E.U. YES LA VOT. Școala din România modernizată cu fonduri UE, devenită etalon în Occident [VIDEO]

0
351
Booking.com

E.U. YES LA VOT. Copi­ii s‑au întors luni la cur­suri, după două săp­tămâni de vacan­ță, însă mul­te școli i‑au pri­mit în ace­leași con­di­ții mize­ra­bi­le, cu săli insa­lu­bre și toa­le­te în cur­te.
Cam­pa­nia Ști­ri­lor PRO TV E.U. YES LA VOT vă ara­tă câte lucruri se pot schim­ba în sis­te­mul de edu­ca­ție, dacă exis­tă voinţă și bani euro­peni. În timp ce în mul­te uni­tăți de învă­țământ ele­vii mor în fose sep­ti­ce, avem și școli moder­ne, ridi­ca­te cu spri­jin euro­pean. Dova­da că se poa­te, iar copi­ii pot învă­ța în con­di­ții civi­li­za­te, ca în Occi­dent.

O clă­di­re din Cluj lasă impre­sia că este vre­un sediu de biro­uri, dar nu este așa. Faţa­de­le cu fini­sa­je moder­ne, tere­nul şi sala de sport, dar şi mulţi­mea de copii din cur­te, te duc cu gân­dul la o uni­ta­te şco­la­ră pri­va­tă, un loc cu pre­tenţii şi tari­fe pe măsu­ră. Doar că în acest caz e vor­ba de o sim­plă școa­lă gim­na­zi­a­lă de car­ti­er — Școa­la “Ion Agâr­bi­cea­nu”, care a şi pri­mit pro­pri­ul logo.

Clă­di­rea a cos­tat 30 de mili­oa­ne de lei şi a fost făcu­tă din fon­duri euro­pe­ne, care au aco­pe­rit pes­te 90% din inves­ti­ţie. Uni­ta­tea a pri­mit două cor­puri de clă­di­re noi, ridi­ca­te de la zero, iar după rece­pţia lucră­rii, în 2016, s‑au obţi­nut 56 de săli de cla­să, cu 3 labo­ra­toa­re, o bibli­o­te­că, o sală de mese şi încă una de fes­ti­vi­tă­ţi, dar şi un lift pen­tru per­soa­ne­le cu diza­bi­li­tă­ţi.

Pau­la Bali­ca, direc­tor: “Pen­tru cla­se­le pre­gă­ti­toa­re sunt 5 săli de cla­să, în săli au şi pufuri pe care copi­ii stau şi citesc în momen­te­le de rela­xa­re. Au şi o sală a lor de mese, pen­tru că sun­tem mulţi şi încer­cam să nu îi aglo­me­ram.”

Impre­sio­nant, e fru­mos pen­tru un copil, chiar meri­tă să înveţe aşa”, “Ar tre­bui să le facem, sigur, pen­tru că depin­de vii­to­rul copi­i­lor noş­tri în pri­mul rând”, spun părin­ții.

Şcoa­la este astăzi la cel mai îna­lt stan­dard euro­pean, dar are şi un punct minus.

Dotă­ri­le de top din cla­se îi înde­păr­tea­ză pe copii de con­di­ţi­i­le pe care le au cele mai mul­te licee de la noi, cu care tre­bu­ie să dea piept după ter­mi­na­rea gim­na­zi­u­lui. Dar la Cluj, pla­nu­ri­le vizea­ză şi moder­ni­za­rea a cel puţin un liceu, în anii urmă­tori, pe ace­la­şi model. La Cole­gi­ul ”Avram Ian­cu” deja cla­se­le de gim­na­ziu au pri­mit un corp nou de clă­di­re.

Ovi­diu Câm­pean, mana­ger de pro­iect: ″Şi acest pro­iect se ridi­că la stan­dar­de euro­pe­ne, cu dotări com­ple­te: ilu­mi­nat cu led, cen­tra­le pen­tru recu­pe­ra­rea căl­du­rii.”

Dotă­ri­le nor­ma­le în ori­ce uni­ta­te de învă­ţământ din Occi­dent sunt încă un lux în Româ­nia, unde copi­ii mor îne­ca­ţi în fose­le sep­ti­ce de la băi­le din cur­te. La şcoa­la nouă din Cluj, şi ele­vii, şi pro­fe­so­rii lor vin cu plă­ce­re.

Gân­di­ţi-vă că sun­tem o şcoa­lă de car­ti­er, nu sun­tem o şcoa­la cen­tra­lă! Să vii cu drag să ştii că ai toa­te mate­ri­a­le­le didac­ti­ce, să ai toa­te cele nece­sa­re unui demers edu­ca­ţio­nal aşa cum ar tre­bui să fie el…”, spu­ne direc­toa­rea șco­lii moder­ni­za­te.

