Generația 2007–2019. Trei din cinci copii care au intrat în clasa I în 2007 nu au luat Bacalaureatul în 2019. Ei sunt elevii cu 17 miniștri în 12 ani de școală

0
636
Booking.com

Au intrat în școa­lă 230.000, au ajuns în cla­sa a XII‑a cu cir­ca 100.000 mai puțini, iar exa­me­nul de Bac nu a fost pro­mo­vat de 3 din 5 copii aflați în aceas­tă cla­să ini­țial, potri­vit cal­cu­le­lor Edupedu.ro, baza­te pe cifre­le comu­ni­ca­te ofi­ci­al de mai mul­te insti­tu­ții. Gene­ra­ția care a înce­put școa­la în 2007 și care anul aces­ta a dat Baca­la­u­re­a­tul a fost cea care, în 2015, a dat tes­tul PISA care a des­co­pe­rit că gra­dul de anal­fa­be­tism func­țio­nal în rân­dul copi­i­lor de 15 ani este de 40%.

Între 2007 și 2019 Edu­ca­ția româ­neas­că a fost pusă la grea încer­ca­re de un sis­tem de învă­țământ nere­for­mat, gre­oi, ina­dap­tat și neper­for­mant. Gene­ra­ția care a tra­ver­sat aceas­tă peri­oa­dă agi­ta­tă și într‑o per­ma­nen­tă schim­ba­re a tre­cut prin cel mai mare boom eco­no­mic și apoi prin cea mai mare cri­ză eco­no­mi­că. Ar putea părea că Româ­nia a fost într‑o per­ma­nen­tă cri­ză poli­ti­că în aceas­tă peri­oa­dă, pen­tru că rare­ori anul șco­lar a înce­put și s‑a ter­mi­nat cu ace­lași dem­ni­tar în func­ție, la Edu­ca­ție.

Acești 12 ani au însem­nat la fie­ca­re înce­put de an șco­lar, fie lip­sa manu­a­le­lor sau cali­ta­tea lor sla­bă, fie lip­sa auto­ri­za­ți­i­lor sani­ta­re sau de func­țio­na­re pen­tru școli, con­di­ții impro­prii în medi­ul rural, auto­ri­za­ții de pro­tec­ție la incen­diu lip­să, sub­fi­nan­ța­re din par­tea admi­nis­tra­ți­ei loca­le și cen­tra­le. Nici­o­da­tă, în acest inter­val de timp, Edu­ca­ția nu a pri­mit pro­cen­tul din PIB pre­vă­zut de lege.

Majo­ri­ta­tea ele­vi­lor care au sus­ți­nut Baca­la­u­re­a­tul în 2019, pre­cum și cole­gii lor de gene­ra­ție care nu au mai ajuns la BAC s‑au năs­cut cu 18 ani în urmă, în anul 2000. Potri­vit date­lor con­sul­ta­te de Edupedu.ro în baza TEMPO a Insti­tu­tu­lui Națio­nal de Sta­tis­ti­că, în anul 2000 au fost 234.521 de nou-năs­cuți.

În anul 2007 intrau la școa­lă, în cla­sa I, „pes­te 230.000 de boboci”, potri­vit pre­sei de la vre­mea ace­ea. Sunt cifre­le comu­ni­ca­te de Minis­te­rul Edu­ca­ți­ei. O gene­ra­ție mai nume­roa­să decât popu­la­ția în vâr­stă de 7 ani, dife­ren­ța (cir­ca 10.000 de elevi) fiind repre­zen­ta­tă de copi­ii de 8 ani și cei de 6 ani.

La fina­lul cla­sei a VIII‑a, în anul 2015, la Eva­lu­a­rea Națio­na­lă s‑au înscris 163.407 de elevi. Dar au par­ti­ci­pat la exa­men 158.568, din­tre care 125.782 de copii au obți­nut medii pes­te 5, potri­vit edu.ro.

Cal­cu­lat din numă­rul celor înscriși în cla­sa I, pro­cen­tul celor care au intrat în Eva­lu­a­rea Națio­na­lă a fost de 68.94. Pes­te 31% din gene­ra­ția res­pec­ti­vă nu se regă­sea în sta­tis­ti­ci­le aces­tor exa­me­ne.

