TOP 10 ALIMENTE CANCERIGENE PE CARE LE MÂNCĂM ZILNIC

0
355

Ali­men­te can­ce­ri­ge­ne în meni­ul nos­tru zil­nic? Ei bine, da! Ori­cât de greu ne-ar fi să accep­tăm, aces­ta este crun­tul ade­văr. Nu mai este un secret pen­tru nimeni că ali­men­ta­ţia omu­lui modern abu­n­dă de sub­stanţe chi­mi­ce cu potenţi­al can­ce­ri­gen, dar pri­vim cu tea­mă că ali­men­te pe care le avem tot tim­pul în fri­gi­der ne-ar putea face foar­te mare rău.

1.Afu­mă­tu­ri­le şi meze­lu­ri­le

Car­nea pro­ce­sa­tă con­su­ma­tă cu regu­la­ri­ta­te şi în can­ti­tă­ţi mari cre­ş­te ris­cul de can­cer’, a decla­rat Orga­ni­za­ţia Mondi­a­lă a Sănă­tă­ţii. Potri­vit stu­di­i­lor, con­su­mul a 50 de gra­me de meze­luri pe zi (aproa­pe două felii subţiri din şun­că) cre­ş­te ris­cul de can­cer colo­rec­tal cu 18%. „Meze­lu­ri­le conţin nitra­ţi, care oda­tă inge­ra­ţi în corp cresc ris­cul de a face can­cer”, aver­ti­zea­ză Meryl Prit­chard, un nutri­ţi­o­nist cele­bru.

Inclu­de­rea meze­lu­ri­lor și a altor pro­du­se de car­ne pro­ce­sa­tă în gru­pa agen­ți­lor care pot pro­vo­ca aceas­tă boa­lă, pre­cum tut­u­nul sau azbes­tul, nu înseam­nă că sunt la fel de peri­cu­loa­se, notea­ză Cen­trul Inter­na­ţio­nal de Cer­ce­tări asu­pra Can­ce­ru­lui.

De ani buni, medici și nutri­ți­o­niști din întrea­gă lume atrag aten­ția asu­pra fap­tu­lui că adi­ti­vii din meze­luri – prin­tre care con­ser­van­ții numiți nitrit și nitrat de sodiu (E250 și E251) – favo­ri­zea­ză apa­ri­ția can­ce­ru­lui. Chiar Auto­ri­ta­tea Euro­pea­nă pen­tru Sigu­ran­ță Ali­men­ta­ră (EFSA) le‑a impus pro­du­că­to­ri­lor de meze­luri limi­te în folo­si­rea nitri­ti­lor din cau­ză că – în tim­pul pro­ce­su­lui de diges­tie – ele pot for­mă niș­te com­puși numiți nitro­za­mi­ne, care cau­zea­ză can­cer.

2. Con­ser­ve­le de roşii

Roşi­i­le, atât cele cru­de, cât şi cele găti­te se numă­ră prin­tre ali­men­te­le cu un puter­nic efect anti­can­ce­ri­gen, dato­ri­tă lico­pe­nu­lui pe care îl conţin. Nu ace­la­şi lucru se poa­te spu­ne des­pre roşi­i­le la con­ser­vă, care se trans­for­mă într-un ali­ment cu potenţi­al can­ce­ri­gen, din cau­za mate­ri­a­lul folo­sit în con­ser­ve — bisfenol‑A, un estro­gen sin­te­tic care pro­du­ce afe­cţiuni ce vari­a­ză de la pro­ble­me de repro­du­ce­re şi până la boli car­d­ia­ce, dia­bet, can­cer şi obe­zi­ta­te. Aceas­tă sub­stanţă se infil­trea­ză cu uşu­rinţă în ali­men­te­le aci­de, cum ar fi roşi­i­le.

3. Car­nea roşie

Un stu­diu efec­tu­at în Sta­te­le Uni­te de către The Națio­nal Insti­tu­tes of Heal­thA­me­ri­can Asso­ci­a­tion of Reti­red Per­sons (NIH-AARP) rapor­tea­ză aso­ci­e­rea din­tre con­su­mul de car­ne roșie și pro­ce­sa­tă ca fac­tor de risc comun pen­tru toa­te cau­ze­le de mor­ta­li­ta­te, dar în spe­cial pen­tru can­cer. Car­nea con­si­de­ra­tă cu potenţi­al can­ce­ri­gen ar fi car­nea de porc, de vacă, de gâs­că, de rață și de vânat, de miel, de oaie, untu­ra, untul, slă­ni­na, cos­ti­ța și meze­lu­ri­le (toa­te).

