi. Cei din urmă nu mai au nevo­ie. Au apa vieţii si asta e des­tul, mi-am spus. Tre­bu­ie să fie aici o logi­că adân­că la care nu am acces.

Citiți arti­co­lul inte­gral AICI.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele