Ovidiu Cupșa: “Fiind marinar și ambasador maritim IMO, îmi doresc o flotă maritimă comercială sub pavilion românesc!”

0
400

Inter­viu cu Ovi­diu Cup­șa, direc­to­rul gene­ral al CERONAV:

- Dom­nu­le Ovi­diu Cup­șa, au tre­cut 20 de ani de când Româ­nia nu mai are flo­tă mari­ti­mă comer­ci­a­lă. Mari­na­rii din gene­ra­ți­i­le mai vechi încă spe­ră că va fi reîn­fi­in­ța­tă. Țări fără ieși­re la mare — Repu­bli­ca Mol­do­va, Elve­ția și alte­le — au flo­te. De ce Româ­nia, o țară mari­ti­mă, cu un per­so­nal navi­gant nume­ros, cu un învă­țământ mari­nă­resc dezvol­tat și per­for­mant, cu por­turi mari­ti­me moder­ne să nu aibă o flo­tă comer­ci­a­lă mari­ti­mă? Liga Nava­lă Româ­nă și Sin­di­ca­tul Liber al Navi­ga­to­ri­lor încear­că să pună pre­siu­ne pe guver­nanți pe aceas­tă temă. Cen­trul Român pen­tru Pre­gă­ti­rea și Per­fec­țio­na­rea Per­so­na­lu­lui din Trans­por­turi Nava­le — CERONAV se impli­că sub o for­mă sau alta în aceas­tă direc­ție?

- Din capul locu­lui, vreau să pre­ci­zez că CERONAV nu are atri­bu­țiuni lega­te de flo­tă. Rolul său este ace­la de orga­nism de cer­ti­fi­ca­re a pre­gă­ti­rii per­so­na­lu­lui navi­gant. Dar, ca om impli­cat timp de 30 de ani în sis­te­mul naval, îmi doresc reîn­fi­in­ța­rea flo­tei mari­ti­me comer­ci­a­le sub pavi­li­on româ­nesc. Din feri­ci­re, țara noas­tră are două din cele trei com­po­nen­te care fac par­te din sis­te­mul naval. Avem des­chi­de­re la Marea Nea­gră și o infras­truc­tu­ră por­tu­a­ră stra­te­gi­că, dezvol­ta­tă, cu legă­tu­ră flu­vi­a­lă spre cen­trul Euro­pei. Avem și resur­sa uma­nă, un per­so­nal navi­gant bine pre­gă­tit și inte­li­gent, în jur de 30.000 de ofi­țeri și nebre­ve­tați. Avem o tra­di­ție mari­nă­reas­că, un sis­tem de învă­țământ mari­nă­resc per­for­mant — mă refer la cele două uni­ver­si­tăți și la CERONAV. Iată, în ulti­mii 20 de ani, am reu­șit să ne dub­lăm numă­rul de ofi­țeri, ajun­gând, în 2016, pe locul 9–10 în topul mondi­al, con­form sta­tis­ti­ci­lor UNCTAD (n.r. — orga­nis­mul inter­gu­ver­na­men­tal al Națiu­ni­lor Uni­te pen­tru comerț și dezvol­ta­re). Bun, avem infras­truc­tu­ra, avem per­so­nal navi­gant, dar ne-ar tre­bui și nave.

Com­pe­ti­ţie la nivel glo­bal

- Ce ar tre­bui să facă sta­tul român pen­tru a avea din nou o flo­tă?

- Este cert că sta­tul român nu se mai poa­te impli­ca în con­struc­ția și admi­nis­tra­rea unei flo­te. În schimb, poa­te asi­gu­ra cadrul nece­sar pen­tru a atra­ge com­pa­nii de navi­ga­ție și nave sub pavi­li­on româ­nesc. Indus­tria shi­pping-ului are un spe­ci­fic pe care nu‑l au afa­ce­ri­le de la uscat. Este sin­gu­ra pia­ță din lume glo­ba­li­za­tă. Spre deo­se­bi­re alte dome­nii de acti­vi­ta­te, care sunt regle­men­ta­te de legi loca­le, națio­na­le sau regio­na­le, shi­pping-ul este guver­nat de legi inter­națio­na­le, mondi­a­le. Com­pe­ti­ția este la nivel glo­bal. Sin­gu­re­le avan­ta­je con­cu­ren­ți­a­le pe care le pot oferi sta­te­le pen­tru a avea flo­te sub pavi­li­o­nul lor sunt des­chi­de­rea la mare și regi­mul fis­cal. Arma­to­rii își înre­gis­trea­ză com­pa­ni­i­le în zone­le fis­ca­le „pri­e­te­noa­se”, cum sunt pavi­li­oa­ne­le de com­ple­zen­ță Baha­mas, Libe­ria, Pana­ma și alte­le. Vreau să mai sub­li­ni­ez un aspect: isto­ria ne demon­strea­ză că n‑a exis­tat și nu exis­tă eco­no­mie puter­ni­că în lumea asta care să nu aibă o flo­tă națio­na­lă. Toa­te mari­le puteri au și o flo­tă puter­ni­că. De ce n‑ar fi și Româ­nia puter­ni­că? Reve­nind la între­ba­rea dum­ne­a­voas­tră, sin­gu­ra cale pen­tru dezvol­ta­rea unei flo­te sub pavi­li­on româ­nesc este asi­gu­ra­rea regi­mu­lui fis­cal nece­sar.

