Aș prefera să nu mai citim nimic despre sistemele de învățământ ale altora, până nu vom avea gradul lor de civilizație’

0
397
Booking.com

Opi­nia unui cadru didac­tic, pe mar­gi­nea arti­co­lu­lui ”Japo­nia, tara cu cel mai per­for­mant sis­tem de edu­ca­tie. 12 lec­tii ale inva­ta­man­tu­lui japo­nez”:

Aș pre­fe­ra să nu mai citim nimic des­pre sis­te­me­le de învă­țământ ale alto­ra, până nu vom avea gra­dul lor de civi­li­za­ție, alt­fel rămâ­nem exact ca acum: ”ia uite, ăia de ce pot și noi nu?!”, sau ”Hai să încer­căm și să expe­ri­men­tăm pe încă o gene­ra­ție de elevi, mai dis­tru­gem alți copii, tot pri­vind pes­te gard…”. Exem­plu recent: La o fes­ti­vi­ta­te de pre­mi­e­re, toți copi­ii stă­teau pe sca­u­ne, iar buni­cii, părin­ții, în picioa­re (majo­ri­ta­tea femei)! Și apoi vrem să ni se ofe­re locul în tren sau auto­buz de către cei tineri și înju­răm școa­la și/sau părin­ții care nu i‑au edu­cat pe ”ăștia”… Păi, îi vrem edu­cați pe alții să ne ofe­re locul și să ne res­pec­te, dar pe ai noș­tri când îi edu­căm?!

Și pri­vim ”pes­te gard”, în Fin­lan­da, sau Japo­nia: Copi­ii merg cu auto­bu­zul șco­lar, chiar dacă sunt fii de pri­mari sau de mili­o­nari. Școa­la publi­că are ace­lași Regu­la­ment pen­tru toa­tă lumea și e res­pec­tat. La noi e res­pec­tat doar atunci când con­vi­ne părin­ți­lor / copi­i­lor / cadre­lor didac­ti­ce (doar ace­le arti­co­le care le con­vin în anu­mi­te cir­cum­stan­țe), dar când le dai exem­plul invers, nu mai res­pec­tăm Regu­la­men­tul, ci, ca pe ori­ce lege, îl inter­pre­tăm! Cum adi­că?! Nu mai apli­căm la fel ca în cazul X? Păi, nu, pen­tru că acum e vor­ba de copi­lul meu!

Dacă nu mer­gem cu mași­na per­so­na­lă și nu blo­căm șosea­ua în fața șco­lii, ca să moa­ră veci­nul de ciu­dă, nu putem trăi! ”CUM?! Să mear­gă al meu cu auto­bu­zul? CUM?! Să strân­gă hâr­ti­i­le din ban­ca lui?! Păi, feme­ia de ser­vi­ciu ce face? CUM? să vină la oră fixă la școa­lă?! Păi, dacă nu se tre­zeș­te, pen­tru că e obo­sit?! (De ce e obo­sit, doam­nă, a mun­cit azi-noap­te? - Nu, dar s‑a jucat toa­tă noap­tea pe cal­cu­la­tor, săra­cul copil!)…”.

Copi­ii nu au nicio vină, decât fap­tul că s‑au năs­cut în ase­me­nea fami­lii care doresc ”să îi ofer tot ceea ce eu nu am avut!”, sau ”Via­ța e grea, lasă că va avea timp să mun­ceas­că…, să mai doar­mă puțin, săra­cul!”

Acei părinți care nu se inte­re­sea­ză de ei tot anul și vin în ulti­ma săp­tămâ­nă la școa­lă, să te între­be ”dar de ce nu m‑ați anun­țat?!” Adi­că, el a dor­mit, nu a venit la nicio con­sul­ta­re, nu a răs­puns la noti­fi­ca­rea scri­să de la fina­lul semes­tru­lui I, nu a sem­nat medi­i­le și note­le copi­lu­lui în car­net (”că nu sunt bune și el, ast­fel de note nu sem­nea­ză!!!”), dar când a înte­les că‑i va răma­ne copi­lul repe­tent…, ”e a dre­a­cu doam­na asta!!!”

Eu atât aș mai spu­ne: Avem copii minu­nați, isteți, fru­moși… Păcat că unii părinți nu știu cum să‑i edu­ce, doar ALINT și atât! Rezul­ta­tul — vom avea o soci­e­ta­te de nevol­nici, putu­roși, plân­gă­cioși, care vor aștep­ta tot de la noi, bătrâ­nii, pen­sio­na­rii, să îi între­ți­nem…

Dar, mai sunt si excep­ții. Din feri­ci­re, mai sunt și fami­lii nor­ma­le, dar tot mai puți­ne, iar copi­ii ace­ia, din păca­te, aleg să ple­ce în stră­i­nă­ta­te, pen­tru sim­plul motiv CĂ POT, iar noi vom rămâ­ne să ne uităm tot pes­te gard! Ia uite, ce fru­mos e la japo­nezi! Ce edu­cați sunt copi­ii din Fin­lan­da! Ce bine știu lim­ba engle­ză cei din Dane­mar­ca! (Păi, și la noi se face engle­za din gră­di­ni­ță! Oare de ce nu știu engle­ză?! — Vă spun eu de ce, pen­tru că doam­na e… divi­nă, iar părin­ții sunt minu­nați și așteap­tă ca noi să facem minu­ni­le, iar ei doar să cri­ti­ce de pe mar­gi­ne).

Eu am mai spus câte ceva și des­pre prin­ci­pi­i­le care ar tre­bui res­pec­ta­te: RESPONSABILITATE (părin­te­le să fie pedep­sit dacă nu vine la școa­lă, nu se inte­re­sea­ză, nu tri­mi­te copi­lul la școa­lă, nu îi asi­gu­ră cele nece­sa­re etc, așa cum și cadre­le didac­ti­ce sunt pedep­si­te cu inspec­ții și con­troa­le și scă­de­rea cali­fi­ca­ti­vu­lui la final de an, dacă acești minu­nați nu iau exa­me­ne­le vie­ții); RESPECT (pedep­se pen­tru cei care ne inju­ră, ne ata­că, ne jig­nesc și nu vor să învețe!); COLABORARE (părin­ții, cadre­le didac­ti­ce, comu­ni­ta­tea să acțio­ne­ze ÎMPREUNĂ, deo­a­re­ce și soci­e­ta­tea are o mare par­te de vină în proas­te­le obi­ce­iuri de azi ale tine­re­tu­lui), apoi ar urma cele­lal­te…”.

 


Man­ga­lia News: Dum­ne­a­voas­tră ce opi­nii aveți, sti­mați citi­tori? Ce cre­deți că tre­bu­ie făcut? Scri­eți-ne pe adre­sa de e‑mail a redac­ți­ei: [email protected]


Man­ga­lia News, Sâm­bă­tă, 22 iunie 2019.


piese-auto-mangalia.ro