Japonia, tara cu cel mai performant sistem de educatie. 12 lectii ale invatamantului japonez

0
267
Booking.com

In fie­ca­re an, Foru­mul Eco­no­mic Glo­bal (World Eco­no­mic Forum, WEF) publi­ca Rapor­tul Glo­bal asu­pra Com­pe­ti­ti­vi­ta­tii des­pre eco­no­mi­i­le sta­te­lor lumii. Pe lan­ga date­le lega­te de eco­no­mi­i­le sta­te­lor, rapor­tul ana­li­zea­za si acor­da cali­fi­ca­ti­ve si sis­te­me­lor de inva­ta­mant.

Potri­vit Rapor­tu­lui Glo­bal asu­pra Com­pe­ti­ti­vi­ta­tii de anul tre­cut, citat de The Inde­pen­dent, Japo­nia ocu­pa pri­mul loc in topul mondi­al al cali­ta­tii sis­te­mu­lui de edu­ca­tie.

Japo­nia este una din­tre cele mai per­for­man­te sta­te in ceea ce pri­ves­te alfa­be­ti­za­rea, sti­in­te­le si mate­ma­ti­ca din cadrul sta­te­lor mem­bre OECD. Ele­vii urmea­za 6 ani de scoa­la pri­ma­ra, 3 ani de scoa­la secun­da­ra infe­ri­oa­ra si 3 ani de liceu, dupa care decid daca vor sau nu sa urmeze o facul­ta­te. Lice­ul nu este obli­ga­to­riu in Japo­nia, insa pro­cen­tul de tineri care urmea­za si stu­di­i­le licea­le se apro­pie de 98%.

Minis­te­rul Edu­ca­ti­ei din Japo­nia supra­ve­ghea­za indea­proa­pe cur­ri­cu­la, manu­a­le­le, ore­le si aju­ta la men­ti­ne­rea ace­lu­ia­si nivel de edu­ca­tie pe tot teri­to­ri­ul tarii, ceea ce face posi­bi­la res­pec­ta­rea unui stan­dard inalt de edu­ca­tie, potri­vit ThoughtCo.com.

Site-ul BrightSide.me pre­zin­ta mai mul­te deta­lii des­pre sis­te­mul de inva­ta­mant din Japo­nia.

Iata 12 lec­tii pe care le putem inva­ta de la japo­nezi in pri­vin­ta unui sis­tem de edu­ca­tie per­for­mant:

1. Anul sco­lar japo­nez ince­pe in luna apri­lie, atunci cand inflo­resc cire­sii, cea mai indra­gi­ta floa­re a japo­ne­zi­lor. Ast­fel, copi­ii incep scoa­la de 1 apri­lie, dupa ce au impli­nit var­sta de 6 ani. Intr-o cla­sa pri­ma­ra sunt, de regu­la, 30–40 de copii.

2. Cu excep­tia cla­se­lor pri­ma­re, ele­vii petrec la scoa­la, in medie, 6 ore pe zi, prin­tre cele mai inde­lun­ga­te peri­oa­de petre­cu­te la scoa­la din lume.

3. Copi­ii au o vacan­ta de vara de 6 sap­ta­mani si cate 2 sap­ta­mani de vacan­ta iar­na si pri­ma­va­ra. Anul de stu­dii in Japo­nia este impar­tit in 3 tri­mes­tre:

  • 1 apri­lie-20 iulie,
  • 1 sep­tem­brie-26 decem­brie,
  • 7 ianu­a­rie-25 mar­tie.

4. Majo­ri­ta­tea sco­li­lor din Japo­nia nu au anga­ja­te per­soa­ne care sa se ocu­pe de cura­te­nie. Ele­vii sunt cei care au gri­ja de spa­ti­ul in care isi des­fa­soa­ra acti­vi­ta­tea. Ast­fel, ele­vii fac cura­te­nie in sali­le de cla­sa, in cofe­ta­rii si chiar si in toa­le­te. Ele­vii sunt impar­ti­ti in echi­pe si au de inde­pli­nit anu­mi­te sar­cini, prin rota­tie.

Japo­ne­zii con­si­de­ra ca, ceran­du-le ele­vi­lor sa cura­te spa­ti­ul dupa ei, ii inva­ta sa lucre­ze in echi­pa si sa se aju­te unii pe altii. In ace­la­si timp, copi­ii inva­ta sa res­pec­ta mun­ca lor si a cole­gi­lor lor.

5. Ele­vii japo­nezi iau pranzul in cla­sa, res­pec­tand un meniu stan­dar­di­zat. Sis­te­mul de edu­ca­tie face tot posi­bi­lul pen­tru a se asi­gu­ra ca ele­vii con­su­ma mese sana­toa­se si echi­li­bra­te. In cla­se­le pri­ma­re si in scoa­la secun­da­ra infe­ri­oa­ra, pranzul este pre­ga­tit con­form unui meniu stan­dar­di­zat gan­dit nu doar de buca­tari cali­fi­cati, ci si de spe­cia­listi din dome­ni­ul sana­ta­tii. Ele­vii manan­ca in sala de cla­sa impre­u­na cu pro­fe­so­rul, cre­an­du-se rela­tii fru­moa­se din­tre elevi si pro­fe­sori.