A urmat Admi­te­rea la Liceu în ace­lași an, 2015. Din 128.685 de elevi care au com­ple­tat fişe­le de înscri­e­re, în pri­ma eta­pă au fost repar­ti­zați com­pu­te­ri­zat la liceu 124.805 elevi, potri­vit comu­ni­ca­te­lor ofi­ci­a­le.

În ace­lași an au fost ocu­pa­te cir­ca 50.000 de locuri în învă­țămân­tul pro­fe­sio­nal, potri­vit Stra­te­gi­ei VET 2016.

Ime­di­at după întra­rea în cla­sa a IX‑a, aceas­tă gene­ra­ție a sus­ți­nut, la vâr­sta de 15 ani, tes­tul PISA, rea­li­zat de OECD în 2015.

Rezul­ta­te­le au ară­tat atunci că Româ­nia este pe penul­ti­ma pozi­ţie între cele 28 de sta­te UE, la indi­ca­to­rul per­for­manţe de citi­re, cu o pon­de­re de 38,7% din per­soa­ne­le cu vâr­sta de 15 ani care se situ­ea­ză sub nive­lul 2 (mai puţin de 407,47 punc­te la test).

De ase­me­nea, la per­for­manţe­le în mate­ma­ti­că, Româ­nia se situ­ea­ză pe ante­pe­nul­ti­ma pozi­ţie între cele 28 de sta­te UE, cu o pon­de­re de 39,9% din per­soa­ne­le cu vâr­sta de 15 ani care se situ­ea­ză sub nive­lul 2 (mai puţin de 420,7 punc­te la test).

Şi în cazul indi­ca­to­ru­lui per­for­manţă în şti­inţe, Româ­nia se pla­sea­ză pe penul­ti­ma pozi­ţie între cele 28 de sta­te UE, cu o pon­de­re de 38,5% din per­soa­ne­le cu vâr­sta de 15 ani care se situ­ea­ză sub nive­lul 2. Pe baza aces­tor rezul­ta­te spe­cia­liș­tii au cal­cu­lat un grad de anal­fa­be­tism func­țio­nal de apro­xi­ma­tiv 40%, dublu față de media Uniu­nii Euro­pe­ne, de 19,7%.

La fina­lul cla­sei a XII‑a, s‑au înscris la Bac 116.316 can­di­dați din pro­mo­ția curen­tă, potri­vit edu.ro. Din­tre ei, au reu­șit să ia pes­te media 6, adi­că să pro­mo­veze exa­me­nul, 85.724 de elevi.

Rapor­tat la numă­rul ele­vi­lor care au intrat în cla­sa I în 2007, absol­ven­ții de BAC înseam­nă 37,27%. Cu alte cuvin­te, 62,7% din­tre elevi, adi­că 3 din 5 copii care au înce­put școa­la acum 12 ani, nu au ajuns, sau nu au luat Baca­la­u­re­a­tul în sesiu­nea iulie 2019.

 

12 ANI CU 17 MINIȘTRI AI EDUCAȚIEI

Cris­ti­an Adomni­ței — 5 apri­lie 2007 — 6 octom­brie 2008 (PNL) (schim­bat la nici o lună de la înce­pu­tul anu­lui șco­lar, după un an și jumă­ta­te de man­dat; a intro­dus teze­le uni­ce la cla­se­le a VII‑a și a VIII‑a, în 2007 și 2008, pen­tru a înlo­cui exa­me­ne­le. În ulti­mii ani, tot mai mulți experți în edu­ca­ție au făcut refe­ri­re la teze­le uni­ce ca solu­ție fie pen­tru admi­te­rea la liceu, fie pen­tru înlo­cu­i­rea celor 20% din media de admi­te­re la liceu repre­zen­ta­tă astăzi de media cla­se­lor V‑VIII).

Anton Anton — 6 octom­brie 2008 — 22 decem­brie 2008 (PNL) (a fost schim­bat în pra­gul vacan­ței de iar­nă, după două luni și jumă­ta­te de man­dat, oda­tă cu schim­ba­rea guver­nu­lui).