Potri­vit stu­di­i­lor, 1/2 kg car­ne frip­tă la gră­tar dezvol­tă tot atâ­ta ben­z­pi­ren cât 600 de țigări fuma­te!

În tim­pul găti­rii, în car­nea roșie se for­mea­ză ami­ne hete­ro­ci­cli­ce, pen­tru că tem­pe­ra­tu­ra îna­l­tă de găti­re face ca ami­noa­ci­zii și cre­a­ti­na să reac­țio­ne­ze, for­mând aces­te ami­ne poten­ți­al can­ce­ri­ge­ne. Pre­pa­ra­rea la cup­tor sau roti­sor dezvol­tă tem­pe­ra­turi mai mici și deci mai puți­ne ami­ne can­ce­ri­ge­ne.

4. Zahă­rul

Stu­di­i­le ara­tă că zahă­rul este prin­ci­pa­lul ele­ment care hră­neș­te tumo­ri­le, făcân­du-le să cre­as­că și să se răs­pân­des­că într-un ritm alert. Meta­bo­lis­mul tumo­ri­lor malig­ne este depen­dent de con­su­mul de glu­co­ză (glu­co­za este for­ma sub care se pre­zin­tă în corp zahă­rul dige­rat), epx­li­că medi­cul David Ser­van Schrei­ber, în car­tea să „Anti­can­cer”.

Când mân­căm ali­men­te pe bază de zahăr şi făi­nă albă, nive­lul de glu­co­ză din sân­ge se măreş­te cu rapi­di­ta­te. Ime­di­at, cor­pul eli­be­rea­ză insuli­nă pen­tru a da posi­bi­li­ta­te glu­co­zei să între în celu­le. Secreţia de insuli­nă e însoţi­tă de eli­be­ra­rea altor mole­cu­le numi­te IGF (insulin like grow­th fac­tor) care sti­mu­lea­ză dezvol­ta­rea celu­le­lor. (…) În pre­zent cunoa­ş­tem fap­tul că aces­te cre­ş­teri ale nive­lu­lui secreţi­ei de insuli­nă şi IGF sti­mu­lea­ză în mod direct dezvol­ta­rea celu­le­lor can­ce­roa­se şi capa­ci­ta­tea lor de a inva­da ţesu­tu­ri­le înve­ci­na­te’, spu­ne spe­cia­lis­tul în car­tea sa.

5. Lap­te­le de vacă

Potri­vit unor stu­dii recen­te, lap­te­le de vacă și pro­du­se­le lac­ta­te din lap­te de vacă cresc numă­rul can­ce­re­lor de pros­ta­tă, atunci când sunt con­su­ma­te zil­nic şi în can­ti­ta­te mare. Expli­ca­ția ști­in­ți­fi­că este că lap­te­le de vacă cre­a­ză un mediu pro­pi­ce de dezvol­ta­re a celu­le­lor can­ce­roa­se, prin aci­di­ta­tea pe care o pro­duc în orga­nism. Nu ace­la­şi lucru se poa­te spu­ne des­pre lap­te­le de capră, care este alca­lin.

6. Sucu­ri­le aci­du­la­te

O echi­pă de cer­ce­tă­tori din Franţa au stu­di­at legă­tu­ra din­tre bău­tu­ri­le aci­du­la­te şi ris­cul de can­cer. „Am con­sta­tat că spo­ri­rea con­su­mu­lui de bău­turi îndul­ci­te a fost aso­ci­a­tă pozi­tiv cu ris­cul de can­cer în gene­ral şi cu cel mamar, în spe­cial”, au notat auto­rii cer­ce­tă­rii publi­ca­te în Bri­tish Medi­cal Jour­nal (BMJ).

Spo­ri­rea cu doar 100 de mili­li­tri pe zi, în medie, a con­su­mu­lui de bău­turi îndul­ci­te, echi­va­len­tă cu un un pahar mic sau cu aproa­pe o tre­i­me de doză stan­dard, este aso­ci­a­tă cu o cre­ş­te­re de 18% a ris­cu­lui can­cer” în gene­ral, a decla­rat doc­tor Mathil­de Tou­vi­er, con­du­că­toa­rea Echi­pei de Cer­ce­ta­re în Epi­de­mi­o­lo­gie Nutri­ţio­na­lă (EREN). În cazul can­ce­ru­lui mamar, s‑a obser­vat o cre­ş­te­re cu 22% a ris­cu­lui.

7. Aspar­ta­mul

Aspar­ta­mul este can­ce­ri­gen, potri­vit unor stu­dii recen­te. Aspar­ta­mul pro­voa­că leziuni dra­ma­ti­ce ale cre­ie­ru­lui şi lasă în sân­ge urme de meta­nol.