6. Wor­k­sho­pu­ri­le din after-scho­ol-uri sunt foar­te popu­la­re in Japo­nia. Aces­tea sunt orga­ni­za­te sea­ra si sunt frec­ven­ta­te de copi­ii care isi doresc sa intre la o scoa­la secun­da­ra infe­ri­oa­ra buna. In Japo­nia este ceva obis­nu­it sa vezi sea­ra gru­puri de copii mici intorcan­du-se aca­sa dupa cur­suri extra­cu­ri­cu­la­re.

Chiar daca ele­vii japo­nezi petrec la scoa­la si pana la 8 ore pe zi, ei con­ti­nua sa stu­die­ze si in wee­ken­duri si in tim­pul vacan­te­lor. De ace­ea, nu este de mira­re fap­tul ca, in aceas­ta tara, ele­vii aproa­pe ca nu se afla in situ­a­tia de a repe­ta cla­sa.

7. Pe lan­ga mate­ri­i­le tra­di­tio­na­le, ele­vii japo­nezi mai stu­di­a­za cali­gra­fia japo­ne­za si poe­zia (hai­ku). Cali­gra­fia japo­ne­za, numi­ta Sho­do, pre­su­pu­ne sa cufunzi o perie de bam­bus in cer­ne­a­la si sa scrii cu ea hie­ro­gli­fe pe har­tie de orez. Pen­tru japo­nezi, Sho­do este o arta care este la fel de popu­la­ra pre­cum pic­tu­ra tra­di­tio­na­la.

Hai­ku este un tip de poe­zie care folo­seste expre­sii sim­ple pen­tru a le trans­mi­te citi­to­ri­lor emo­tii pro­fun­de.

Ambe­le mate­rii ii inva­ta pe copii sa-si res­pec­te cul­tu­ra si tra­di­ti­i­le mile­na­re.

8. Aproa­pe toti ele­vii japo­nezi poar­ta uni­for­ma sco­la­ra. Uni­for­me­le pen­tru baieti sunt cro­ite in stil mili­tar, iar cele pen­tru fete in stil mari­na­resc. Poli­ti­ca sta­tu­lui pri­vind uni­for­me­le sco­la­re urma­res­te sa eli­mi­ne bari­e­re­le soci­a­le prin­tre elevi si sa-i aju­te sa intre mai usor in sta­rea de lucru. In plus, pur­ta­rea uni­for­mei ii aju­ta pe elevi sa dezvol­te un sen­ti­ment de apar­te­nen­ta la o comu­ni­ta­te.

9. Rata absen­te­is­mu­lui este aproa­pe zero. Ele­vii japo­nezi nu intar­zie la ore si nu chiu­lesc. Mai mult decat atat, cir­ca 91% din­tre ele­vii japo­nezi spun ca ei nici­o­da­ta, sau cu mici excep­tii la anu­mi­te ore, nu au igno­rat ceea ce a spus pro­fe­so­rul.

10. Ele­vii japo­nezi nu dau tes­te sau exa­me­ne pana la var­sta de 10 ani, fiind doar veri­fi­cati din timp in timp. In Japo­nia se con­si­de­ra ca, in pri­mii 3 ani de scoa­la, cunos­tin­te­le aca­de­mi­ce nu con­tea­za. Ce este impor­tant, in schimb, in aceas­ta peri­oa­da, este ca cei mici sa inve­te res­pec­tul, gene­ro­zi­ta­tea, com­pa­siu­nea, ges­tio­na­rea emo­ti­i­lor si pro­te­ja­rea mediu­lui incon­ju­ra­tor.

11. Un sin­gur test deci­de vii­to­rul ele­vi­lor japo­nezi. La absol­vi­rea lice­u­lui, ele­vii japo­nezi dau un exa­men foar­te impor­tant, care le deci­de vii­to­rul. Ele­vii isi aleg facul­ta­ti­le la care isi doresc sa mear­ga, iar facul­ta­ti­le au anu­mi­te cerin­te. Ele­vii care nu obtin punc­ta­je­le ceru­te nu vor intra la facul­ta­te. Con­cu­ren­ta este foar­te mare: doar 76% din­tre absol­ven­tii de licee isi con­ti­nua stu­di­i­le la facul­ta­te. Nu este de mira­re ca peri­oa­da de pre­ga­ti­re pen­tru admi­te­rea la uni­ver­si­tati este numi­ta „iadul exa­mi­na­rii”.

12. Anii de facul­ta­te sunt con­si­de­rati cea mai fru­moa­sa vacan­ta din via­ta unei per­soa­ne. Dupa ce trec cu bine pes­te „iadul exa­mi­na­rii”, stu­den­tii japo­nezi isi iau, de regu­la, o mica vacan­ta. Une­ori, japo­ne­zii se refe­ra la anii de facul­ta­te ca la o peri­oa­da de vacan­ta ina­in­te de a intra la mun­ca.

Imple­men­tand prin­ci­pi­i­le de mai sus in edu­ca­tia popu­la­ti­ei, Japo­nia a reu­sit sa ajun­ga tara cu cel mai per­for­mant sis­tem de edu­ca­tie din lume.

sur­sa: centruldeparenting.ro


piese-auto-mangalia.ro