Eca­te­ri­na Andro­ne­scu — 22 decem­brie 2008 — 1 octom­brie 2009 (PSD) (deja la al doi­lea man­dat, Andro­ne­scu stă mai puțin de un an la șefia minis­te­ru­lui, timp în care apu­că să desfi­in­țe­ze Șco­li­le de Arte și Mese­rii).

Emil Boc 1 octom­brie 2009 — 23 decem­brie 2009 (inte­ri­mar) (PD‑L).

Daniel Fune­riu — 23 decem­brie 2009 — 9 febru­a­rie 2012 (PD‑L) (are cel mai lung man­dat din peri­oa­da ana­li­za­tă – pro­mo­vea­ză actu­a­la Lege a Edu­ca­ți­ei prin asu­ma­rea răs­pun­de­rii Guver­nu­lui în Par­la­ment, intro­du­ce came­re de luat vederi în săli­le de cla­să, la exa­me­ne­le națio­na­le).

Cătă­lin Baba — 9 febru­a­rie 2012 — 7 mai 2012 (PD‑L) (un man­dat de doar trei luni).

Ioan Mang — 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (minis­trul demi­sio­nea­ză după o săp­tămâ­nă, în urma a nume­roa­se acu­za­ții de pla­gi­at).

Liviu Pop — 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în frun­tea minis­te­ru­lui ca poli­ti­cian inde­pen­dent, Liviu Pop a fost pre­șe­din­te al Fede­ra­ți­ei Sin­di­ca­te­lor Libe­re din Învă­țământ (FSLI) Mara­mu­reș și prin­tre pri­me­le sale măsuri ca minis­tru s‑a numă­rat rein­tro­du­ce­rea reți­ne­rii coti­za­ți­i­lor sin­di­ca­le direct prin sta­te­le de pla­tă ale pro­fe­so­ri­lor mem­bri de sin­di­cat. Minis­te­rul Edu­ca­ți­ei este de atunci din nou în situ­a­ția para­do­xa­lă a anga­ja­to­ru­lui care colec­tea­ză coti­za­ția sin­di­ca­lă, după ce Fune­riu eli­mi­na­se aceas­tă prac­ti­că în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desfi­in­țat Con­si­li­ul Națio­nal pen­tru Ates­ta­rea Diplo­me­lor și Titlu­ri­lor Uni­ver­si­ta­re, care anun­ța­se pla­gi­a­tul lui Vic­tor Pon­ta – pre­mi­er la acea vre­me).

Eca­te­ri­na Andro­ne­scu — 2 iulie 2012 – 21 decem­brie 2012 (PSD) (revi­ne la minis­ter după o serie de modi­fi­cări sus­ți­nu­te în Par­la­ment asu­pra legii Edu­ca­ți­ei).

Remus Pri­co­pie — 21 decem­brie 2012 – 14 decem­brie 2014 (PSD) (al doi­lea cel mai lung man­dat de minis­tru al Edu­ca­ți­ei, deți­nut ală­tu­ri de Mih­nea Cos­to­iu – minis­tru dele­gat pen­tru Cer­ce­ta­re și Învă­țământ Supe­ri­or. În man­da­tul aces­to­ra au loc cele mai ample modi­fi­cări ale Legii edu­ca­ți­ei Miclea-Fune­riu din 2011; acum, con­cur­su­ri­le de anga­ja­re a pro­fe­so­ri­lor trec de la școli îna­poi la inspec­to­rat, făcând impo­si­bi­lă din nou sanc­țio­na­rea sau demi­te­rea pro­fe­so­ri­lor neper­for­manți. Deta­lii aici)

Sorin Mihai Cîm­pea­nu — 14 decem­brie 2014 – 17 noiem­brie 2015 (PC) (la puțin timp de la intra­rea sa în guvern, exe­cu­ti­vul a modi­fi­cat legea edu­ca­ți­ei ast­fel încât doc­to­rii să poa­tă renun­ța la titlul de doc­tor. Pre­mi­er era Vic­tor Pon­ta, care anun­ța­se îna­in­te de aceas­tă modi­fi­ca­re legi­sla­ti­vă că renun­ță la titlul de doc­tor. Până la urmă, nimeni “nu a bene­fi­ci­at” de ordi­nul care des­chi­dea calea amnis­ti­e­rii pla­gi­a­to­ri­lor, pen­tru că niciun minis­tru nu a mai apro­bat și meto­do­lo­gia care să ope­ra­țio­na­li­ze­ze modi­fi­ca­rea legi­sla­ti­vă).