8. Dul­ciu­ri­le coap­te şi car­to­fii pră­ji­ţi

Dul­ciuri coap­te pen­tru că au în com­po­nenţa acri­la­mi­dă. Se ştie că acri­la­mi­da (acry­la­mi­de) este o sub­stanţă care poa­te indu­ce can­cer. Se mai ştie că ea apa­re în diver­se pro­du­se ali­men­ta­re, în spe­cial prin pre­pa­ra­rea ter­mi­că (rea­cţia Mai­l­lard). Tem­pe­ra­tu­ri­le mari sunt res­pon­sa­bi­le de cele mai mul­te ori de for­ma­rea acri­la­mi­dei, în car­to­fii pră­ji­ţi, că exem­plu des întâl­nit. Alte pro­du­se ali­men­ta­re în care găsim aceas­tă otra­vă sunt nuci­le, migda­le­le şi seminţe­le pră­ji­te, flori­ce­le de porumb, piz­za, unt de ara­hi­de.

Car­tofi pră­ji­ţi, chips-uri şi sna­ck-uri care conţîn gră­simi trans. Spe­cia­liș­tii ne spun că atunci când dorim să pră­jim car­tofi să ne adu­cem amin­te că în con­tact cu ule­iul încins, car­to­ful se trans­for­mă într-un ali­ment can­ce­ri­gen.

9. Peş­te­le de cul­tu­ră

Peş­te­le de cul­tu­ră poa­te conţi­ne nive­luri ridi­ca­te de toxi­ne şi pre­zin­tă un mare risc al declan­șării can­ce­ru­lui, după cum sus­ți­ne Dr. David Car­pen­ter, direc­to­rul al Insti­tu­tu­lui pen­tru Sănă­ta­te şi Mediu de la Uni­ver­si­ta­tea din Albany. Acest ali­ment este infes­tat cu diver­se pro­du­se chi­mi­ce – bife­nili poli­clo­ru­rați, mate­ri­a­le igni­fu­ge, pes­ti­ci­de și anti­bi­o­ti­ce.

Deși face par­te din cate­go­ria de lux a ali­men­te­lor, somo­nul de la noi de pe pia­ță este, în gene­ral, cel de cul­tu­ră care este hră­nit arti­fi­ci­al, spun nutri­ți­o­niș­tii. „În gene­ral, ceea ce avem noi pe pia­ță este peș­te de cul­tu­ră. Somo­nul de cul­tu­ră este hră­nit arti­fi­ci­al, de asta este și mai gras. Bene­fi­ci­ul de Ome­ga 3 obți­nut din somon își pier­de prac­tic din valoa­re’, sus­ți­ne nutri­ți­o­nis­tul Lygia Ale­xan­dres­cu, cita­tă de doctorulzilei.ro.

Spe­cia­liș­tii spun că mulți pești de cul­tu­ră sunt cres­cuți într-un bazin de tipul unei căzi, iar pe fun­dul apei este plin de rezi­duuri. La fel de toxic este și pan­ga­si­u­sul.

10. Car­bo­hi­dra­ţii

Făi­na albă rafi­na­tă şi toa­te pro­du­se­le ali­men­ta­re care au la bază acest ingre­dient sunt extrem de peri­cu­loa­se pen­tru sănă­ta­te. Un stu­diu publi­cat în revis­tă de spe­cia­li­ta­te Can­cer Epi­de­mi­o­lo­gy ara­tă că prin con­su­mul spo­rit de car­bo­hi­drați pre­lu­crați, ris­cul de can­cer spo­reș­te cu 220%!

Când mân­căm ali­men­te care conţin car­bo­hi­dra­ţi, sis­te­mul diges­tiv des­com­pu­ne acei car­bo­hi­dra­ţi dige­ra­bili în zahăr / glu­co­ză, care pătrun­de în sân­ge, iar pe măsu­ră ce nive­lul glu­co­zei din sân­ge (gli­ce­mia) cre­ş­te, pan­crea­sul pro­du­ce insuli­nă, un hor­mon care îndeam­nă celu­le­le să absoar­bă glu­co­ză pen­tru ener­gie.

Pâi­nea albă, car­to­fii, ore­zul şi covri­gii sunt ali­men­te din care a fost eli­mi­na­tă fibra, pro­du­se rafi­na­te, cu un indi­ce gli­ce­mic cres­cut, aso­ca­ţi cu apa­ri­ţia can­ce­ru­lui pul­mo­nar. (sur­sa: viva.ro).

 


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele