Academician Mihnea Gheorghiu – 100 de ani de la naștere. Sesiune comemorativă organizată de Academia Română

0
515

Aca­de­mia Româ­nă, în par­te­ne­ri­at cu Uniu­nea Cine­aș­ti­lor din Româ­nia, orga­ni­zea­ză marți, 7 mai 2019, sesiu­nea come­mo­ra­ti­vă „Aca­de­mi­cian Mih­nea Ghe­or­ghiu – 100 de ani de la naș­te­re“. Eve­ni­men­tul se va des­fă­șu­ra în Aula Aca­de­mi­ei Româ­ne, înce­pând cu ora 10.

Sesiu­nea va fi con­du­să de acad. Răzvan Theo­do­res­cu, vice­pre­șe­din­te al Aca­de­mi­ei Româ­ne și pre­șe­din­te al Sec­ți­ei de arte, arhi­tec­tu­ră și audi­o­vi­zu­al.

Des­pre boga­ta acti­vi­ta­te a scri­i­to­ru­lui, tra­du­că­to­ru­lui, dra­ma­tur­gu­lui şi cineas­tu­lui Mih­nea Ghe­or­ghiu vor vor­bi mem­bri ai Aca­de­mi­ei Româ­ne, cine­aști, tea­tro­logi, cri­tici de artă, actori, scri­i­tori, colegi, pri­e­te­ni și cola­bo­ra­tori, între care se numă­ră pic­to­rul Eugen Mihăes­cu, mem­bru de onoa­re al Aca­de­mi­ei Româ­ne, prof. Lau­ren­țiu Damian, pre­șe­din­te al Uniu­nii Cine­aș­ti­lor, prof. Vale­riu Râpea­nu, prof. Adri­an Sil­van Ione­scu, direc­to­rul Insti­tu­tu­lui de Isto­ria Artei al Aca­de­mi­ei Româ­ne, Dinu Săra­ru, prof. Titus Vîjeu, prof. Ale­xa Visa­rion, dr. Lucian Sini­ga­glia, dr. Emil Boro­ghi­nă.

Eve­ni­men­tul din Aula Aca­de­mi­ei Româ­ne se va înche­ia cu un reci­tal al actri­ței Ade­la Măr­cu­les­cu, din ciclul de poe­me „Anna-Mad“, publi­cat de Mih­nea Ghe­or­ghiu în 1942, și cu pro­iec­ția fil­mu­lui „Tăna­se Sca­tiu“, sce­na­ri­ul Mih­nea Ghe­or­ghiu, regia Dan Pița.

Pro­gra­mul sesiu­nii este urmă­to­rul:

  • Acad. Răzvan Theo­do­res­cu, vice­pre­șe­din­te al Aca­de­mi­ei Româ­ne: Dru­mul spre Europa;â
  • Eugen Mihăes­cu, mem­bru de onoa­re al Aca­de­mi­ei Româ­ne: Amin­tiri des­pre un seni­or;
  • Prof. univ. dr. Lau­ren­țiu Damian, pre­șe­din­te al Uniu­nii Cine­aș­ti­lor: Mih­nea Ghe­or­ghiu și actul de cul­tu­ră în cine­ma­to­gra­ful româ­nesc;
  • Prof. univ.dr. Vale­riu Râpea­nu: Un mesa­ger al valo­ri­lor euro­pe­ne;
  • Prof. univ.dr. Adri­an Sil­van Ionescu,directorul Insti­tu­tu­lui de Isto­ria Artei „Geor­ge Opres­cu“: Amin­ti­ri­le unui ado­les­cent des­pre un căr­tu­rar;
  • Dinu Săra­ru: „Lui Dinu Săra­ru, în amin­ti­rea zilei în care nu m‑am putut supă­ra pe el“;
  • Prof. univ.dr. Titus Vîjeu: Mih­nea Ghe­or­ghiu – poli­va­len­ța căr­tu­ra­ru­lui;
  • Prof. univ.dr. Ale­xa Visa­rion: Un drum spre Sha­kes­pea­re;
  • Dr. Lucian Sini­ga­glia: „Con­for­mism și non­con­for­mism în este­ti­ca tea­tru­lui contemporan“–1947, teza de doc­to­rat a tână­ru­lui Mih­nea Ghe­or­ghiu;
  • Dr. Emil Boro­ghi­nă: Auzit-ați de-un oltean, de-un oltean, un crai­o­vean?