Adri­an Curaj — 17 noiem­brie 2015 – 5 iulie 2016  (teh­no­crat) (un man­dat scurt, în care toa­tă aten­ția publi­cu­lui a fost cana­li­za­tă pe rezol­va­rea pro­ble­mei pla­gi­a­te­lor, o pla­gă sân­ge­rân­dă lăsa­tă în urmă de guver­ne­le soci­al-demo­cra­te con­du­se de Vic­tor Pon­ta. Venit cu o altă pro­ce­du­ră de solu­țio­na­re a pla­gi­a­te­lor decât cea pre­vă­zu­tă de legea 1/2011 în for­ma ini­ția­lă, pro­ce­du­ră care cerea timp pen­tru a fi imple­men­ta­tă, Curaj a fost schim­bat de pre­mi­e­rul Cio­loș cu rec­to­rul Uni­ver­si­tă­ții din Bucu­rești).

Mir­cea Dumi­tru 7 iulie 2016 – 4 ianu­a­rie 2017 (teh­no­crat) (un man­dat care nu a cla­ri­fi­cat pro­ble­ma pla­gi­a­te­lor, și nici pe cea a eva­luă­rii șco­li­lor doc­to­ra­le; a orga­ni­zat pen­tru pri­ma dată la nive­lul șco­li­lor și al lice­e­lor un con­curs cu tes­te de nivel inter­națio­nal pen­tru func­ția de direc­tor).

Pavel Năs­ta­se — 4 ianu­a­rie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a intro­dus posi­bi­li­ta­tea ca foș­tii direc­tori, numiți poli­tic, să poa­tă fi numiți din nou pe func­ții, cu man­dat tem­po­rar)

Liviu Mari­an Pop — 29 iunie 2017 – 29 ianu­a­rie 2018 (PSD) (a intro­dus manu­a­le­le edi­tu­rii uni­ce, care au fost atât de pli­ne de gre­șeli, încât une­le au fost ree­di­ta­te)

Valen­tin Popa — 29 ianu­a­rie 2018 – 27 sep­tem­brie 2018 (PSD) (a pus în prac­ti­că pla­nul lan­sat de Liviu Pop pri­vind rea­li­za­rea tutu­ror manu­a­le­lor de edi­tu­ra uni­că a sta­tu­lui, tre­când pes­te deci­zi­i­le nefa­vo­ra­bi­le date de Cur­tea Con­sti­tu­țio­na­lă și în lip­sa unei legi­sla­ții care să îi per­mi­tă acest mono­pol)

Eca­te­ri­na Andro­ne­scu — 16 noiem­brie 2018 – pre­zent (PSD) Un man­dat care a debu­tat după ce Andro­ne­scu a negat ferm posi­bi­li­ta­tea de a pre­lua șefia Edu­ca­ți­ei de la Liviu Drag­nea, lide­rul de atunci al PSD căru­ia Eca­te­ri­na Andro­ne­scu îi ceru­se demi­sia. “Eu nu sunt de vân­za­re”, decla­ra Eca­te­ri­na Andro­ne­scu pen­tru G4Media.ro, la între­ba­rea dacă nu a pri­mit ofer­ta de a pre­lua Minis­te­rul Edu­ca­ți­ei, cu doar 2 luni îna­in­te de a‑și încăl­ca cuvân­tul pen­tru a deve­ni minis­tru. Un man­dat în deru­la­re, mar­cat de o ava­lan­șă de pro­pu­neri de modi­fi­cări ale legi­sla­ți­ei, lan­sa­te pe ban­dă rulan­tă în pri­me­le luni și retra­se, nega­te, anu­la­te cu o rapi­di­ta­te fără pre­ce­dent. A pre­lu­at man­da­tul cu pro­mi­siu­nea lan­sa­tă sin­di­ca­te­lor de a pro­du­ce 3 noi legi ale edu­ca­ți­ei, până la 31 mar­tie. (sur­sa: edupedu.ro).


piese-auto-mangalia.ro
Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele