E.U. YES LA VOT. Copiii s-au întors luni la cursuri, după două săptămâni de vacanță, însă multe școli i-au primit în aceleași condiții mizerabile, cu săli insalubre și toalete în curte.
Campania Știrilor PRO TV E.U. YES LA VOT vă arată câte lucruri se pot schimba în sistemul de educație, dacă există voinţă și bani europeni. În timp ce în multe unități de învățământ elevii mor în fose septice, avem și școli moderne, ridicate cu sprijin european. Dovada că se poate, iar copiii pot învăța în condiții civilizate, ca în Occident.
O clădire din Cluj lasă impresia că este vreun sediu de birouri, dar nu este așa. Faţadele cu finisaje moderne, terenul şi sala de sport, dar şi mulţimea de copii din curte, te duc cu gândul la o unitate şcolară privată, un loc cu pretenţii şi tarife pe măsură. Doar că în acest caz e vorba de o simplă școală gimnazială de cartier – Școala “Ion Agârbiceanu”, care a şi primit propriul logo.
Clădirea a costat 30 de milioane de lei şi a fost făcută din fonduri europene, care au acoperit peste 90% din investiţie. Unitatea a primit două corpuri de clădire noi, ridicate de la zero, iar după recepţia lucrării, în 2016, s-au obţinut 56 de săli de clasă, cu 3 laboratoare, o bibliotecă, o sală de mese şi încă una de festivităţi, dar şi un lift pentru persoanele cu dizabilităţi.
Paula Balica, director: “Pentru clasele pregătitoare sunt 5 săli de clasă, în săli au şi pufuri pe care copiii stau şi citesc în momentele de relaxare. Au şi o sală a lor de mese, pentru că suntem mulţi şi încercam să nu îi aglomeram.”
“Impresionant, e frumos pentru un copil, chiar merită să înveţe aşa”, “Ar trebui să le facem, sigur, pentru că depinde viitorul copiilor noştri în primul rând”, spun părinții.
Şcoala este astăzi la cel mai înalt standard european, dar are şi un punct minus.
Dotările de top din clase îi îndepărtează pe copii de condiţiile pe care le au cele mai multe licee de la noi, cu care trebuie să dea piept după terminarea gimnaziului. Dar la Cluj, planurile vizează şi modernizarea a cel puţin un liceu, în anii următori, pe acelaşi model. La Colegiul ”Avram Iancu” deja clasele de gimnaziu au primit un corp nou de clădire.
Ovidiu Câmpean, manager de proiect: ″Şi acest proiect se ridică la standarde europene, cu dotări complete: iluminat cu led, centrale pentru recuperarea căldurii.”
Dotările normale în orice unitate de învăţământ din Occident sunt încă un lux în România, unde copiii mor înecaţi în fosele septice de la băile din curte. La şcoala nouă din Cluj, şi elevii, şi profesorii lor vin cu plăcere.
“Gândiţi-vă că suntem o şcoală de cartier, nu suntem o şcoala centrală! Să vii cu drag să ştii că ai toate materialele didactice, să ai toate cele necesare unui demers educaţional aşa cum ar trebui să fie el…”, spune directoarea școlii modernizate.
“Nu este un colţ care să nu ne placă. Toată şcoala ne place”, spune o elevă.
Ovidiu Câmpean a fost managerul de proiect din cadrul primăriei Cluj Napoca şi povesteşte că şcoala a devenit etalon la nivel european. A fost premiată la Bruxelles, la sfârşitul anului trecut, pentru eficienţa energetică.
Ovidiu Câmpean, manager proiect: ”Există o centrală montată tot pe fonduri, care presupunea înlocuirea completă a aerului viciat din sală cu aer proaspăt.”
O unitate de învăţământ cu dotări moderne schimbă şi modul de predare. Îl adaptează la cum decurge programa şcolară în ţările din Vest.
Copiii noştri au tot dreptul să înveţe într-o şcoală modernă, la standarde europene, iar statul român ar trebui să le garanteze acest lucru. La Cluj fix asta se întâmplă şi pentru drumul până la şcoala au fost achiziţionate autobuze electrice, s-au amenajat staţii inteligente şi s-au refăcut străzi din oraş, cu bani din bugetul Uniunii.
Ovidiu Câmpean, manager proiect: “Targetul e că până în 2030 să avem întreaga flotă electrică. Toate sunt în valoare de peste 100.000 de euro şi toate din fonduri europene.”
Cerinţele sunt riguroase în cazul proiectelor cu finanţare europeană, iar abaterile de la caietul de sarcini sunt nepermise. Lucrările întârziate sau un şantier blocat pot aduce penalizări sau returnarea întregii sume primite, conform ghidurillor actuale de finanţare, pe care le putem simplifica în viitor, dacă reprezentanţii români în Parlamentul European vor şti cum să pună problema.
Ovidiu Câmpean, manager proiect: “Există o birocraţie specifică fondurilor europene, din păcate în cazul României e dublată de o birocraţie la nivel central, care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor, dar, cu o echipă, se poate.”
Putem face în România educaţie la puterea viitorului şi asta trebuie să fie o prioritate pentru aleşii noştri. Putem dezvolta şi învăţământ tehnic modern, cu ateliere şi campusuri atât de necesare. Banii europeni pot forma profesori şi pot sprijini copiii cu venituri modeste.
Bugetul Uniunii pe 2019 ajunge la 166 de miliarde de euro şi cel puţin 6 dintre acestea pot ajunge în acest an, în toată infrastructura din România, inclusiv în cea şcolară.
Uniunea Europeană ne poate da bani şi pentru reducerea abandonului şcolar, şi pentru măsuri care să adapteze oferta educaţionala la nevoile pieţei muncii. Depinde însă de europarlamentarii noştri cum vor negocia în următorii ani pentru România, astfel încât programele de investiţii să fie cât mai diversificate în educaţie şi banii să fie accesaţi uşor.
E viitorul copiilor noştri şi pentru asta trebuie să ieşim la vot.
Mai mult, pe stirileprotv.ro