Năs­cut pe data de 5 mai 1919, la Bucu­reşti, Mih­nea Ghe­or­ghiu a fost scri­i­tor, tra­du­că­tor şi cineast, mem­bru cores­pon­dent al Aca­de­mi­ei Româ­ne din 1974 și titu­lar din 1996. A desfă­şu­rat o inten­să acti­vi­ta­te didac­ti­că – a fost pro­fe­sor şi şef al Cate­drei de lim­bă engle­ză la Uni­ver­si­ta­tea din Bucu­reşti, pro­fe­sor şi şef al Cate­drei de tea­tra­lo­gie şi fil­mo­lo­gie la Insti­tu­tul de Artă Tea­tra­lă şi Cine­ma­to­gra­fi­că din Bucu­reşti – și este cunos­cut și recu­nos­cut cu deo­se­bi­re pen­tru tra­du­ce­ri­le sale lite­ra­re din lim­ba engle­ză: de nume­le său se lea­gă tra­du­ce­rea inte­gra­lă a ope­re­lor lui Wil­li­am Sha­kes­pea­re şi Walt Whit­man, pre­cum şi a unor cre­a­ţii sem­na­te de Char­les Dic­kens, Rudyard Kipling, Arthur Mil­ler, Ten­ne­s­se Wil­li­ams.

A fost redac­tor fon­da­tor al cele­brei revis­te „Seco­lul 20“. În lite­ra­tu­ră s‑a mani­fes­tat deo­po­tri­vă ca poet (debu­tea­ză foar­te tânăr, la numai 18 ani, printr‑o serie de poe­me, reu­ni­te apoi în volu­me­le „Anna-Mad“ și „Ulti­mul pei­saj al ora­şu­lui cenu­şiu“) și ca roman­ci­er, fiind atras de via­ţa  domni­to­ru­lui-căr­tu­rar Dimi­trie Can­te­mir, ero­ul a două roma­ne cu un pro­nu­nţat carac­ter ese­i­stic: „Două amba­sa­de“ și „A venit un om din răsă­rit“.

A scris de ase­me­nea tea­tru, cu deo­se­bi­re dra­me isto­ri­ce, repre­zen­ta­te pe sce­ne­le româ­nești şi stră­i­ne: „Tudor din Vla­di­miri“, „Isto­rii dra­ma­ti­ce“, „Capul, „Zodia Tau­ru­lui“, „Pate­ti­ca ᾽77“, „Fie­rul şi aurul“. Aces­to­ra li se ada­u­gă zece sce­na­rii de fil­me: „Por­to Fran­co“, „Tudor“, „Zodia  Fecioa­rei“, „Pădu­rea pier­du­tă“, „Can­te­mir şi Muş­che­ta­rul român“, „Hype­rion“, „Tăna­se Sca­tiu“, „Burebis­ta“.

Carie­ra sa lite­ra­ră și cine­ma­to­gra­fi­că a fost încu­nu­na­tă cu o serie de pre­mii, între care: Pre­mi­ul „I. L. Cara­gi­a­le“ al Aca­de­mi­ei Româ­ne, pre­mii ale Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor și Uniu­nii Cinea­ş­ti­lor, pre­mi­i­le spe­ci­a­le ale fes­ti­va­lu­ri­lor inter­na­ţio­na­le de film de la Bar­ce­lo­na, Bue­nos Aires, Mar del Pla­ta. A fost deco­rat cu „Meri­tul Cul­tu­ral“, cla­sa I, Ordi­nul „Apă­ra­rea Patri­ei“, Ordi­nul Naţio­nal „Pen­tru Merit“ și Ordi­nul de Merit cu Stea de Coman­dor (Ger­ma­nia).

A fost ofi­ţer al Ordi­nu­lui Lite­re­lor şi Arte­lor con­fe­rit de Repu­bli­ca Fran­ce­ză, Coman­dor al Ordi­nu­lui Repu­bli­cii Ita­li­ene, Coman­dor al Ordi­nu­lui Regal „Ora­nia şi Nas­sau“ (Olan­da) și a pri­mit titlul de Cetă­ţean de onoa­re al ora­şu­lui New Orleans.

S‑a stins din via­ță la vâr­sta de 92 de ani, pe data de 11 decem­brie 2011, la Bucu­rești.


Man­ga­lia News, 04.05.2019. Mul­țu­mim, Mădă­li­na Cori­na Dia­co­nu.


Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.