Nu este un colţ care să nu ne pla­că. Toa­tă şcoa­la ne pla­ce”, spu­ne o ele­vă.

Ovi­diu Câm­pean a fost mana­ge­rul de pro­iect din cadrul pri­mă­ri­ei Cluj Napo­ca şi poves­teş­te că şcoa­la a deve­nit eta­lon la nivel euro­pean. A fost pre­mi­a­tă la Bru­xe­l­les, la sfârşi­tul anu­lui tre­cut, pen­tru efi­cienţa ener­ge­ti­că.

Ovi­diu Câm­pean, mana­ger pro­iect: ”Exis­tă o cen­tra­lă monta­tă tot pe fon­duri, care pre­su­pu­nea înlo­cu­i­rea com­ple­tă a aeru­lui vici­at din sală cu aer proas­păt.”

O uni­ta­te de învă­ţământ cu dotări moder­ne schim­bă şi modul de pre­da­re. Îl adap­tea­ză la cum decur­ge pro­gra­ma şco­la­ră în ţări­le din Vest.

Copi­ii noş­tri au tot drep­tul să înveţe într‑o şcoa­lă moder­nă, la stan­dar­de euro­pe­ne, iar sta­tul român ar tre­bui să le garan­te­ze acest lucru. La Cluj fix asta se întâm­plă şi pen­tru dru­mul până la şcoa­la au fost achi­zi­ţio­na­te auto­bu­ze elec­tri­ce, s‑au ame­na­jat sta­ţii inte­li­gen­te şi s‑au refă­cut străzi din oraş, cu bani din buge­tul Uniu­nii.

Ovi­diu Câm­pean, mana­ger pro­iect: “Tar­ge­tul e că până în 2030 să avem întrea­ga flo­tă elec­tri­că. Toa­te sunt în valoa­re de pes­te 100.000 de euro şi toa­te din fon­duri euro­pe­ne.”

Cerinţe­le sunt rigu­roa­se în cazul pro­iec­te­lor cu finanţa­re euro­pea­nă, iar aba­te­ri­le de la caie­tul de sar­cini sunt neper­mi­se. Lucră­ri­le întâr­zi­a­te sau un şan­ti­er blo­cat pot adu­ce pena­li­zări sau retur­na­rea între­gii sume pri­mi­te, con­form ghi­du­ri­l­lor actu­a­le de finanţa­re, pe care le putem sim­pli­fi­ca în vii­tor, dacă repre­zen­tanţii români în Par­la­men­tul Euro­pean vor şti cum să pună pro­ble­ma.

Ovi­diu Câm­pean, mana­ger pro­iect: “Exis­tă o biro­cra­ţie spe­ci­fi­că fon­du­ri­lor euro­pe­ne, din păca­te în cazul Româ­ni­ei e dub­la­tă de o biro­cra­ţie la nivel cen­tral, care îngre­u­nea­ză pro­ce­sul de absor­bţie a fon­du­ri­lor, dar, cu o echi­pă, se poa­te.”

Putem face în Româ­nia edu­ca­ţie la pute­rea vii­to­ru­lui şi asta tre­bu­ie să fie o pri­o­ri­ta­te pen­tru aleşii noş­tri. Putem dezvol­ta şi învă­ţământ teh­nic modern, cu ate­li­e­re şi cam­pu­suri atât de nece­sa­re. Banii euro­peni pot for­ma pro­fe­sori şi pot spri­jini copi­ii cu veni­turi modes­te.

Buge­tul Uniu­nii pe 2019 ajun­ge la 166 de mili­ar­de de euro şi cel puţin 6 din­tre aces­tea pot ajun­ge în acest an, în toa­tă infras­truc­tu­ra din Româ­nia, inclu­siv în cea şco­la­ră.

Uniu­nea Euro­pea­nă ne poa­te da bani şi pen­tru redu­ce­rea aban­do­nu­lui şco­lar, şi pen­tru măsuri care să adap­te­ze ofer­ta edu­ca­ţio­na­la la nevo­i­le pieţei mun­cii. Depin­de însă de euro­par­la­men­ta­rii noş­tri cum vor nego­cia în urmă­to­rii ani pen­tru Româ­nia, ast­fel încât pro­gra­me­le de inves­ti­ţii să fie cât mai diver­si­fi­ca­te în edu­ca­ţie şi banii să fie acce­sa­ţi uşor.

E vii­to­rul copi­i­lor noş­tri şi pen­tru asta tre­bu­ie să ieşim la vot.

Mai mult, pe stirileprotv.ro


piese-auto-mangalia.ro