- Aveți drep­ta­te! Iar cea mai bună dova­dă este fap­tul că, în august 1998, Guver­nul Radu Vasi­le a apro­bat OG nr. 116 prin care se insti­tu­ia regi­mul spe­cial pen­tru acti­vi­ta­tea de trans­port mari­tim inter­națio­nal. În schim­bul unor faci­li­tăți, com­pa­ni­i­le de navi­ga­ție plă­teau o taxă anu­a­lă, cal­cu­la­tă în func­ție de tona­jul net și de vechi­mea navei. Exact când actul nor­ma­tiv înce­pu­se să dea roa­de, Guver­nul teh­no­crat Mugur Isă­res­cu a desfi­in­țat, cu cele­bre­le HG-uri 205 și 207 din decem­brie 1999, faci­li­tă­ți­le ofe­ri­te de OG 116/1998, și pro­iec­tul a murit.

- A mai fost o încer­ca­re, în anul 2013, prin care urma să se înfi­in­țe­ze regis­trul mari­tim inter­națio­nal al Româ­ni­ei, pen­tru a atra­ge com­pa­nii și nave stră­i­ne. Din păca­te s‑a ple­cat greșit, func­ți­i­le de con­trol și regle­men­ta­re, care sunt atri­bu­tul sta­tu­lui, fiind date pe mâi­ni­le unei fir­me stră­i­ne pri­va­te. Dar aces­te eșe­curi nu ne opresc pe cei ce lucrăm în shi­pping să ne dorim, în con­ti­nu­a­re, o flo­tă sub pavi­li­on româ­nesc. Tre­bu­ie să știți că exis­tă o pre­o­cu­pa­re în aceas­tă direc­ție, atât la nive­lul insti­tu­ți­i­lor din acest sec­tor, cât și la nive­lul Minis­te­ru­lui Trans­por­tu­ri­lor. Am pur­tat dis­cu­ții infor­ma­le la Auto­ri­ta­tea Nava­lă și la minis­ter pen­tru orga­ni­za­rea unui pavi­li­on mari­tim, prin asi­gu­ra­rea unui regim fis­cal atrac­tiv. În acest scop, am între­prins un demers la Con­si­li­ul Con­cu­ren­ței, soli­ci­tând un punct de vede­re refe­ri­tor la intro­du­ce­rea taxei de tonaj și a faci­li­tă­ți­lor fis­ca­le la com­pa­ni­i­le de shi­pping care s‑ar înre­gis­tra în Româ­nia, fie că sunt arma­tori români, ple­cați la alte pavi­li­oa­ne, sau com­pa­nii stră­i­ne. Insti­tu­ția de con­cu­ren­ță mi‑a răs­puns că putem să intro­du­cem acest regim fis­cal cu con­di­ția de a noti­fi­ca Comi­sia Euro­pea­nă în acest sens. În pre­zent, cir­ca două tre­imi din țări­le Uniu­nii Euro­pe­ne au acest tip de regim fis­cal în shi­pping. Urmă­to­rul demers a fost să port dis­cu­ții, la înce­put infor­ma­le și apoi for­ma­le, la Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor și cu cei ce răs­pund de dezvol­ta­rea sec­to­ru­lui naval. Împre­u­nă cu dom­nul minis­tru secre­tar de stat Ionel Minea și dom­nul Băr­bu­les­cu, con­si­li­e­rul său pe pro­ble­me nava­le, sun­tem impli­cați într-un demers prin care să obți­nem, de la Minis­te­rul Finan­țe­lor Publi­ce, insti­tu­i­rea regi­mu­lui fis­cal pen­tru pavi­li­o­nul româ­nesc.

Ce bene­fi­cii ar avea Româ­nia

- Nu cre­deți că ar fi nece­sa­ră o dez­ba­te­re mai apro­fun­da­tă pe aceas­tă temă, între repre­zen­tan­ții minis­te­re­lor trans­por­tu­ri­lor și finan­țe­lor, ai ANR și comu­ni­tă­ții din shi­pping?

- Ori­ce dez­ba­te­re este bine­ve­ni­tă, dar cred că cel mai bun cadru pen­tru a dis­cu­ta aceas­tă pro­ble­mă îl repre­zin­tă Cole­gi­ul Naval Român, din care fac par­te insti­tu­ți­i­le ce răs­pund de poli­ti­ca nava­lă, admi­nis­tra­ți­i­le por­tu­a­re și ope­ra­to­rii pri­vați din por­tul Con­stan­ța și de la flu­viu.

- Ce bene­fi­cii va avea Româ­nia de pe urma unei flo­te mari­ti­me comer­ci­a­le?

- În pri­mul rând, la buge­te­le sta­tu­lui vor intra veni­tu­ri­le obți­nu­te din taxa pe tonaj plăti­tă de com­pa­nii și din con­tri­bu­ți­i­le soci­a­le ale navi­ga­to­ri­lor. În al doi­lea rând, se vor asi­gu­ra locuri de mun­că pen­tru navi­ga­to­rii și cade­ții români. Nu în ulti­mul rând, vor avea de câști­gat por­tu­ri­le și șan­ti­e­re­le nava­le româ­nești.

Autor: Ion TIŢA-CĂLIN, cugetliber.ro.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele